10,335 matches
-
16]. ... 30. În ceea ce privește obligația verificării existenței unui just echilibru între interesul general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, obligația de a plăti amenzile poate încălca garanția consacrată în primul alineat al art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dacă prin aceasta se impune o sarcină excesivă sau se aduce atingere în mod grav situației financiare a petentei [a
DECIZIA nr. 116 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294699]
-
16]. ... 30. În ceea ce privește obligația verificării existenței unui just echilibru între interesul general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, obligația de a plăti amenzile poate încălca garanția consacrată în primul alineat al art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dacă prin aceasta se impune o sarcină excesivă sau se aduce atingere în mod grav situației financiare a petentei [a
DECIZIA nr. 116 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294699]
-
a Curții Constituționale atunci când procedează la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, în ceea ce privește normele procesual penale ale art. 94 alin. (4) și ale art. 340. ... 14. În această situație, Curtea va examina cu prioritate problema de admisibilitate expres consacrată de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, respectiv lipsa legăturii dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală, criticate, cu cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Astfel, în
DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294920]
-
minute. Se acordă 1 p din oficiu. Dans clasic: ● 5 variații clasice alese de candidat, din care comisia va indica prezentarea a 3 dintre ele ...... 4,50 p /1,50 pentru fiecare coregrafie. Dans contemporan/modern: ● 3 coregrafii la alegere, din 5 coregrafii consacrate pregătite de candidat. ...... 4,50 p/1,50 pentru fiecare coregrafie. ... ... 2. STUDII TEORETICE (teorie-solfegiu-dicteu, armonie, istoria muzicii, forme muzicale) a. Elaborarea unui proiect de lecție care să vizeze conținuturi ale disciplinelor teoria muzicii, armonie, istoria muzicii, forme muzicale ...... 2 p. Prezentarea orală
METODOLOGIE-CADRU din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292382]
-
cu cercetarea științifică autentică. ... Dezavantaje: – necesită o durată mare de timp (este cronofagă); ... – rezultatele obținute au o valabilitate limitată, modelul nefiind identic cu originalul; ... – nu se pot transmite conținuturi științifice riguroase și corecte; ... – abilitățile formate nu se regăsesc în evaluările consacrate. ... Modelul realizat de elevi, coordonați de cadrul didactic trebuie să îndeplinească anumite funcții (cf. Ilinca, N., Didactica geografiei, 2007, p. 59): informativă, de sistematizare (selectarea, organizarea, analiza și prelucrarea datelor specifice domeniului astronomiei), de integrare (compararea proceselor și fenomenelor cosmice
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
că legiuitorul poate să dispună modificarea sau chiar încetarea unor condiții de participare la concursul pentru numirea în funcții de conducere, fără a fi necesar să se supună condițiilor art. 53 din Constituție, întrucât acest text constituțional privește numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu și pe cele stabilite prin legi. Apreciază, totodată, că pretinsa discriminare invocată de către autor prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție nu există, deoarece o deosebire de tratament juridic este discriminatorie
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
În sfârșit, în ceea ce privește critica referitoare la tehnica de reglementare, Curtea a precizat că aceasta relevă o problemă de legiferare, ce nu poate fi soluționată însă decât de legiuitor, iar nu de Curtea Constituțională în cadrul competențelor sale consacrate de Legea fundamentală. ... 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în Decizia nr. 195 din 7 aprilie 2022, precitată, își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și
DECIZIA nr. 38 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299625]
-
și Decizia nr. 581 din 16 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1094 din 17 noiembrie 2021, paragraful 14). ... 37. Curtea reamintește că sporurile, premiile și alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție, și că legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite
DECIZIA nr. 6 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299646]
-
de expertizare a locurilor de muncă, și nu nivelul de salarizare a angajaților“. ... 14. Deși Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 110 din 23 februarie 2021, a reținut că sporurile, premiile și alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție, și că opțiunea legiuitorului în domeniul salarial nu poate fi cenzurată de instanța constituțională sub aspectul stabilirii unor reguli noi privind acordarea unor drepturi salariale suplimentare ce nu au relevanță constituțională, deci care nu țin indisolubil
DECIZIA nr. 42 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299694]
-
încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. “ ... 27. Curtea Constituțională a reținut, în esență, că sporurile, premiile și alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție, și că legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite
DECIZIA nr. 42 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299694]
-
a reținut, prin Decizia nr. 33 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 28 mai 2020, paragraful 19, că acestea conferă fiecărei persoane posibilitatea de a beneficia de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și de a-și asuma obligațiile prevăzute de acestea. Textul constituțional menționat instituie un principiu de largă aplicație și, ca urmare a formulării sale generice, nu poate fi invocat în sine pentru evidențierea unor
DECIZIA nr. 690 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299645]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016, paragraful 51). ... 36. În aceste condiții, întrucât în cauză nu poate fi pusă în discuție absența unui aviz al Consiliului Economic și Social, care să afecteze drepturi expres consacrate de Legea fundamentală, Curtea constată că nu poate fi reținută incidența dispozițiilor art. 141 și ale art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 37. În același timp, Curtea precizează că, spre deosebire de Consiliul Economic și Social, care este
DECIZIA nr. 690 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299645]
-
al României, Partea I, nr. 119 din 4 februarie 2021, paragrafele 18 și 19, a reținut, în esență, că sporurile, premiile și alte stimulente, acordate demnitarilor și altor salariați prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție. De asemenea, Curtea a statuat că instituirea și diminuarea sporurilor, acordarea într-o anumită perioadă de timp, modificarea lor ori încetarea acordării, stabilirea categoriilor de personal salarizat care beneficiază de acestea, ca și a altor condiții
