4,034 matches
-
o parte din coduri, acești turiști nu reușesc să înțeleagă realitatea comunistă. Ei sunt naivi și se simt excluși, se îmbufnează și pleacă pe unde au venit. Spaima de dezrădăcinare, alienarea de uman, înstrăinarea de ființele de cealaltă parte a cortinei de fier îi apasă pe eroii care își fac curaj să se ducă să vadă estul cu ochii lor. Lessing însăși își amintește cum a plecat în Germania comunistă cu al doilea soț și s-a trezit atacată de vechi
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la cele mai bune lucruri și se necăjesc grozav când dau de opusul lor. Drept care fug îngroziți, înainte să fi avut vreme să digere informația. Se tem că ar putea fi înghițiți și ei. Frica e reacția occidentală majoră în fața cortinei de fier. Supușii comunismului, pe de altă parte, sunt sătui de utopie și tânjesc după jungla occidentală. Vesticul fuge de est ca de un coșmar, iar esticii, deprinși să trăiască coșmarul, văd în occidentali îngeri coborâți din raiul non-comunismului și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nimic nu e distopic decât dacă privitorul percepe coșmarul. Distopia a fost creată de vest, plasată uneori în est. Autorii occidentali n-ar fi scris o distopie plasată în vest, decât dacă era vorba de o criză generală a civilizației. Cortina de Fier percepută din ambele direcții este o utopie. Ea poate fi înțeleasă numai de est și transformată în ficțiune de groază de vest. Autorii Desperado și Cortina de Fier Autorii Desperado din est erau fie exilați în vest, fie
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în vest, decât dacă era vorba de o criză generală a civilizației. Cortina de Fier percepută din ambele direcții este o utopie. Ea poate fi înțeleasă numai de est și transformată în ficțiune de groază de vest. Autorii Desperado și Cortina de Fier Autorii Desperado din est erau fie exilați în vest, fie refugiați în propria țară. Vom numi autori Desperado pe scriitorii buni, întrucât scriitorii slabi, care au făcut compromisuri grave și au făcut din literatură propagandă comunistă ori apologia
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
îndepărtare de obscuritatea modernistă, pe când în est era terorizat de o aparentă claritate inofensivă și previzibilă a intenției, care de fapt a adus după ea nesfârșite ambiguități de limbaj. Autorii Desperado din vest au imaginat o mulțime de fețe ale cortinei de fier. Iată câteva dintre ele: * Răsturnări imaginare ale confortului occidental: Huxley și Lessing închipuie o criză a civilizației, fără a se axa pe politic. Alasdair Gray nu mizează nici el pe politică, recurgând mai degrabă la o criză a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
rusesc, scriind o carte în care amestecă engleza cu rusa într-un amalgam de crimă și pedeapsă. Honey for the Bears face o incursiune și mai explicită în lumea comunistă a sărăciei și însingurării, adăugând și ideea că, dacă cumva Cortina de Fier s-ar prăbuși peste noapte, iadul comunist ar putea inunda lumea bună. * Exilatul din comunism ca erou comic: trilogia universitară a lui Bradbury are câteva personaje secundare care sunt refugiați din est. Cu toții sunt bizari. Când Alan Brownjohn
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în cor că frica e întemeiată. Râsul și spaima sunt singurele reacții ale vesticilor în fața comunismului în literatură. Comedia și tragedia în stare pură. Cum însă de multă vreme ele nu mai sunt separabile în convenția literară, imaginea vestică a cortinei de fier este inevitabil superficială. * Lipsurile economice din interiorul comunismului îl fac pe lectorul vestic să exclame: Trăiască capitalismul, ce dreptate am avut! 1984 de Orwell e o dovadă grăitoare cât de cumplit poate fi comunismul: fără haine, hrană, iubire
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de Împăratul muștelor și e salvat de un adult; profesorul lui Bradbury o ia la goană din Slaka și descoperă abia la capăt că nu a înțeles nimic din riturile comuniste pe când era acolo. Lumea distopică, indiferent că în jurul ei Cortina de Fier e politică sau de altă natură, tânjește după eliberare, evadare. Cortina de Fier e capcana, lipsirea de libertate, robia coșmarului, spulberarea nădejdii de evadare. * Vizitatorul occidental e uluit de pervertirea limbajului, gândirii, libertății, omeniei în comunism: nu-i
