KorAP: Find »[drukola/base=consul & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...101 102 103 ...184 >

4,590 matches

Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525

prin care acesta din urmă afirmase necesitatea unui protectorat anglo-francez, care să-l înlocuiască pe cel rusesc. în acest context se situează și turneul diplomatic al lui I. Câmpineanu la Constantinopol, Londra și Paris, sprijinit de Mihail Sturdza și de consulii Angliei și Franței, prin care acesta urmărea să obțină sprijin pentru unirea Principatelor într-un stat cu un statut juridic internațional asemănător Belgiei. Colquhoun avea instrucțiuni de la Palmerston să sprijine orice grupare românească anti-rusă. Acesta din urmă era la curent

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
din primăvara anului 1846, la care au participat bresle de negustori și meseriași din Iași, cărora s-au adăugat și delegații de țărani. Sub presiunea străzii, Mihail Sturdza a trebuit să se refugieze în reședința consului rus, momente descrise de consulul englez în rapoartele sale. Se manifestau, de asemenea, tensiuni între domn și Adunare, pe care acesta le-a controlat însă cu mai multă abilitate, ceea ce i-a asigurat și longevitatea politică, după cum apreciază Elias Regnault: „Opunând ostilității fanarioților voturile Adunării

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
sale. Se manifestau, de asemenea, tensiuni între domn și Adunare, pe care acesta le-a controlat însă cu mai multă abilitate, ceea ce i-a asigurat și longevitatea politică, după cum apreciază Elias Regnault: „Opunând ostilității fanarioților voturile Adunării, guvernând Adunarea cu ajutorul consulului rus, rezervând acestuia destulă influență pentru a nu-l irita, nelăsându-i suficientă pentru a nu fi umbrit, el a știut să tragă folos din șsistemul de basculă ca un bătrân ministru constituțional”. Alte rapoarte ale lui Colquhoun continuau să

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
Rusia să transforme Dunărea de Jos în posesiunea sa, dacă Anglia va continua să stea cu brațele încrucișate. Noul domn muntean se dovedea atașat ideilor Partidei naționale, idee reliefată atât în rapoartele lui Colquhoun, cât și în cele ale noului consul francez, Adolphe Billecocq, care consemna astfel vederile acestuia: „N-am fost niciodată cuceriți de Turcia. Drept urmare, odată ce i-am plătit tributul anual, nu-i mai datorăm nimic. Puterile creștine, nu Poarta, contestă privilegiile Principatelor. Ele ar trebui să dorească un

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
privesc dispozițiile regulamentare ca izvorâte nu atât dintr-un spirit de filantropie, cât din dorința de a reduce la aproape nimic producția Principatelor, sărăcindu-le și aservindu-le și anihilând astfel libertatea comerțului, proclamată prin Tratatul de la Adrianopol”. La acestea, consulul francez Hugot adaugă, nu fără dreptate: „Românii par a nu pricepe generozitatea și graba moscoviților de a le impune o constituție liberală pe care ei înșiși n-o practică în țara lor”. într-un alt raport, din 7 noiembrie 1831

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
Indiile occidentale, leneș, vindicativ, nepăsător de viitor și muncind numai cât să-și asigure existența imediată. Era aceasta consecința stării grele în care se găsea de mai bine de un secol și pentru remedierea căreia nu mai avea nici o speranță. Consulii protestează și împotriva taxelor orășenești, de 16 lei vechi pe carul cu marfă și de 4 lei vechi pe butia de vin, în afara drepturilor de vamă obișnuite și de fumărit, ca și împotriva obligării sudiților de a se înscrie în

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
exercita orice fel de comerț, fără a face parte din nici o corporație”. El protestează și împotriva impunerii sudiților la patente. în realitate, după cum observa istoricul I. C. Filitti, conform tratatelor Porții, străinii erau scutiți de patentă numai când făceau comerț en-gros; consulii invocau însă o asemenea scutire și pentru comerțul en détail. Un alt motiv de protest îl reprezenta și quantumul impozitelor. Blutte scria la 24 noiembrie 1833 locțiitorului său la Iași, grecul M. Pappanicolas, că a obținut concesia ca fumăritul să

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
comerțului românesc, acesta liberalizându-se, așa cum era prevăzut în Tratatul de la Adrianopol. în 1837, porturile Galați și Brăila căpătau regim de porto-franco. Comerțul englez în Principate se intensifica, după cum mărturisesc nu numai rapoartele lui Colquhoun, dar și indirect, cele ale consulilor Franței, care cereau guvernului lor să intensifice legăturile economice cu Principatele dunărene după modelul Angliei. Colquhoun acționează cu energie pentru revigorarea comerțului britanic la Dunărea de Jos. La 25 octombrie 1835 îl găsim la Schela Cladovei, unde negocia cu reprezentanții

