90,136 matches
-
aptă a cuprinde lumea, a cărei semiotica e inepuizabila, la porțile căreia adastă cu o ardoare prin verb filtrată. Ea nu e decît un caz individual, prea puțin eficace în raport cu universalul, concurata de experiențele lirice analoage ale celorlalți "pretendenți" la creație. Incandescenta cărții făcute constituie doar o probă a relativității ei, în fața Cărții universului, ale cărei "vești" sînt în măsură a o regenera: "zîmbește în locul tău/asemeni unui iubitor de tinichele -/ cînd Cartea îți intra în jar și mocnește... / un alt
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
salivă între parteneri. Cristian Bădilită n-ar face niciodată asemenea dezvăluiri ieftine. Temele sale predilecte - ca ale oricărui poet demn de luat în considerare - sunt nașterea, dragostea și moartea, cu mențiunea că nașterea are în cazul său că substitut metafizic creația. Aceste teme organizează întreaga viață interioară a poetului. Moartea, în special, reprezintă pentru el o prezență permanentă, ceea ce nu înseamnă și o prezență familiară. Cristian Bădilită are o vocație a vieții, care îl face inapt de compromisuri cu moartea. El
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
imprevizibilul și chiar o fatală mediocritate, nu în sensul concret și obiectiv al termenului, ci că permanentă rămînere în urmă față de un ideal implicit. Fidelman e un artist ratat: tot ceea ce creează e din pornire lipsit de valoare. Dar insignifianta creației sale, în contrast cu gravitatea căutărilor lui de sine (echivalent, la urma urmelor, al unui alt tip de creație) îi conferă o dimensiune tragică, subtil camuflata și pusă în valoare totodată de vină comică a românului. Ca pictor fără nici un căpătîi și
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
rămînere în urmă față de un ideal implicit. Fidelman e un artist ratat: tot ceea ce creează e din pornire lipsit de valoare. Dar insignifianta creației sale, în contrast cu gravitatea căutărilor lui de sine (echivalent, la urma urmelor, al unui alt tip de creație) îi conferă o dimensiune tragică, subtil camuflata și pusă în valoare totodată de vină comică a românului. Ca pictor fără nici un căpătîi și individ mereu depășit de împrejurări, Fidelman e un entuziast deziluzionat. Românul e alcătuit dintr-o serie de
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
a culturii pe care stau celelalte popoare din Occident". Un spațiu larg și adecvat acorda autorul Dicționarului unor culegători de talia lui Petre Ispirescu, Simion Florea Marian, Atanasie M. Marinescu, Artur Gorovei, clasificați după modul cum au transcris și interpretat creațiile folcloristice. Nu sunt uitați scriitorii precum N. Filimon, culegător și editor de basme, și nici scriitorii savanți, ca Al. Odobescu, cel care elaborează un studiu de folclor comparat înaintea lui Hașdeu și care, în această direcție, introduce criteriul sud-est european
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
de basme, și nici scriitorii savanți, ca Al. Odobescu, cel care elaborează un studiu de folclor comparat înaintea lui Hașdeu și care, în această direcție, introduce criteriul sud-est european. Astfel, pentru Miorița, el propune ca loc de geneză Munții Pindului. Creația populară i-a preocupat și i-a influențat, cum se știe, pe Anton Pann, Eminescu, Creangă și Slavici, pe Delavrancea, Coșbuc, Agârbiceanu și Sadoveanu, iar mai tarziu pe Lucian Blaga, Mircea Eliade și Vasile Voiculescu. Cititorul va găsi în Dicționar
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
îi restrânge aria, delimitându-l de antropologie și dialectologie. Punând accentul pe cercetarea monografica, pe teren (ex. Graiul nostru, Graiul din Țară Hategului), el ajunge la concluzia etnogenezei păstorești a poporului român. Pe de altă parte, recunoaște valoarea genuina a creației populare. Discipoli de marcă ai lui Ovid Densusianu sunt Tache Papahagi, Petru Caraman și Ion Diaconu, acesta din urmă autor al uneia dintre cele mai valoroase culegeri, Folclor din Râmnicul Sărat. Spre deosebire de Odobescu, I. Diaconu susține originea vrânceana a baladei
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
urmă autor al uneia dintre cele mai valoroase culegeri, Folclor din Râmnicul Sărat. Spre deosebire de Odobescu, I. Diaconu susține originea vrânceana a baladei Miorița. O problemă pe care a pus-o încă Hașdeu e aceea a caracterului colectiv sau individual al creației populare. Opiniile au oscilat între cele două extreme. Printre cei care au susținut ideea "indivizilor talentați" s-au aflat N. Iorga, iar după el, Petru Cancel. De asemeni, o altă, poate și mai importantă, este aceea a valorii artistice, pe
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
populară a Basarabiei, A. Golopentia - Românii din Timoc), Pericle Papahagi, cu studiile lui despre folclorul macedo-român, si Petru Iroaie, cu cele despre istroromani. De asemeni, să menționam pe folcloriștii sau oamenii de cultură străini care au făcut cunoscută peste hotare creația populară românească. Foarte bine informatul Iordan Datcu nu-i uită pe Jules Michelet, Ubicini, Emile Picot, Arthur și Albert Schott, Jan Urban Iarnik, Jean Cuisinier, J.G. Frazer, Felix Karlinger și încă mulți alții. Dintre toți se desprinde figură lui Bela
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
