8,430 matches
-
cel mai voinic nu-l putea urni. Împreună i-au dat de cap, dar boierul n-a pus mâna. S-a mulțumit să explice. Și asta-i o muncă, nu chiar de prisos. Punând mai mulți umărul, muncind cot la cot, poți obține mai repede, mai mult și mai bine. Dar al cui este produsul muncii întovărășite? O întrebare pe care numai locuitorii zonei extra-carpatice o pot pune. Români sunt și transilvănenii care, de sute de ani, pun în comun umărul
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
care nici cel mai voinic nu-l putea urni. Împreună i-au dat de cap, dar boierul n-a pus mâna. S-a mulțumit să explice. Și asta-i o muncă, nu chiar de prisos. Punând mai mulți umărul, muncind cot la cot, poți obține mai repede, mai mult și mai bine. Dar al cui este produsul muncii întovărășite? O întrebare pe care. Români sunt și transilvănenii care, de sute de ani, pun în comun umărul la treabă, români, unguri, sași
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
cel mai voinic nu-l putea urni. Împreună i-au dat de cap, dar boierul n-a pus mâna. S-a mulțumit să explice. Și asta-i o muncă, nu chiar de prisos. Punând mai mulți umărul, muncind cot la cot, poți obține mai repede, mai mult și mai bine. Dar al cui este produsul muncii întovărășite? O întrebare pe care. Români sunt și transilvănenii care, de sute de ani, pun în comun umărul la treabă, români, unguri, sași si alte
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
la telefon că ar fi vorba de inimă și au adus „ultima realizare tehnică” un aparat electronic de măsurat tensiunea, cam de-o tonă. Suntem doar în 2014. În timp ce unul tot trebăluia la aparat celălalt îmi pune brățara la „plica cotului” și mă întrebă unde mă doare. I-am indicat un loc, undeva în coșul pieptului. Sobru constată: „Nu acolo-i inima!”. Încălzit, pe cale a exploda din nou, i-am spus că, nefiind medic, pot spune precis doar unde nu pot
DEJA VU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347924_a_349253]
-
acum câțiva ani să filmeze și „catastrofalele” inundații din Banat, dincolo de Carpați, în zona Catolicismului. Dar nu au găsit fețe îndurerate de „pierderea întregului avut” cântate la un pahar de amărăciune în crâșmă. Au găsit oameni harnici, tot satul muncind cot la cot pentru repararea stricăciunilor cauzate de nepriceperea unui consătean mai puțin prevăzător. Așa interpretează un om al Occidentului, un creștin Catolic o urgie a naturii. Reporterul a plecat cu coada-ntre picioare căci n-a găsit bocitoarele care să
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 4 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347947_a_349276]
-
ani să filmeze și „catastrofalele” inundații din Banat, dincolo de Carpați, în zona Catolicismului. Dar nu au găsit fețe îndurerate de „pierderea întregului avut” cântate la un pahar de amărăciune în crâșmă. Au găsit oameni harnici, tot satul muncind cot la cot pentru repararea stricăciunilor cauzate de nepriceperea unui consătean mai puțin prevăzător. Așa interpretează un om al Occidentului, un creștin Catolic o urgie a naturii. Reporterul a plecat cu coada-ntre picioare căci n-a găsit bocitoarele care să critice, sau
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 4 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347947_a_349276]
-
analizându-le gesturile, apoi, întorcându-se pe poteca dinspre hanul mare, păși nepăsătoare, admirând priveliștea din jur. Câțiva bărbați curioși îi admirau grația și privirea semeață. Aela și Liliana o urmară la câțiva pași distanță, șușotind, râzând și dându-și coate. Deodată, doi călăreți apărură din senin pe poteca, ce lucea în ultimele raze ale soarelui.Caii păreau turbați, scoțând aburi în amurg. -La o parteee! se auzi vocea autoritară a unuia dintre călăreți. Talestri și prietenele ei se feriră în
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
de pe scena din lemn, dar nu se încumentau din cauza privirilor reci ale celor cinci amazoane-soldat, ce scrutau încăperea. Prințesa era preocupată de dansul amazoanelor ei. Celeno și Climene, celelate două amazoane-fruntaș, care o însoțeau pe Talestri, începură să își dea coate, urmau ele. Aela și Liliana își terminară dansul și ajunseră din câteva mișcări, pe scaunele din lemn de lângă prințesă. Celeno și Climene le luară imediat locul, spre desfătarea celor din jur. -Uite! Uite! Sunt aici! strigă Aela arătând spre un
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