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ia la goană din Slaka și descoperă abia la capăt că nu a înțeles nimic din riturile comuniste pe când era acolo. Lumea distopică, indiferent că în jurul ei Cortina de Fier e politică sau de altă natură, tânjește după eliberare, evadare. Cortina de Fier e capcana, lipsirea de libertate, robia coșmarului, spulberarea nădejdii de evadare. * Vizitatorul occidental e uluit de pervertirea limbajului, gândirii, libertății, omeniei în comunism: nu-i vine să creadă că minciuna e atotputernică. Cel puțin aici occidentalii merg la
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
alarmă explicit. Comunismul încetează să mai fie utopie (până și Lessing e decepționată de el) și rămâne un neadevăr tragic. * Majoritatea occidentalilor își scriu distopiile ori le citesc cu sentimentul de ușurare că s-au născut de partea cealaltă a cortinei de fier. O traducătoare care știa câteva limbi și lucra pentru agenția română de presă, și care de altfel s-a și sinucis înainte să împlinească șaizeci de ani, spunea adesea: Ce ghinion să ai o singură viață și să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
energie pe nume disidență, ceea ce vrea să spună că el își creează lumea lui alta decât cea oficială, general acceptată pe măsură ce inventează fiecare gest cu aparență umană. Iată deci că epoca Desperado are două laturi politice, la dreapta și la stânga cortinei de fier, dar rezultatul literar este în ambele același în final. Vestul ascunde ambiguitatea după sloganul accesibilității; literatura luptă să-și recâștige publicul și reușește, cu toate că sofisticarea mascată începe în ultima vreme să-i plictisească pe lectori. Estul e redus
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Numai că și minciuna e o formă de ambiguitate. Mai ales dacă autorul reușește să stârnească subversiv îndoiala lectorului. Lectorul vestic nu știe să răstălmăcească spusele scriitorului estic. Reversul însă e posibil. Prin urmare, dacă există și în literatură o cortină de fier, aceea e una ce ține de răstălmăcire. Acolo unde politica a dat greș (nu există dialog real est-vest până la căderea Cortinei de Fier), n-a putut nici literatura să facă mare lucru. Linia est-vest (Cortina de Fier) pe
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să răstălmăcească spusele scriitorului estic. Reversul însă e posibil. Prin urmare, dacă există și în literatură o cortină de fier, aceea e una ce ține de răstălmăcire. Acolo unde politica a dat greș (nu există dialog real est-vest până la căderea Cortinei de Fier), n-a putut nici literatura să facă mare lucru. Linia est-vest (Cortina de Fier) pe perioada existenței comunismului european e marea înfrângere a globalizării în literatură. Mai clar spus, acolo unde estul răstălmăcește cu artă, vestul complică și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în literatură o cortină de fier, aceea e una ce ține de răstălmăcire. Acolo unde politica a dat greș (nu există dialog real est-vest până la căderea Cortinei de Fier), n-a putut nici literatura să facă mare lucru. Linia est-vest (Cortina de Fier) pe perioada existenței comunismului european e marea înfrângere a globalizării în literatură. Mai clar spus, acolo unde estul răstălmăcește cu artă, vestul complică și ajunge la aceeași isterie a complicației de care suferă literatura Desperado din ambele tabere
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de la sine înțeles. Huxley o pune pe primul plan într-o vreme când romancierii o suspectează și o dau deoparte. Iată unul din motivele pentru care Huxley e Desperado avant la lettre. Imaginația politică e preferata autorilor Desperado până la căderea Cortinei de Fier. Huxley își încearcă puterile în acest spațiu în Brave New World. Umorul și îndrăzneala lui intelectuală imaginează un viitor surprinzător pentru omenire. Umorul îl ferește de melodramă. În loc să-și impresioneze lectorul cu sentimente sumbre (v. Orwell), Huxley inspectează
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pe care criticul o acuză de totală lipsă de "umor": Pe timpul celor treizeci de minute de flecăreală banală, incredibil de plicticoasă, se fac nenumărate pauze, eroii se sucesc, aruncă priviri ucigătoare, răsuflă greu, se ridică și se așează iar; cade cortina în final. Reacția criticii a fost amestecată. Unii n-au văzut nimic în piesă. Printre susținători, Alistair Macaulay de la Financial Times a fost cel mai uluit (și incoerent): "e poate important să spunem că a nu-l înțelege pe Pinter
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fizice și metafizice, e bântuit și de sentimentul că nu are acasă. Poetul a fost adus din Ungaria la Londra în 1956, când avea numai opt ani. Familia lui a fugit de comunism după revoluția maghiară din 1956. Au trecut Cortina de Fier și au încropit pentru poet o casă care nu era tocmai ce știa el că înseamnă acasă. Poemul Fotograf de meserie, la nuntă, Budapesta e o privire în urmă, la o viață din care poetul a evadat: tristețea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
