8,426 matches
-
o ascunzișurile măștii; o măștile ascunderii; o cvadratura cercului. CULIANU Ioan Petru [2006] (2012) Studii românești I: Fantasmele nihilismului. Secretele doctorului Eliade, Ediția a II-a, traduceri de Corina POPESCU și Dan PETRESCU, Iași: Polirom. o Insula lui Euthanasius. DEL CONTE Rosa [1961] (1990) Eminescu sau despre Absolut, Ediție îngrijită, traducere și prefață de Marian PAPAHAGI, Cluj: Editura Dacia, Colecția "Bibliotheca Romanica" (Mihai Eminescu o dell'Assoluto, Modena: STEM). o abisul; o cercul. DUMI-TRESCU BUȘU-LENGA Zoe (1976](2000, 2012) Mihai Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Relevantă în acest sens este lucrarea Ioanei Bot Eminescu și lirica românească de azi.Citatul eminescian în poezia contemporană românească, Cluj Napoca: Editura Dacia, (1990). 3 Mircea Eliade "Eminescu sau despre Absolut", Postfață la volumul Eminescu sau despre Absolut Rosa Del Conte (1990, 455). 4 Despre mecanismul cristalizării ideilor, mărturisește însuși Eminescu în proza sa (vezi infra, capitolul referitor la intratextualitatea transprozastică din variantele finale, publicate sau nu). 5 Discursul critic al lui Ion Negoițescu nu rezistă până la capăt ispitei unor explicări
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
nu). 5 Discursul critic al lui Ion Negoițescu nu rezistă până la capăt ispitei unor explicări ușor impresioniste ale operei emi nesciene. Același tremur imperceptibil al vocii hermeneutului poate fi sesizat și în fascinația pentru efectele poetice ale luminii (Rosa Del Conte), în comprehensiunea simpatetică a condiției tragice (Ioana Em Petrescu) sau la Zoe Dumitrescu Bușulenga ; mai târziu, și la Mircea Cărtărescu, în eseul decriptării oniricului himeric. Analiștii paginii eminesciene dispun de instrumentele criticii necesare pentru radiografia textului, însă despre Eminescu nu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ca vârsta de fier" (Nota 56 la versul 8 din Cartea a patra numită Yoga cunoașterii și a faptei, p. 114) Yuga ar putea stabili un raport de congruență cu veacul eminescian, în accepțiunea care o entuziasma pe Rosa Del Conte: "ciclu vital: acesta ni se pare nouă sensul exact al cuvântului" (1990, 305). 20 Cartea a zecea numită Yoga întruchipărilor divine Filosofia indiană în texte, antol. cit., p. 79. 21 Pentru mitologia Brăhmanelor și Upanișadelor, realitatea este triplă: (1) macrocosmosul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lasă lucrurile să se și amestece uneori: "universul prozei eminesciene și macedonskiene reprezintă o lume aparte..." (Răchișan-Denciuț: 2010, 15). Probabil fiecare dintre autorii studiați s-ar fi distanțat de punerea în comun a universurilor lor prozastice. 24 Și Rosa Del Conte interpretează cercul ca o geometrie sacră a mitologiei eminesciene: "Să se observe că aceste insule mitice, înconjurate din toate părțile de stânci inaccesibile, pot fi considerate drept figura ideală a spațiului eminescian, pe care îl vedem mereu circumscriindu-se în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o oază secretă în codru, lac ce adună lumina lunii, "cuibar" unde cade un izvor și unde apa, adică devenirea, este atrasă după "cădere" și târâtă în ritmul continuu al cercului, ce pare să-i asigure perpetuitatea duratei" (Rosa Del Conte: 1990, 191). 25 Julia Kristeva " Problemele structurării textului", Antologia Tel Quel citată, p. 264. 26 Cezara, p. 72 (secvențele din proza eminesciană utilizate în prezentul capitol au fost citi[a]te din volumul II al ediției Operelor Mihai Eminescu amintite
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cazul vîrstnicului gentleman britanic, și de transferul abrupt al istoriei către o realitate mitică, obscură, bîntuită de coșciuge scîrțîietoare și pricolici cu maniere princiare. Dacă scena de mai sus vă trezește licăriri așa-zicînd "intertextuale", amintindu-vă de episodul întrevederii dintre Contele Dracula și Jonathan Harker, narat de Bram (Abraham) Stoker în romanul său (se pare) nemuritor, nu vă grăbiți să trageți concluzii! Pentru epicul de față, Dracula al lui Stoker reprezintă într-adevăr un fel de "arhe-text", un punct de plecare
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
par Emmanuel Le Roy Ladurie au roman de l'abbé Fabre, Maurice Daumas décèle dans la personne du chevalier des Grieux un héros " parfaitement ambivalent, méchant et bon ". L'Histoire de sa vie " est un véritable récit de fatalité qui conte la destinée d'un véritable héros positif. Et cette synthèse est non seulement réussie, mais aussi parfaitement neuve. Elle légitime à elle seule l'appellation de syndrome des Grieux ".93 La conclusion plus générale de cette analyse est que " l
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