se agită prea mult prostul și fisurează cochilia. spirala dansează întruna. nu o mai suportă atunci când șarpele după ce urcă până pe acoperișul cochiliei, se aruncă la vale... îl umple de dorințe necunoscute lui. neîmplinit, fără cochilie, s-a așezat cu un cot lunecos sprijinit de cochilie și ochii lui se preling pe mâna mea când o plimb pe cornițe. știu că îl enervez dar încerc să-i păstrez trează atenția. fuiorul îmi amestecă mintea cu inima iar sufletul tot strigă la mine
CĂLĂTORIA MELCULUI (POATE 2) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348777_a_350106]
-
rădăcinile nucului dintre două milenii visează o stea. Neliniștea câinelui Câinele își roade labele neastâmpăratelor vremi. Contorsionate sugestii ale subconștientului mureau unele în locul altora, trecând râul câinele își ducea în colți laba care îi mai rămăsese sensibilă aducere aminte în cotul care nu mă doare, când treci ca o nălucă albă, frumoasă imagine încețoșată ca înserarea, împarți în două lumea când aluneci pe râul de argint ce curge dinspre lună. Câinele își roade labele neastâmpăratelor vremi. Singur Trenul încremenise într-o
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348804_a_350133]
-
se împlinesc 70 de ani de la frângerea celei de-a doua aripi a speranței readucerii Acasa a Basarabiei și Bucovinei de Nord, prin participarte României la cel de-al Doilea Război Mondial. Prima aripă s-a frânt la Stalingrad și Cotul Donului, în noiembrie 1942- ianuarie 1943, când a început dezastrul retragerii. La 23 august 1944, Frontul Moldovei a cedat, iar Armata Română a fost silită de împrejurări specifice războiului - pe care nu am calificarea să le comentez - să treacă de
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
acel beci nenorocit și când îmi pierdusem aproape orice speranță că o să mai ies viu de acolo, au intrat doi inși care m-au scos afară mai mult târâș. M-au dus într-o încăpere luminată, unde mă aștepta cu coatele pe masă, un tip gras, cu ochii bulbucați și cu o barbă lungă ca de profet. Printre fălci m-a întrebat în limba engleză „Cu ce treabă prin zonă, domnule? Ăă? Ce căutai matale pe aici, unde te duceai? Ți-
SALADIN de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348746_a_350075]
-
când familia mea a fost curățată fără milă de către Force Publique (poliția locală). Pe mine m-au lăsat să trăiesc, deși în acele momente mi-aș fi dorit altceva. Mi-au zis că mă lasă-n viață doar ca să pun cotul la treabă. Dacă, atunci când se vor întoarce, n-o să găsească planul făcut, o să-mi taie mâinile, iar apoi, o să mă omoare. Mi-au mai zis, în bătaie de joc, că le-au făcut un serviciu alor mei, că mai întâi
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
intrat în sală?, face el uimit. - Nu m-am uitat la ceas, bâiguie Cecilia roșind puternic. - Aveți mai mult de zece minute?, continuă el. - Nu cred... - Îmi dați voie?, spune Grănicescu întinzând mâna către teancul de hârtii chinuite sub greutatea coatelor Ceciliei. Cecilia se îndreaptă de spate și ridică mâinile, lăsând cale liberă profesorului. Acesta se apleacă ușor și cu o mișcare lentă, grațioasă, ridică de pe bancă grămada de foi. - Ia să vedem noi... Dacă aveți doar zece minute de când ați
GRĂNICESCU ŞI CECILIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348840_a_350169]
-
văzut un grup de curioși îndreptându-se cu febrilitate într-acolo. Și m-am luat după ei. Nu eram prea încântat de curiozitatea pe care ajunsesem și eu să o manifest, dar m-am îngrămădit printre cei care dădeau din coate și te călcau în picioare până când am reușit să ocup o poziție strategică să spun așa, în fața subiectului. M-am înfipt apoi bine pe picioare și dacă m-am mai lăsat legănat de talaz la stânga sau la dreapta, în schimb
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
și răsfoia ziarul local.De mult renunțase să citească revistele literare, pe motiv că publică numai bârfe despre scriitori și orgoliile lor inutile.” E loc pe lumea asta pentru fiecare.Numai Dumnezeu poate să ne judece și viitorul. Dând din coate, înlăturând confratele, făcându-și loc în față, nu înseamnă că opera ta va fi apreciată“.Gândea Dorul Dorin, cunoscut în oraș că realizatorul scenariului unui film, bine primit la vremea lui de public, sorbind cafeau în liniște într-un colț
AVENTURA UNUI MANUSCRIS, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346746_a_348075]
-
în iearhiile scriitoricești contemporane și bine face. Nici eu nu cred.(“ Arta doar o cerne timpul”), Din afirmațiile Domnieie Sale mai trebuie să reținem încă două sau ... trei:” Nu se știe ce soartă vor avea cărțile celor ce dau din coate și care se laudă că sunt în vârful ierarhiei”,”Succesul literara este împrevizibil și relativ prin definiție”.” Vremea va vremui, prin judecată, ce am scris și Dumnezeu”. Felicitări celor două coordonatoare,felicitări pentru această reușită tuturor memebrilor Ligii Scriitorilor din
