5,110 matches
-
în procurarea de mijloace financiare pentru finanțarea activităților din fermă. Problema care se pune este: dacă va putea fi rezolvată problema creditelor pentru agricultori prin cooperație. cooperativele agricole se vor confrunta pe piață cu creșterea competiției, inclusiv datorată apariției marilor corporații și companii transnaționale, întrebarea care apare fiind " Cum vor putea ele să concureze eficient cu acestea având în vedere valorile și principiile cooperației?". o altă problemă care se pune este dacă întreprinderile asociative vor putea să acopere cererea de servicii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
companii sau persoane. 2. 4. Cooperația agricolă în Statele Unite ale Americii 2. 4. 1 Importanța cooperativelor pentru agricultura SUA Cooperativele din SUA fac parte din sistemul întreprinderilor private, alături de firmele private individuale, asociații sau alte tipuri de societăți pe acțiuni (corporații). Deși ele fac parte din segmentul corporativ, au o serie de trăsături distinctive. Cooperativele din agricultură joacă un rol important în satisfacerea nevoilor economice ale fermierilor, operând în domenii cum ar fi: vânzarea produselor agricole, aprovizionarea cu mijloace de producție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
burse de mărfuri în California. O altă formă sub care poate activa o asociație de marketing este cea de broker între cumpărător și vânzător, în special în cadrul fructelor proaspete. Există puține cooperative care se înființează pe baza statutului cadru al corporațiilor non-profit45. Acest act normativ este destinat cu precădere facilitării dezvoltării instituțiilor educaționale și de caritate, nu organizațiilor de afaceri. Asemenea asociații sunt obstrucționate de la redistribuirea câștigurilor către membrii asociați și pot avea dificultăți în încheierea contractelor de vânzare cu membrii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de avantaje. Având în vedere că nu există un Statut Corporatist la nivel Federal, fiecare cooperativă trebuie să aleagă cea mai potrivită lege dintr-un anumit stat ( fiecare stat are o astfel de lege care cuprinde statutul general al unei corporații). Documentele de bază ale unei asociații de tip cooperatist sunt actul de constituire și statutul cooperativei. Primul prezintă în articolele sale , într-o formă concisă, asociația și structura sa internă. Statutul prezintă într-o formă mai detaliată întreaga activitate internă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
un om un vot", dar în unele state este permisă acordare unui număr de voturi proporțional cu părțile sociale subscrise și vărsate, sau cu volumul afacerilor efectuate cu cooperativa. Atunci când o cooperativă îndeplinește cerințele prevăzute în legea statului respectiv privind corporațiile este recunoscută ca persoană juridică și va trebui să respecte toate prevederile legilor aplicabile tuturor categoriilor de organizații de afaceri. Recunoașterea juridică obligă cooperativele să respecte toate reglementările referitoare la profilul său de activitate (altele decât cele trei amintite mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
să respecte toate prevederile legilor aplicabile tuturor categoriilor de organizații de afaceri. Recunoașterea juridică obligă cooperativele să respecte toate reglementările referitoare la profilul său de activitate (altele decât cele trei amintite mai înainte: actul de constituire, statutul și legea privind corporațiile societățile). Astfel de legi aplicabile cooperativelor în SUA sunt: legea contractelor economice (de bază), codul comercial, legile privind asigurările și sistemul bancar, legea salarizării muncitorilor, legea privind asigurările în caz de șomaj, legile privind impozitarea (fiscalitatea) etc. Legile și reglementările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
comerț să nu poată să excludă de la activitățile de vânzare-cumpărare de produse agricole cooperativele agricole. * 1929 The Agricultural Marketing Act, a delimitat politica de promovare a comerțului interstatal și extern de produse agricole încurajând organizarea producătorilor agricoli în asociații sau corporații, concentrându-se astfel, sub controlul acestora toate eforturile de comercializare a produselor agricole. * 1933 The Farm Credit Act a pus bazele sistemului de creditare de tip asociativ creându-se 13 bănci populare și o rețea întreagă de asociații de creditare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
metodă de calcul a venitului este diferită de cea aplicată altor tipuri de companii. Totuși, rata de impozitare este aceeași (33%). În mod normal nu sunt permise. Răspundere limitată sau nelimitată (în mod normal limitată). Finlanda Cea dintâi lege a corporațiilor cooperatiste din 1901 (prima lege cadru privitoare la societățile cooperatiste). Legea corporațiilor cooperatiste Nr. 247/1954, ca amendament (revizuiri majore fiind pregătite pentru 2002) Legea 127/1990, ca amendament (instituțiile cooperatiste de credit) Legea 360/1968 (impozitarea) Legea 502/1989
