15,230 matches
-
la satisfacerea respectivei cerințe funcționale, are consecințe pozitive pentru sistemul luat în considerare; funcții negative (disfuncții) - consecințele sunt negative; și funcții neutre (nule) - elementul nu afectează nici pozitiv, nici negativ respectiva cerință funcțională. Ne interesează, de exemplu, dacă școlile de corecție destinate delincvenților minori contribuie la integrarea socială a acestora. Deci, în raport cu cerința funcțională, „integrarea socială a delincvenților minori”, „elementul școlii de corecție”, are o funcție pozitivă, negativă sau neutră? La această întrebare se poate găsi un răspuns empiric. Dacă analizăm
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nule) - elementul nu afectează nici pozitiv, nici negativ respectiva cerință funcțională. Ne interesează, de exemplu, dacă școlile de corecție destinate delincvenților minori contribuie la integrarea socială a acestora. Deci, în raport cu cerința funcțională, „integrarea socială a delincvenților minori”, „elementul școlii de corecție”, are o funcție pozitivă, negativă sau neutră? La această întrebare se poate găsi un răspuns empiric. Dacă analizăm evoluția tinerilor care au părăsit aceste instituții în raport cu un grup martor de delincvenți minori care nu au trecut prin ele, putem găsi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
găsi un răspuns empiric. Dacă analizăm evoluția tinerilor care au părăsit aceste instituții în raport cu un grup martor de delincvenți minori care nu au trecut prin ele, putem găsi una din următoarele situații: a) tinerii care au trecut prin școala de corecție se integrează mai bine social decât tinerii din lotul martor- școlile de corecție au deci o funcție pozitivă în integrarea socială; b) ei nu se integrează nici mai bine, nici mai rău decât grupul martor - în acest caz, funcția este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în raport cu un grup martor de delincvenți minori care nu au trecut prin ele, putem găsi una din următoarele situații: a) tinerii care au trecut prin școala de corecție se integrează mai bine social decât tinerii din lotul martor- școlile de corecție au deci o funcție pozitivă în integrarea socială; b) ei nu se integrează nici mai bine, nici mai rău decât grupul martor - în acest caz, funcția este nulă, neutră; c) tinerii care au trecut prin școli de corecție prezintă o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
școlile de corecție au deci o funcție pozitivă în integrarea socială; b) ei nu se integrează nici mai bine, nici mai rău decât grupul martor - în acest caz, funcția este nulă, neutră; c) tinerii care au trecut prin școli de corecție prezintă o proporție semnificativ mai ridicată de delincvenți - funcție negativă. Un element nu îndeplinește, de regulă, doar o singură funcție, ci mai multe. El afectează un anumit sistem în mai multe puncte, fiind semnificativ pentru mai multe cerințe funcționale ale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistemului. În consecință, este plurifuncțional. Școala are de îndeplinit mai multe funcții. În primul rând, funcții instructive - să transmită cunoștințe. În al doilea rând, funcții formative - să modeleze un anumit tip de personalitate, de comportament, de atitudini. O școală de corecție trebuie să contribuie la recuperarea socială a delincvenților minori asigurând „resocializarea” lor; totodată, ea, are funcția de a proteja colectivitatea împotriva delincvenței, izolându-i și punându-i sub control pe delincvenții potențiali, și, de asemenea, funcție de sancționare a actelor de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate fi maximă - satisface integral cerința funcțională în cauză - sau, deși pozitivă, submaximală - o satisface într-o măsură care poate varia între maxim și zero. Reluând exemplul dat într-un capitol anterior în legătură cu funcția, putem estima că o școală de corecție poate avea o eficacitate maximă în condițiile în care integrează social complet copiii delincvenți de a căror educație s-a ocupat; ea poate avea o eficacitate pozitivă semnificativă, deși submaximală (proporția recidivelor este mai mică decât în cazul în care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mică decât în cazul în care copiii delincvenți ar fi fost lăsați în mediul lor social natural); nulă, în cazul în care proporția delincvenților este aproximativ egală cu cea a grupului martor de copii delincvenți neîncadrați într-o școală de corecție; în fine, poate fi negativă, dacă absolvenții școlii de corecție ar recidiva mai frecvent decât cei din grupul martor. Ne putem astfel întreba în ce măsură învățământul primar reușește să transmită capacitatea de a citi (cerința funcțională). În acest caz, ne putem
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fost lăsați în mediul lor social natural); nulă, în cazul în care proporția delincvenților este aproximativ egală cu cea a grupului martor de copii delincvenți neîncadrați într-o școală de corecție; în fine, poate fi negativă, dacă absolvenții școlii de corecție ar recidiva mai frecvent decât cei din grupul martor. Ne putem astfel întreba în ce măsură învățământul primar reușește să transmită capacitatea de a citi (cerința funcțională). În acest caz, ne putem aștepta ca școala să aibă o eficacitate totală: toți absolvenții