urmat cursurile de filosofie ale Academiei de la Kaschau (Casovi, în documente), probabil Košice, studiind în paralel economia și mineralogia, după absolvirea cărora i s-a oferit posibilitatea transpunerii în practică a cunoștințelor acumulate la exploatările miniere ("băile de fier") ale contelui Emerich Csaky din Krompach. Vreme de doi ani și nouă luni a îndeplinit funcția de intendent "acelor moșii pe care iscălitul cum însuși nota am lăsat-o numai din cauza morții părintelui său, ce era proprietar al fabricii de hârtie de la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Gheorghe Asachi avea să-i solicite, nu peste multă vreme, serviciile pentru întemeierea fabricii sale de hârtie de la Piatra Neamț. După ce un incendiu i-a distrus întreprinderea de la Belnic, "iscălitul au fost orândator (arendaș n.ns.) la moșia Sviniți (Swinicze) a contelui Paul Szirmay, în comitatul Alba-Ujvaier (Agauiavar), după care a trecut ca orândator al crăieștii fabrici de hârtie din Roșcani (Roskany), pre care au format-o după sistema cea mai nouă"14 . În Moldova a venit cu pașaport transilvănean, aidoma multor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
contractuale de către fabricant îl împuternicea pe Mihalic de Hodocin să găsească alt partener, "în apropiere", pentru aceeași comandă și în aceleași condiții; despre care, la 24 ianuarie 1846, împuternicitul raporta că intrase deja în legătură cu o altă unitate de profil, fabrica contelui Georg Andrassy din Dernis (sau Desna) din Ungaria 36. Concomitent, însă, n-a întrerupt legăturile cu primii parteneri, renegociind direct și motivat "înlăturarea multor greutăți" din textul contractului inițial, despre care se spovedea printr-un raport trimis la Iași, în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
trebui în anul viitor încă la 8.000 cântare de țevi, de un diametru mai mic, însă de aceeași grosime". Ca argument decisiv pentru menținerea comenzii la acea fabrică, invoca costurile sensibil mai mari pentru asigurarea transportului țevilor de la fabrica contelui Andrassy până la Iași, sporite și prin facilitățile necesare pentru propria-i deplasare în Ungaria 37. Va fi intuit, sau nu, toate acele dificultăți, altminteri inerente oricărui proiect de asemenea anvergură, în momentul începerii lucrărilor? Probabil, da, numai că energia sa
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Epitropie a Învățăturilor Publice în Moldova Iscălitul, după ce au încheiet în Ungaria, la Academia Coșovii (Kaschau)17, cursul Filosofiei și s-au înzestrat cu teoretice cunoștințe de mineralogie și iconomie [și după ce] au practicuit la minele de fier a lui conte Emerich Ciaki (Csaky) la Krompach, în Ungaria, apoi au purtat acolo, în curs de doi ani 9 luni, sarcina de director acelor moșii, care sarcină iscălitul au lăsat numai din pricina morții părintelui său, ce era proprietar <al> fabricii de hârtie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai mare în aceste Prințipaturi, s-au înduplecat iscălitul a-și lăsa patria; fiindcă iscălitul, pe lângă direcția fabricilor, au căutat și iconomia rurală, ținând în posesie o moșie sistematic orânduită a lui conte Paul Șirmai (Szirmay), având și o exactă știință de alte moșii regularisite după ferme model, pe lângă care are și practice tehnice științe. Apoi, el este deplin încredințat cum că la înființarea și direcția unui institut iconomic și a unui atelie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de numărul, sau nu atît de acesta, cît de libertatea de intrare și de ieșire pe/de pe piață. În consecință, o politică de concurență nu trebuie să se preocupe prea mult de lupta împotriva concentrării întreprinderilor, cît de prezervarea condițiilor conte stabilității. Concepte de bază: * întreprinderea; * factorii de producție; * productivitatea totală, medie și marginală a factorilor; * costurile de producție fixe, variabile, totale, medii, marginale; * pragul de rentabilitate; * creșterea internă (prin investiții) și creșterea externă (prin concentrare); * piața; * concurență perfectă și concurență
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
încearcă să obțină randamente crescătoare, cel puțin în anumite perioade, dispunînd momentan de monopolul unui produs nou sau realizînd randamente de substituție. Pe de altă parte, importanța costurilor fixe și a strategiilor disuasive ale firmelor prezente pe piață pot limita conte stabilitatea acesteia. Iată că procesul concurențial poate el însuși antrena limite ale concurenței (!). De asemenea, chiar în absența reglementărilor sau a instituțiilor care să limiteze concurența, economia reală nu funcționează întotdeauna în condiții care să garanteze tarifarea la nivelul costului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