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
pentru o vreme încrederea în comercianții englezi sau ionieni, și furnizând Rusiei argumente pentru noi controale, după cum o recunoaște însuși Colquhoun. Cei doi domnitori s-au plâns, cu această ocazie, ambasadorului englez din Constantinopol, de modul cum a generat afacerea consulul său generalul din București, care eliberase pașapoarte principalilor responsabili în scopul de a-i scoate din țară. Colquhoun descrie în rapoartele sale și noile inițiative modernizatoare: adoptarea acelor dispoziții ale codului comercial francez „care se potriveau cu starea țării”, aplicarea

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
propunând în schimb construirea unei șosele, dublate de o cale ferată. încheierea Tratatului comercial anglo-turc de la Balta Liman, din 16 august 1838, în care Principatele erau considerate simple provincii ale Imperiului otoman, a stârnit un val de proteste, atât din partea consulilor englezi, cât și a autorităților locale. Astfel, atât Colquhoun cât și Cunningham scoteau în evidență dezavantajele unei asemenea optici pentru comercianții englezi, în timp ce Gardner sublinia că „provincia (Moldova) are un caracter separat și distinct de alte provincii ale Imperiului otoman

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
de cereale în Marea Britanie a dat un impuls considerabil exporturilor românești de grâu și porumb către piața engleză. Numai în prima jumătate a anului 1847, după cum raporta Colquhoun, 410 vase englezești încărcate cu cereale părăsiseră porturile Galați, Brăila și Măcin. Consulul englez adaugă următoarele: „este sigur că prețurile exorbitante obținute în acest an pe produsele agricole de toate felurile l-au scos pe boierul valah din toropeală și inactivitatea în care s-a complăcut până acum; el face mari eforturi să

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
prin Regulamentele Organice și-a spus cuvântul în maturizarea politică a societății românești, dovedind că românii nu mai erau dispuși să tolereze decizii venite din afară. Spargerea limitelor strânse ale regulamentarismului, a dominației binare rusoturcă nu mai putea fi oprită. Consulul englez, Robert Colquhoun, care activa în Principate, așa cum am văzut, de 13 ani, cunoscând în profunzime realitățile și aspirațiile românești, era un simpatizant al cauzei românilor. Deși rapoartele sale sunt de cele mai multe ori sobre, caracterizate de stilul diplomatic neutru britanic

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
a desfășurat activitatea Colquhoun. Izvoarele legate de numele său - rapoartele diplomatice adresate cu precădere Londrei, dar și Constantinopolului și Vienei, jurnalul care îi este atribuit - aruncă o lumină nouă asupra istoriei Principatelor din perioada 1834-1859, cât a deținut titlul de consul general al Majestății Sale la București. în februarie 1848, Colquhoun relatează haosul care a caracterizat deschiderea Adunării muntene, numeroasele interpelări vizând scandaluri de corupție și agitația în jurul alegerilor pentru funcțiile de răspundere în Cameră. O lună mai târziu, el descria

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
sub influența marii boierimi conservatoare, care se temea de o ridicare a țăranilor. O asemenea atitudine risca însă tocmai contrariul, și anume să declanșeze și în Muntenia o mișcare de inspirație franceză. El ia inițiativa de a se întâlni cu consulul rus, Kotzebue, pe care caută să-l convingă să intervină pe lângă domn pentru ca acesta să facă unele concesii pentru a evita opoziția unui „unui partid numeros și foarte puternic” în acele circumstanțe. în același timp, Colquhoun se întâlnește și cu

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
și C. A. Rosetti. Cei doi se distingeau prin leadershipul de care dădeau dovadă, prin nerăbdarea de a implementa reforme cuprinzătoare. Rosetti i se părea mai radical, în timp ce Ghica ar fi fost un om calculat, cu un mare potiențial politic. Consulul englez prezintă și o întrevedere dintre Bibescu și Rosetti, la care a asistat, în care cel din urmă, criticând corupția și abuzurile generalizate, cerea „concesii”, printre care garantarea libertății presei, responsabilitatea ministerială, scutirea țărănimii de taxe. Bibescu s-a eschivat

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
printre care garantarea libertății presei, responsabilitatea ministerială, scutirea țărănimii de taxe. Bibescu s-a eschivat, precizând că noile libertăți și instituții ar fi putut fi introduse doar după o prealabilă pregătire a țării. Răspunzând la acest raport, Palmerston îi cerea consulului său să insiste pe lângă cei doi oameni politici asupra necesității păstrării legăturilor cu Turcia, care acorda Principatelor „tot atâta independență practică de câtă s-ar putea bucura în orice alt mod”. Ministrul de externe adăuga că „Valahia nu era suficient

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
Pentru a nu da pretext de intervenție Rusiei, documentul începea prin formula „Sfânta păzire a Regulamentului Organic”, dar cerințele sale (desființarea Obșteștii Adunări și alegerea alteia pe baze mai largi, desființarea cenzurii și constituirea unei gărzi naționale) depășeau cadrul regulamentar. Consulul britanic la Iași, Samuel Gradner, nu a încurajat în nici un fel mișcarea revoluționară, calificând-o ca o încercare de a submina autoritatea domnitorului, exponenții acesteia nefiind altceva decât „fanarioți”, sau aparținând unor familii ale căror sentimente filoruse erau binecunoscute. El