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de companii. Totuși, rata de impozitare este aceeași (33%). În mod normal nu sunt permise. Răspundere limitată sau nelimitată (în mod normal limitată). Finlanda Cea dintâi lege a corporațiilor cooperatiste din 1901 (prima lege cadru privitoare la societățile cooperatiste). Legea corporațiilor cooperatiste Nr. 247/1954, ca amendament (revizuiri majore fiind pregătite pentru 2002) Legea 127/1990, ca amendament (instituțiile cooperatiste de credit) Legea 360/1968 (impozitarea) Legea 502/1989, care dă posibilitatea asociațiilor cu activități economice să se transforme în cooperative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
dă posibilitatea asociațiilor cu activități economice să se transforme în cooperative Companiile cooperative sunt persoane juridice al căror scop este desfășurarea activităților economice ale membrilor prin utilizarea serviciilor cooperativei, astfel încât să promoveze interesele lor economice. Cooperativele sunt companii. Cooperativele devin corporații colective cu drepturi aferente prin înregistrarea la registrul comerțului. Principiul "un membru un vot". În cazul în care majoritatea membrilor este constituită din persoane juridice, prevederile asocierii pot stipula ca persoanele să aibă mai mult de un drept de vot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și eroul care se împotrivește sistemului, care rupe rîndurile sau este expulzat ca un un corp străin în momentul în care încetează să mai servească intereselor corporatiste. Fost procuror provenind dintr-o familie modestă, Michael Clayton (George Clooney) reprezintă sistemul, Corporația "Kenner, Bach & Ledeen" în ceea ce are el mai respingător, mai nebulos, el se ocupă de spălarea rufelor murdare avînd grijă ca tărășeniile să rămînă în familie, iar respectabilitatea firmei să nu fie atinsă. Jack-of-all-trades, "the genitor" cum se și recomandă
Avocatul diavolului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8712_a_10037]
-
să respingă alternativele nedemocratice și să sprijine noul regim, așa cum prezice ipoteza lui Churchill. INFLUENȚA NOILOR INSTITUȚII Într-o țară post-comunistă, noua democrație caută să promoveze instituțiile societății civile suprimate sau exploatate de către regimul anterior, cum ar fi partidele politice, corporațiile lucrative și sindicatele; multe dintre aceste instituții fiind noi, ele pot fi evaluate doar pe baza per-formanței actuale. Totuși, vechiul regim a lăsat multe instituții care nu pot fi desființate deodată, în bloc, cum ar fi tribunalele, armata și poliția
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
poate produce decât în sfera agricolă, că pro-ducerea industrială ar fi rezervată altor țări industriale. Sub influința unor asemenea idei am lăsat să dispară sau să cază în desuetudine restricțiile ce esistau și cari puteau apăra industria din țară; instituția corporațiilor ni s-a părut o instituție învechită, contrarie libertății absolute în tot și în toate, a trebuit dar să dispară. Nu numai înlesnirea comunicațiilor, nu numai trebuințele ivite pe cari pământenii, industriași și comercianți nu ar fi fost în stare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
izraeliți. Spre a ne convinge de acest fapt mai mult invocăm după statistica lui N. Șuțu la 1849 următoarele: La 1849 erau în Moldova încă 10695 de familii de negustori și meseriași pământeni ortodocși, iar în Iași erau 33 de corporații de comercianți și industriași pământeni ortodocși cu 1661 patroni și calfe. După comunicările obținute prin actual[ul] d. primar al orașului Iași, în acest oraș erau: în 1866, patentabili români 613, izraeliți 2909; în 1877, patentabili români 488, izraeliți 2326
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi supuși unor regule deosebite. Această ordonanță regulează mai întîi relațiile cultului și ale instrucției evreilor, organizează sinagogile și obligă pe fiecare evreu care se află în circumscripția unei sinagoge să facă parte din această sinagogă, organizează administrarea sinagogelor ca corporații și impune acestor corporații îndatorirea de a îngriji pe lângă interesele cultului de acelea ale instrucției. Sinagogele fiind organizate în terminul de 6 luni de la publicarea ordonanței și, dacă autoritățile administrative ale sinagogelor vor fi declarat că vor îndeplini îndatoririle impuse
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deosebite. Această ordonanță regulează mai întîi relațiile cultului și ale instrucției evreilor, organizează sinagogile și obligă pe fiecare evreu care se află în circumscripția unei sinagoge să facă parte din această sinagogă, organizează administrarea sinagogelor ca corporații și impune acestor corporații îndatorirea de a îngriji pe lângă interesele cultului de acelea ale instrucției. Sinagogele fiind organizate în terminul de 6 luni de la publicarea ordonanței și, dacă autoritățile administrative ale sinagogelor vor fi declarat că vor îndeplini îndatoririle impuse prin ordonanță în privința întreținerii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