intuiții, fără de care produsul ar rămâne un exercițiu livresc ușor devitalizat, cerebral în totalitate și rațional cât se poate. Este, probabil, și o dimensiune feminină a scrisului, dar cu siguranță nu doar atât, căci modelul acesta frecventat odinioară și de contele Keyserling, iar mai de curând de politologul american Robert Kaplan marchează și adeziunea la o modalitate specifică de tratare a meseriei de literat. Ceea ce pare să ocupe atenția autoarei este spațiul extensiv și intensiv al francezei, rolul anti-Babel al acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care învie în noaptea nunții eroului, provocând o adevărată tragedie. Ca și la Hoffmann sau la Gogol, ironicul se împletește inextricabil cu terifiantul. A doua povestire este centrată asupra bestialului, urmărind aventura unui profesor, traducător al Bibliei, la castelul unui conte misterios. Apariția totemică a unui urs înzestrat cu instincte sexuale antropomorfizate anticipează febra erotică a licantropiei care va scutura literatura horror în secolul al XX-lea și care va umple paginile de picturi descriptive coșmarești, à la John Fuseli. Dincolo de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
scurt timp după aceea, idei concepute îndrăzneț, dar nicicând realizate complet" (O'Brien, 2003: Unul dintre părinții spirituali ai teatrului de extracție horror din Paris, celebrul Grand Guignol (creat, în 1888, de Oscar Metenier și închis abia în 1962), decadentul Jean-Marie-Mathias-Philippe-Auguste, conte de Villiers de l'Isle-Adam,38 s-a impus destul de târziu, odată cu publicarea, în 1883, a culegerii intitulate Contes cruels, căreia îi urmează, în 1888, Nouveaux contes cruels.39 În 1886, îi apare romanul de anticipație L'Ève future, care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pronunțate influențe romantice, rezistă prin piese precum postuma Axël. Cea mai stranie, mai erotică și mai tulburătoare povestire de teroare semnată de Villiers de l'Isle-Adam este, în opinia mea, Véra, având în centru o palpitantă istorie de dragoste dintre contele d'Athol și tânăra și frumoasa lui soție, moartă de timpuriu. Iubirea continuă dincolo de mormânt: în final, de pe patul nupțial îndoliat, cade cheia de la mormântul Vérei, care-și îndeamnă, astfel, soțul s-o urmeze. * * * Indiciile de care dispun mă fac
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
42. Deși publicațiile sale numără foarte multe titluri, noi îl reținem astăzi grație romanului Dracula (1897), hipotext al unei pletore de producții estetice din secolele al XX-lea și al XXI-lea43. Pattern-ul epistolar al prozei, înfățișând portretul romantizant-exotic al contelui vampir, transferul subtil al geografiei tulburi a unei Transilvanii medievale în mijlocul establishment-ului imperial britanic, materializat prin mutarea lui Dracula la Londra, au propulsat scrierea autorului irlandez printre cele mai durabile producții înfricoșătoare din istoria literaturii. Portretul lui Dracula, ucigaș
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
articolul consacrat autorului în Dicționarul scriitorilor români, se deplânge "mobilizarea imaginației fantastice în slujba ilustrării alegorice a unor teze extraliterare" (1995-2003: I, 262). * * * A doua proză de teroare semnificativă a lui Beneș se numește (titlul are, din nou, izul unui conte) Cetatea cu steaguri albe. Cromatica sugerată de epitetul prezent în titlu este înșelătoare: aici, albul implică distrugere, având valențe negative, la fel ca în pelicula lui Serghei Eisenstein, Alexandr Nevski (1938), unde cavalerii teutoni, imagini ale răului și ale morții
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o atitudine pozitivistă (obezul și complet vidatul de umor Silvestru Hotăran), slujitorii de la castel, apropiați, ca ton, mai degrabă teratologicului decât antropicului (Gușatul, incapabil, aparent, de vorbire articulată), istoria unei familii ilustre, dar decăzute, incluzând figuri cu pasiune pentru ocultism (contele Armin), în fine, spectrul care nu-și găsește liniștea, bântuindu-i cu voluptate tristă pe cei rămași în viață (Aranka). Dacă vorbesc, totuși, de neogotic în cazul prozatorului român este pentru că toți acești topoi de construcție epică sunt transferați, in
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
la castelul Kemény, pentru a-i permite evaluarea și, eventual, cumpărarea unor cărți vechi și rare din biblioteca familiei. Suntem informați că moștenitorii legali ai domeniului sunt doar rude îndepărtate, neamul aristocratic ștergându-se odată cu dispariția contesei Aranka. Proprietatea răposatului conte este un ținut dintre cele mai stranii, mlăștinos, cu un aer nesănătos exalat de bălțile necolmatate, adevărate fiefuri ale luxurianței insectivore. De altfel, pozitivistul și pântecosul Hotăran (numele însuși este o sursă de comic în descendența unor Alecsandri sau Caragiale
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
care ar fi putut fi eradicat printr-o politică agricolă agresivă. Țânțarii anofeli, nu fantomele sunt, în opinia avocatului, adevărata plagă a domeniului Kemény. Grație unui artificiu stilistic clasic (inserarea unei cronologii succinte, dar pedante, cuprinzând reperele biografice ale descendenților contelui Armin), naratorul acoperă intervalul 1860-1926. Contele Armin, mort în 1881, este descendentul unei ilustre familii feudale maghiare. Odrasla acestuia, Andor, este obsedat de spiritism (și face chiar cercetări în domeniu), mergând până într-acolo, încât să ia în căsătorie pe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]