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
a încurajat în nici un fel mișcarea revoluționară, calificând-o ca o încercare de a submina autoritatea domnitorului, exponenții acesteia nefiind altceva decât „fanarioți”, sau aparținând unor familii ale căror sentimente filoruse erau binecunoscute. El dă exemplu familia Cantacuzino, prietenă cu consulul rus Kotzebue, dar nu menționează nimic despre tinerii revoluționari care au alcătuit petiția. (Credem că Samuel Gardner a făcut o confuzie între unii Cantacuzini, adevărați revoluționari, și nepoții lui Matei Cantacuzino, ori fiii lui Gh. Cantacuzino, eteristul, numiți și cnezii

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
Cantacuzino). Cât despre documentul programatic al revoluției, acesta este definit ca având un „caracter ofensiv”. într-un alt raport, Gardner descria „agitația și dezordinea” care domneau în capitala Moldovei, pomenind și de o întrevedere pe care a avut-o cu consulul Prusiei, von Richtofen, cei doi exprimându-și îngrijorarea asupra situației din țară. Ulterior, acesta din urmă îl informa despre izbucnirea unei „insurecții” și că principalele familii boierești părăsiseră orașu. Domnitorul Mihail Sturdza a acționat însă decisiv, arestând pe instigatori. Spre deosebire de

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
a acționat însă decisiv, arestând pe instigatori. Spre deosebire de colegul său din Iași, Colquhoun califica această acțiune ca „severă”, exprimându-și îngrijorarea ca ea să nu declanșeze „furia” populației din București. în acest timp, Gardner era felicitat de domnitor pentru că, spre deosebire de consulii prusian, Richtofen și francez, Gueroulle, nu s-a amestecat în evenimente. Sturdza califica acțiunea celor doi ca „inutilă și lipsită de diplomație”, iar pe cea a revoluționarilor „izvorâtă din ambiții personale”. Gardner arăta și că „consulul francez este foarte mulțumit

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
de domnitor pentru că, spre deosebire de consulii prusian, Richtofen și francez, Gueroulle, nu s-a amestecat în evenimente. Sturdza califica acțiunea celor doi ca „inutilă și lipsită de diplomație”, iar pe cea a revoluționarilor „izvorâtă din ambiții personale”. Gardner arăta și că „consulul francez este foarte mulțumit de gesturile de fraternizare din Iași cu evenimentele din Franța ale guvernului republican”, adăugând că” „în discuțiile care au avut loc în Iași se crede că un impuls străin a fost dat spiritului de contestare a

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
de securitate instaurate, șapte dintre revoluționari au evadat, cu sprijinul viceconsulului englez din Galați, Charles Cuningham, cerând azil politic la consulatul englez din Brăila, situată în Țara Românească, dar în afara jurisdicției domnitorului moldovean, cerere care le-a fost acceptată de consulul englez de acolo, Lloyd. Acest episod avea să declanșeze o deloc neglijabilă problemă diplomatică. Mihail Sturdza urmărea să dea o lecție revoluționarilor din Moldova, trimițând cei șapte lideri arestați în Turcia. Se pare, după cum mărturisesc rapoartele acuzatoare ale hatmanului Dimitrie

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
zilei de 12 aprilie 1848 a fost vizitat de fostul guvernator al Galațiului, George Ghica, care i-a cerut să facă uz de influența sa pe lângă guvernatorul în exercițiu al orașului, Mavrogheni, pentru ca prizonierii să nu fie trimiși peste Dunăre. Consulul englez ar fi dat curs rugăminții lui Ghica, dar Mavrogheni ar fi replicat că revoluționarii nu se află sub autoritatea sa, ci sub cea a poliției. Mai târziu, într-o întâlnire la care au participat viceconsulul austriac, Hüber, cel rus

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
ci sub cea a poliției. Mai târziu, într-o întâlnire la care au participat viceconsulul austriac, Hüber, cel rus, Colo și Ghica, s-ar fi vehiculat ideea unei eliberări prin forță, idee la care ar fi subscris și Mavrogheni, dar consulul englez susține că s-ar fi opus din cauza riscurilor pe care le implica. El precizează că s-ar fi deplasat întradevăr la Măcin, dar numai pentru a se informa asupra tratamentului pe care l-ar fi primit prizonierii, odată transferați

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
de la Constantinopol și înaintea sosirii comisarului turc, care ar fi trebuit să-i escorteze în capitala otomană și a cărui cerere de extrădare cu greu ar fi putut fi refuzată fără crearea unui incident diplomatic major. Odată acest episod stins, consulii englezi informau Londra asupra pregătirilor Rusiei de război. încă din 23 martie 1848, Gardner scria că a fost convocat de domnitor, care i-a arătat o adresă semnată de țar, prin care acesta arăta că nu va tolera o schimbare

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]