CAIETE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346828_a_348157]
-
al unui depozit sovietic. Acest depozit era strategic pentru noile trupe de ocupație sovietice. În ierarhia conducerii moș Lică era printre primii cinci. Leana surda avea o gospodărie destul de bunicică, dar cum ea rămăsese văduvă, căci soțul ei murise la cotul Donului în iarna lui 1943, gospodăria cam tânjea. Moș Lică nu avea nici el pereche s-a mișcat repede. A făcut un raport cum că vrea să rămână pe loc. Ofițerul care comanda paza depozitului a fost un om de
BELDIE; ORIGINILE LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346896_a_348225]
-
glonț, fulare, Cocalari, mascați, cafteală, Penitenciare, Fente, blat, leșinuri, bale, Pătlăgea Montană, Gaze, șest, cutremuroale, Șpagă barosană, Vase, plase, jos cu Base, Ponta, Crin, baloane, Arde țara ... ioc, bengoase, Babe, silicoane, Goană, luptă, bani, avere, Vile, mercedesuri, Șpiț, popo, în cot durere, FMI ... succesuri, Nașpa curți, judecătoare, Euroi cu sacul, Jaf în codru, drumul mare, La bulău, ți-ai dracu'! Hoți, tâlhari, corupți, mișei, Parlament, senat ... . Mama lor de derbedei, Cu cin' v-a votat! ... Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Furat ... de
FURAT ... DE GÂNDURI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346933_a_348262]
-
cosmonautul lor. Inclusiv directorul care dăduse materialele din fondul secret, acela destinat campaniei electorale. În drum spre navă Spirică zări un microfon și, convins de importanța sa istorică, apucă de el încercând să țină un discurs: - Uăiii, frațâlor, uăiii, îhhh... Cotul înfipt în ficat era al Directorului care, zâmbind fotogenic îi șuieră în ureche: - Băi, idiotule, ce faci!? Hai, mai repede în navă, că ie foame lu’ don senator! Las’ că poate te-ntorci și atunci n-ai decât să vorbești
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
Acasă > Poezie > Cântec > O FRUNZĂ Autor: Elenă Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1224 din 08 mai 2014 Toate Articolele Autorului Într-o spuza, e o frunză Se zbate că o lăuza Da din coate și din buza Pun perfuzii, ea refuză. La lumină cea difuza Printre gemete acuză Nu găsește nicio scuză Celui ce-a făcut-o frunză Buburaza-i buburuza Când o vede se amuză Sus pe ea că pe-o peluza Mișcă frunză
O FRUNZĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346985_a_348314]
-
eseu dedicat legăturii lui M. Sadoveanu cu meleagurile mirosloveștene, povestiri romantice cu personaje ale locului etc.) al lucrării editoriale "Monografia comunei Miroslăvești - Despre oameni și locuri", Ed. "Emia", Deva, (ed.I, 2004 și ed. a II-a, adăugită, 2009); ~ Coautor: "Cotul Donului: eroism, jertfă, trădare", coord. dr. Vasile Șoimaru, Ed. Serebia, Chișinău, 2012; ~ Carte de autor: "O punte peste Prut" (Gh. Pârlea), Ed. Balacron, Chișinău, 2013 ~ Prefață (recenzia de la prima ediție, publicată în revista BiblioPolis) la volumul „În fața destinului”, Grigore Dominte
GHEORGHE PÂRLEA (N.1948) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346323_a_347652]
-
lucrurile care ne macină, să formăm un zid de autoapărare, este tot mai greu să lăsăm pe cineva să ne deschidă sufletul, fapt de altfel destul de ușor de înțeles într-o societate care pare să fie dispusă să dea din coate indiferent de cât de tare ar lovi pe ceilalți. Ajungem să fim tot mai interesați doar de propria noastră viața uitând că ne-am născut să trăim în armonie și că indirect modul de viață al celorlalți ne afectează, uităm
CRIZA UMANITĂŢII de GABRIELA CENUŞĂ în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346362_a_347691]
-
printre mașini și un viitor cu călcâiele roase de plictiseală. Cineva spune că escaladarea unui munte-om duce în final la legănarea într-un picior pe o punte de iluzii. Îmi spun adesea că aleg căderea abruptă și revenirea cu coatele pline de vânătăi în leagănul unei realități nevăzute, trăită în inima cuvintelor în autentica lor naștere pe buza superioară a vieții. Râdeam acum câteva ore, de riscul pe care-l percep a fi acel "agățat de firul de păr" când
OCHI DIN LEMN DE ABANOS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346422_a_347751]
-
a scufundat și el, pradă intemperiilor zilei, ca și podul de piatră. Când vom mai face altul, când invadatorii au pus călcâiul pe țărână, pe ape, munți și pe toată suflarea ? În căutarea veșniciei, mulți se îmbulzesc și dau din coate. Luptă pe viață și pe moarte. Ei cred că doar așa se câștigă. S-au învățat să câștige. Și vor doar locul din față. Unde-i smerenia mijlocului, ori umilința locului cel de pe urmă, prefăcut în locul dintâi ? Nu știu să
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]