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comportament și mai rigid, birocratic, orientat exclusiv spre conformarea la norme și reguli, indiferent la necesitățile specificate ale clienților. Figura 6.2. Dinamica unei organizații în fața dificultăților cu clienții (apud March și Simon, 1964) unde: — = circuite intenționate și ---= circuite neintenționate Corecție. Sistemul poate însă dezvolta și un circuit amortizor, care îl împiedică să evolueze spre o stare de rigiditate completă. Se dezvoltă o insatisfacție specifică a clienților față de comportamentul rigid, birocratic, care exercită presiuni asupra organizației să relaxeze exigențele de fidelitate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se par a fi adecvate, se dovedesc adesea dezastruoase. Din această teză decurge o concluzie pentru analiza noastră. Sistemele sociale pot adopta soluții care să fie nu numai suboptimale, dar să nu se plaseze nici măcar la nivelul satisfăcătorului. Mecanismele de corecție practice pot fi suspendate complet atunci când efectele negative ale acestora sunt pe termen lung și/sau complex mediate. Forrester își sprijină teoria pe simularea pe calculator a dinamicii orașelor americane. Orașul american trece printr-o criză profundă, fiind antrenat pe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
relație între ingineri și muncitori accentuat autoritară, neparticipativă. Chiar și aceste date empirice despre diferențele reciproce de percepție și despre efectele lor în planul comportamentului sunt de natură să creeze o problemă pentru participanți și să declanșeze un proces de corecție, în conjuncție, desigur, cu alți factori. Al doilea exemplu se referă la relația dintre maiștrii de vârstă înaintată și tinerii muncitori. Maiștrii dintr-o întreprindere se plângeau de atitudinea față de muncă și față de autoritate a tinerilor muncitori. Cercetarea a pus
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
luată în considerație și raționalitatea orientării producției spre nevoi „reale”, „autentic” umane. Războiul, consumul ostentativ, risipa nerațională sunt factori care anulează într-o măsură substanțială potențele productive. Eficienței potențiale a aparatului productiv este necesar să i se aplice deci o corecție referitoare la eficiența umană a utilizării sale. Simptomatic în această privință este cristalizarea, în ultimul timp, a unei noi problematici: calitatea vieții. Indicatorii calității vieții încep să fie tot mai insistent explorați și propuși drept cele mai semnificative criterii pentru
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Din cauza acestei superiorități în comportamentul uman individual și colectiv există o puternică tendință ca mecanismele cibernetice să fie dublate și înlocuite de mecanismele decizionale. În fine, datorită faptului că mecanismele cibernetice sunt fundate pe o lungă secvență de încercări și corecții, ele sunt eficace în mod special în medii relativ stabile în medii dinamice, mecanismele cibernetice pot claca definitiv. Experiența trecută nu mai este relevantă aici. Dimpotrivă, într-un asemenea mediu, mecanismul decizional, fundat pe cunoaștere, poate prevedea schimbările și găsi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
îi vorbește în acest mod. Terapeutul îi cere Doamnei B. să manifeste un comportament corector-supracorector. El o invită pe Doamna B. să-și mobilizeze competențele de reglare emoțională în așa fel încât aceasta să pună capăt manifestării emoționale în desfășurare (corecție), și competențele privind eficacitatea interpersonală prin exprimarea furiei sale într-o manieră respectoasă atât față de sine cât și față de celălalt (corecție), cât și să-și prezinte scuzele sale terapeutului pentru că l-a insultat (supracorecție). Doamna B. are douăzeci de minute
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să-și mobilizeze competențele de reglare emoțională în așa fel încât aceasta să pună capăt manifestării emoționale în desfășurare (corecție), și competențele privind eficacitatea interpersonală prin exprimarea furiei sale într-o manieră respectoasă atât față de sine cât și față de celălalt (corecție), cât și să-și prezinte scuzele sale terapeutului pentru că l-a insultat (supracorecție). Doamna B. are douăzeci de minute pentru a realiza acest obiectiv; în această perioadă, terapeutul o consiliază în vederea aplicării competențelor sale pentru a corecta-supracorecta comportamentul problemă. Vacanțele