DECIZIA nr. 170 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299629]
-
31). ... 43. Curtea a reținut că, potrivit art. 61 din Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
eliminat posibilitatea oricărei aplicări retroactive a noului act normativ. ... 30. Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că sporurile, premiile și alte stimulente acordate demnitarilor și altor salariați prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție. Diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite
DECIZIA nr. 671 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298495]
-
caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul instanței legal învestite, acela de a judeca în mod direct și efectiv procesul, rol consacrat constituțional. ... 40. Analizând cuprinsul încheierii de sesizare, se constată că instanța de trimitere a reținut că reclamantul, în calitate de militar în rezervă, în prezent pensionar, a pretins revizuirea drepturilor sale la pensie prin aplicarea în mod diferit a sporurilor
DECIZIA nr. 103 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298533]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016), și, prin urmare, solicitarea în sens contrar normelor legale antereferite conduce la inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate. Pe de altă parte, având în vedere compararea soluțiilor legislative consacrate prin textele de lege criticate cu cele la care se face referire și se raportează critica de neconstituționalitate, Curtea reține că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar
DECIZIA nr. 566 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298989]
-
cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă“, Curtea constată că, astfel cum a fost formulată, aceasta ridică o problemă de admisibilitate din punctul de vedere al structurii excepției de neconstituționalitate, expres consacrată de dispozițiile art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, câtă vreme autorul invocă dispozițiile constituționale privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, dreptul la un proces echitabil, dreptul la viață și la integritatea fizică
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
de legiuitor la adoptarea actului normativ, fiind un instrument important în folosirea metodei teleologice. În acest sens, Curtea Constituțională a României a arătat că „expunerea de motive a legii nu este decât un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate - metoda de interpretare teleologică. Aceasta presupune stabilirea sensului unei dispoziții legale ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție. Astfel, expunerea de motive este doar un instrument din multe altele
DECIZIA nr. 123 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299200]
-
decizia Curții Constituționale. ... 29. Curtea reține că anonimizarea elementelor menționate în textul de lege criticat nu este suficientă pentru asigurarea confidențialității și protecției datelor cu caracter personal și, implicit, pentru protecția vieții private și a demnității umane, ca valoare fundamentală, consacrată și ocrotită la nivel constituțional. Astfel, pe de o parte, nu se poate nega faptul că, nu de puține ori, cunoașterea localității în care sunt situate imobilele permite cu ușurință identificarea imobilelor deținute de declarant și membrii familiei, cu toate
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
scopul urmărit, minimizarea datelor, acuratețea datelor și limitarea stocării în timp a acestora (a se vedea Hotărârea din 9 martie 2023, pronunțată în Cauza L. B. împotriva Ungariei, paragrafele 122 și 123). ... 38. Totodată, confidențialitatea și protecția datelor sunt drepturi consacrate în tratatele Uniunii Europene și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Astfel, Carta instituie un drept explicit la protecția datelor cu caracter personal (articolul 8), iar articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) obligă UE să stabilească
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
justificată de necesitatea prevenirii faptelor de corupție de către aceste categorii de persoane, individualizate de legiuitor, în considerarea funcțiilor publice pe care le îndeplinesc, și nu poate fi caracterizată nici ca o restrângere a exercițiului drepturilor sau al unor libertăți consacrate în Constituție. ... 10. Așadar, în opinia noastră, întrucât excepția invocată în prezenta cauză a Dosarului nr. 2.296D/2019 are ca obiect o plângere contravențională formulată împotriva unui proces-verbal de contravenție prin care s-a aplicat sancțiunea amenzii pentru necompletarea secțiunii din
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
personal, în aceleași condiții, după motivele și cauzele după care teoretic, ar putea să difere, în cadrul unui angajator sau altuia, drepturile salariale ale angajaților. Se apreciază, așadar, că atâta vreme cât salariile recalculate rezultă dintr-un principiu al legii consacrat jurisprudențial și nu din aplicarea în elementele ei stricte și abstracte la cazul concret, în afara oricărei comparații de fapt, sumele de bani obținute cu acest titlu nu sunt apte să modifice situația salariilor care alcătuiesc tehnic-legislativ baza de calcul
DECIZIA nr. 171 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299280]
-
for național de consacrare științifică și culturală al țării, este singura continuatoare și unicul legatar al Societății Literare Române, înființată în 1866, reorganizată în 1867 în Societatea Academică Română și în 1879 în Academia Română. (2) Academia Română reunește personalități consacrate din domeniile științei și culturii. Articolul 2 Academia Română este instituție de interes public național de cercetare în domeniile fundamentale ale științei și culturii, cu personalitate juridică de drept public și autonomă în lucrările sale de orice natură. Articolul 3
HOTĂRÂRE nr. 4 din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299319]
-
folosite la alegerea ca membru corespondent, luându-se în considerare și rezultatele obținute după primirea în Academia Română, inclusiv activitățile desfășurate în cadrul acesteia. (4) Membrii titulari și membrii corespondenți sunt cetățeni români, cu domiciliul în România, aleși dintre personalitățile consacrate pentru realizări deosebite în domeniile științelor, literelor sau artelor, recunoscute în țară și în străinătate. Ei trebuie să respecte Statutul Academiei Române și să aibă o înaltă ținută morală. (5) Membrii de onoare sunt cetățeni români sau străini care s-
HOTĂRÂRE nr. 4 din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299319]