De Dumnezeu nu mai are nici o teamă muncitorul de la țară, pentru că Dumnezeu l-a părăsit, pentru cine știe ce păcate, în mâna acestei administrații, compusă în cea mai mare parte din haitele de cafenegii, din ștrengarii și necăpătuiții de prin târguri. Această corporație liberală și umanitară nedreptățește, batjocorește și jefoaie pe țăran fără nici o milă; sânt membri în această onorabilă corporație al cărora numai numele bagă în năbădăi sate întregi. Aceasta ca stare normală și constantă, fără să mai pomenim că pe la soroace
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în mâna acestei administrații, compusă în cea mai mare parte din haitele de cafenegii, din ștrengarii și necăpătuiții de prin târguri. Această corporație liberală și umanitară nedreptățește, batjocorește și jefoaie pe țăran fără nici o milă; sânt membri în această onorabilă corporație al cărora numai numele bagă în năbădăi sate întregi. Aceasta ca stare normală și constantă, fără să mai pomenim că pe la soroace vine și câte o împrejurare mai însemnată, ca de exemplu afacerea Mihălescu-Warszawschy. În același timp, în orașe mari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai puțin înțeles; între noi și o rasă cosmopolită, care la Viena e vieneză, la Paris pariziană, la Veneția venețiană și pretutindeni evreiască; Între o nație care câștigă pe pământul său ca să trăiască apărîndu-l cu sângele ei oricând și o corporație lipsită de cel din urmă sentiment de demnitate bărbătească, care trăiește pe tot pământul ca să câștige, a cărei membri se țin ca stolurile de pasări răpitoare pe urma oștirilor beligerante pentru a strânge avuții din bălțile de sânge; între noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
urmă sentiment de demnitate bărbătească, care trăiește pe tot pământul ca să câștige, a cărei membri se țin ca stolurile de pasări răpitoare pe urma oștirilor beligerante pentru a strânge avuții din bălțile de sânge; între noi - zicem - și această onorabilă corporație cestiune de onoare nu poate fi cât lumea, și astfel n-am fi avut nimic de zis în privința insolenței presei evreiești daca n-ar fi găsit răsunet și canal de scurgere la noi, chiar în coloanele foii ministeriale. De aproape
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
permitea evreilor - pe atunci foarte puțini la număr - cumpărarea de case în orașe, și că tot acei evrei pământeni aveau - nu dreptul de a intra încorporațiile breselelor orășenești, de la care erau și rămâneau excluși - ci aveau ei înșii una singură corporație a lor proprie și drept staroste pe rabin, tot așa precum străinii formau asemenea o corporație, ca și aceea a ciubotarilor sau tălpălarilor; având staroste pe... consul. Sub această formă hibridă de corporație orășenească s-au introdus, după Tractatul de la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acei evrei pământeni aveau - nu dreptul de a intra încorporațiile breselelor orășenești, de la care erau și rămâneau excluși - ci aveau ei înșii una singură corporație a lor proprie și drept staroste pe rabin, tot așa precum străinii formau asemenea o corporație, ca și aceea a ciubotarilor sau tălpălarilor; având staroste pe... consul. Sub această formă hibridă de corporație orășenească s-au introdus, după Tractatul de la Passarovitz, consulatele la noi și de acolo s-au numit și se numesc încă stărostii. De la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
excluși - ci aveau ei înșii una singură corporație a lor proprie și drept staroste pe rabin, tot așa precum străinii formau asemenea o corporație, ca și aceea a ciubotarilor sau tălpălarilor; având staroste pe... consul. Sub această formă hibridă de corporație orășenească s-au introdus, după Tractatul de la Passarovitz, consulatele la noi și de acolo s-au numit și se numesc încă stărostii. De la priimirea în breselele creștine și până la formarea unei bresle aparte e însă o mare deosibire, precum și de la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
răspunderi platonice; atât mai rău pentru țară daca nici acum nu va profita de o lecție plătită așa de scump. [23 august 1879] ["DE CÎTE ORI.. "] De câte ori se încurcă sforile politice ale stărostiei patriotice din Ulița Doamnei așa încît onor. corporație nu mai are destulă destoinicie și putere ca să le descurce singură, organul radical începe a ne cânta un refren vechi, care sună cam așa: "Să ne unim cu toții mînă-n mână, împrejurul stindardului național, să lăsăm d-o parte micile pasiuni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de ele, cu-atât păreau mai multe. Dacă mergeai în Băneasa, jurai că ai intrat în port. Drăciile astea îți înțepau privirea, decupau orașul în bucăți tăioase, sucindu-l ca pe-un cerșetor cu corpul frânt în poziții neverosimile. Bănci, corporații, trusturi. Firme cu parteneri mulți, care trebuiau să se înșire cu toții-n titlu și de care cineva se gândise că sună mai bine dacă adaugă semnul &: Nestor & Nestor & Diculescu & Kingston & Petersen; T & T Teodorescu & Tugearu; Cremer & Diaconescu; Ionescu & Ionescu; Babiuc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]