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în ce măsură capitalul social dispune de capacități autogenerative, adaptabile modului și cerințelor contemporane de dezvoltare, sau este pur și simplu erodat treptat și continuu, până la dispariție. În timp ce D. Bell considera „contradicțiile culturale ale capitalismului” ca având efecte devastatoare, dacă nu intervin corecții fundamentale în economie, politică și mai ales în cultură, Fukuyama demonstrează că ordinea socială și mai ales capitalul social dispun de surse regenerative nelimitate pentru a induce o dezvoltare linear-progresivă continuă. Să considerăm o ilustrare a demonstrației lui Fukuyama. Pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dinspre a avea spre a face și spre a fi. Implicația acestei variante ar fi că suntem ceea ce suntem în virtutea a ceea ce avem. O astfel de răsturnare ține însă de o patologie socială care, mai devreme sau mai târziu, solicită corecții. Dezintegrarea comunităților tradiționale și înlocuirea lor de către statele naționale în perioada primei modernități și a modernității organizate au coincis cu afirmarea rolului statului în raționalizarea și organizarea națiunii și cu consacrarea unei identități corporatiste colective proprii, care s-a repercutat
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pocăință trebuie să continue până la sfârșit, deși acest proces de transformare, transfigurare și îndumnezeire cunoaște mai multe etape. La început, aspectele psihologice ale pocăinței domină sub forma regretelor, a tristeții amare pentru fărădelegile săvârșite - o stare sufletească generală care cere corecția prin lege. Omul trezit din beția simțurilor și dezordinea minții caută îndreptare de la Hristos. Aflat în acest stagiu intermediar, tocmai ieșit din starea de confuzie adolescentină, omul descoperă mai întâi în Evanghelie dimensiunea pedagogică, ascetică și morală. În acest punct
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
atenție specială: pseudoliberalii americani de stânga, care au preluat într-o manieră specifică și uneori au redus la absurd unele dintre elementele stângii europene mai vechi și mai noi - protecția socială și „discriminarea pozitivă” a defavorizaților, redistribuirea avuției și alte corecții ale mecanismelor economice invizibile (și oarbe), ecologismul etc. -, domină lumea academică și pe cea mediatică, saturându-le discursiv, dar au o influență relativ modestă asupra economiei, Americii profunde și politicii, chiar sub Administrații democrate, deschise în principiu către politici publice
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
textului meu. Omagiez astfel o conversație și o prietenie vechi de douăzeci de ani. Bineînțeles, forma finală a textului, care apare acum, precum și răspunderea pentru conținutul său îmi aparțin în exclusivitate. În această formă voi include și alte nuanțări și corecții în raport cu versiunile anterioare, pe baza unor informații noi și uneori ca răspuns unor critici. 1. Viking, aprilie 2000. 2. Bellow era atunci la University of Minnesota. La cursul lui Stern, care-l întâlnise câteva luni mai înainte, a discutat o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
această tendință adăugând oxid de calciu. Exceptând această restricție, varul este benefic pentru toate tipurile de sol. Puteți îmbunătăți solul cu var sub formă de oxid de calciu. Trebui să faceți mai întâi o analiză a solului și să aplicați corecțiile în mod progresiv. Scopul este modificarea blândă a pH-ului solului. Turba Turba nu este altceva decât un amestec de mușchi acvatici în descompunere: o găsim deci în zonele mlăștinoase (numite și turbării). Ea nu posedă proprietăți nutritive, dar permite
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
organelor de stat. Dacă acordăm credit declarațiilor din anchetă, Țurcanu îl indică pe Dumitrescu drept omul care îi dădea ordine directe, înșirând chiar unele dintre acestea: să prezinte informații despre activitatea din închisoare, să prezinte lista șefilor din secția de corecție a etajului I înainte de izolările din lunile iulie-august 1949, să îi recomande informatori în iunie-septembrie 1949, să organizeze bătaia între deținuții de la camera 1 de la etajul I-corecție în noiembrie 1949, să obțină informații de la deținuți, să organizeze bătăile (cinci
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
informații despre activitatea din închisoare, să prezinte lista șefilor din secția de corecție a etajului I înainte de izolările din lunile iulie-august 1949, să îi recomande informatori în iunie-septembrie 1949, să organizeze bătaia între deținuții de la camera 1 de la etajul I-corecție în noiembrie 1949, să obțină informații de la deținuți, să organizeze bătăile (cinci la număr) din camera 4-spital dintre 25 noiembrie 1949 și februarie 1950, să îi scoată în camera de baie pentru declarații pe cei bătuți, să îi predea lista
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
multe, părinții prea singuri îi dezvăluie propriile lor probleme, depășind limita suportabilității acestuia și destabilizându-l emoțional. Alteori, părinții pedepsesc copilul pentru că „plânge prea mult” și „fără motiv” sau face pe el și nu cere la oliță. Câteva palme pentru corecție sunt, din păcate, considerate nu numai acceptabile, ci chiar necesare. Pedepsirea copiilor. Recurgerea la pedeapsa corporală ca mijloc de socializare aparține domeniului penal și celui educațional, ca trăsătură importantă pentru caracterizarea societăților. Trebuie să se facă totuși o distincție între
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]