George Szirtes s-ar putea numi poetul care nu are acasă, și el apare clar în poeme cum sunt Mă trece tata câmpul în brațe. Câmpul e o "scenă" care trebuie trecută ilegal, pentru a ajunge de cealaltă parte a Cortinei de Fier, dar și un tablou de Chagall, hăituit de cruzimea masacrului: Mă trece tata câmpul în brațe. E noapte și șanțurile sunt înzăpezite. Noroi adânc. Ne ascundem cu grijă De ceva înspăimântător ce încă nu mi-e cunoscut. Apoi
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Crăsnaru, Sorescu, Nina Cassian și Denisa Comănescu, printre alții. Ei mi-au colorat percepția țării. Nu știu dacă această percepție a concretului e corectă, dar pentru mine e puternică. LV. Scrii despre "accidentul de a fi ceea ce ești". Ai trecut Cortina de Fier în Anglia. Ceea ce nu e tot una cu a spune că ești englez. Cum te-ai adaptat la țara de adopție? Te bântuie un trecut care "rămâne veșnic un altundeva". Poezia ta se zbate să se întoarcă la
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de Vlad și de mine -, ani ce trebuiau să sfârșească odată cu plecarea absolut necesară și cu instalarea noastră definitivă în Occident. Voiam să-mi explic mie însămi rațiunea interesului meu obsedant, din acei ani, față de evenimentele ce se desfășurau dincolo de Cortina de Fier în România și repercusiunile lor asupra vieții noastre din Paris. A existat o vreme când nu reușeam să mă eliberez de obsesia Exilului românesc, de problemele României încătușate. Astăzi, odată cu sfârșitul comunismului și cu integrarea noastră profundă și
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
visăm la lumină și libertate. Vreme de patruzeci și cinci de ani, cei din Europa de Est n-au privit decât într-o singură direcție, sperând să plece într-o zi, să scape din întunericul lumii totalitare în care erau închiși în spatele Cortinei de Fier. Evenimente precum Revoluția de la Budapesta, Primăvara de la Praga, revolta șantierelor din Gdansk cu prelungirea ei până la Varșovia au atras privirile lumii, au luminat pentru o clipă scena, apoi lumina s-a stins din nou peste viața oamenilor din
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
în mod brutal libertăților culturale, inaugurând proletcultul, realismul socialist și reformele fundamentale din 1948, eu descopeream limba română literară pentru care mă entuziasmam și prieteni de care mă legam pe vecie! Asistam fără să știu la ultimul act dinaintea căderii cortinei. Era începutul nopții, dar lumina purtată de creatorii dintre cele două războaie - toți încă în viață la începutul anilor ’40 - mai strălucea cu ultimele sale sclipiri. Avânturile și pasiunile mele, nepăsarea mea contrastau cu atmosfera politică din ce în ce mai amenințătoare. La București
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de Interne - au fost definitiv suspendate, a început să bată un vânt de panică. Dar când? Cum de lucrurile au ajuns până acolo? O limită fusese depășită, limită de care nu ne dăduserăm seama imediat, un pas crucial spre căderea cortinei care avea să despartă Europa sub numele de Cortină de Fier. Abia atunci au început oamenii să se gândească, pentru prima dată, la o fugă clandestină. Auzeam vorbindu-se în surdină despre rețele, despre călăuze, despre filiere spre Ungaria sau
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
bată un vânt de panică. Dar când? Cum de lucrurile au ajuns până acolo? O limită fusese depășită, limită de care nu ne dăduserăm seama imediat, un pas crucial spre căderea cortinei care avea să despartă Europa sub numele de Cortină de Fier. Abia atunci au început oamenii să se gândească, pentru prima dată, la o fugă clandestină. Auzeam vorbindu-se în surdină despre rețele, despre călăuze, despre filiere spre Ungaria sau spre Iugoslavia. Se spunea că era ultima clipă înainte de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ținut destul de mult, transformând în naivi spiritele cele mai sceptice (o amintire despre Șerban Cioculescu: „De data asta, copii, e sigur! Americanii vor interveni!“). Europa de Est sau patetica speranță: acesta ar putea fi rezumatul poveștii a mii de oameni închiși în spatele Cortinei de Fier, în secolul XX. Prima, adevărata cotitură a avut loc odată cu revolta din Budapesta, pe care am întâmpinat-o, ca toți românii, cu un sentiment nou, cu o uitată respirație de libertate. Cu ocazia evenimentelor din Budapesta, în toamna
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]