de înalt este nivelul de viață al scriitorilor în aceste țări unde domină Nouă Credință. Încît, scriind acest eseu mărturisea că se străduie să facă utilă experiență să de scriitor care s-ar fi putut dedică exclusiv, în liniște relativă, creației. Dar a inteles ca prețul plătit pentru aceasta este excesiv. Eseul sau este, de aceea, "un protest. Îi refuz doctrinei dreptul de a justifica crimele săvîrșite în numele ei". În aceste țări aservite prin ocupație, unde dispozițiile vin de la Centru (URSS
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
început a împămîntenirii Noii Credințe. Să ne amintim că de prin anii șaizeci, la noi, creatorii din sfera literaturii și a artei, căpătaseră curaj datorită puseului liberalist al puterii (curaj neînfrînt nici de tezele din iunie 1971) și au transformat creațiile lor în acțiuni de rezistență efectivă prin cultură, creîndu-se opere cu adevarat rezistente estetic. Și asta, cu excepțiile știute, și în teatru sau în artele plastice. Interesantă e și analiza Ketmanului etic, în care apare aberația forjarii omului nou, preocupare
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
o alcătuia literatura română. Era un mod de a se regăsi într-o vocație, de-a-si conserva o identitate ("aș fi putut deveni cunoscut în Occident, îmi mărturisea, scriind despre autorii străini, dar i-am preferat pe cei de-acasă"). Creația literară a patriei îl atrăgea cu o irepresibila nostalgie: "foarte încîntat de invitația de a ține conferință despre Sadoveanu, sper că se și realizase - fiind vorba de limba germană pe care deși o citesc cu atîta sîrg de o viață
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
între personalitățile politice și militare, care au întemeiat imperii, "supraenergii vane", de pe urma cărora umanitatea n-a beneficiat, și "supraenergiile veșnice", închinate valorilor spiritului, "întotdeauna negative", întrucît au negat anume idei și convenții de expresie, spre a-și propune viziunea proprie. Creația este astfel interpretată printr-o prisma dialectica. Lupta reprezintă mijlocul de afirmare a originalității, de impunere a personalității, pe ruinele înaintașilor. E foarte probabil să existe aci un reflex al teoriei "personalismului energetic", cu caracter dinamic, "activist", a lui Rădulescu-Motru
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
un reflex al teoriei "personalismului energetic", cu caracter dinamic, "activist", a lui Rădulescu-Motru. Polemicii mărunte, izvorîte din rațiuni colectiviste, i se opunea militantismul înalt al individului genialoid, care, prin negație, își asigură procesul de asimilare și își dobîndește forță trebuitoare creației noi. De aci derivă, normal, un cult al "elitelor", un aristocratism imanent al "supraenergiilor veșnice", opus subordonării la gustul vulgului. Accentul unei asemenea rupturi de concepția tradițională e sfidător: "A zice că arta, prin firea ei, e populară, înseamnă să
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
constituie ab initio un pericol pentru societate, indiferent cât de curați la suflet ar fi promotorii ei. Entuziasmul dus până la fanatism, intransigenta intratabila și, până la urmă însăși dorința de absolut sunt necesare oriunde în altă parte, de exemplu în actul creației artistice, nu în viața de fiecare zi. În viața de fiecare zi, în relațiile dintre oameni, este nevoie de "mediocritate". Ca și în alte cărți ale lui Z. Ornea, în Glose despre altădată nu se fac referiri la mișcarea comunistă
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
Luminița Marcu Au devenit deja cunoscute eforturile Editurii Paralelă 45 de a face accesibilă literatura ultimilor decenii. Creații pînă nu demult considerate "underground" ies la lumină, si nu oricum, ci gata de competiția internațională. Antologia Romanian Poets of the ^80s and ^90s nu este o tentativă singulară de a prezenta scriitori români unui public mai larg decît cel
O antologie internatională by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17745_a_19070]
-
prin care s-a dorit minimalizarea, daca nu terfelirea ăpoetului națională. A dat atunci un text nesigur și dublu concesiv, plin de slăbiciuni morale. Sigur că oricine poate să exprime orice fel de opinie despre Eminescu care era el însuși creația unui ideal de libertate. Sigur că și Neica Nimeni și Andrei Pleșu pot să înjure pe Eminescu, e dreptul lor. Dar eu nu mă fac frate cu Andrei Neica Nimeni din rațiuni politice partizane, mai mult, nu acord acelui detractor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
Singurătatea e tăcere, e angoasa, e (vorba lui Cioran) un "schisme du coeur". Cine, dacă nu-i singuratic din naștere (sau prin chemare, ca pustnicii de odinioară), și-o dorește cu adevărat? Nu mă gândesc, se înțelege, la solitudinea indispensabilă creației și, ca atare, autoimpusa, ca o asceza temporară; nici, vai, la recluziunile forțate, pe care, -n veacul nostru vitreg, le-au cunoscut destui poeți. - Într-o anchetă din revista "Cuvîntul" (septembrie 1998), la întrebarea "Ce autori ați propune pentru o
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
tehnicismul excesiv al unui bard necontingent și, totuși, ca și Mallarmé (cel din, să zicem, Chansons baș), ocazional, de "circonstance", - excesul tehnicii "la rece" ducînd la un amoralism al detașării (parnasiene) față de tema (sau mesaj). - Ce loc ocupă eseul în creația dvs.? Este o prelugire mascată a poeziei? - Imi puneți două întrebări... La cea dintâi, răspund: nu știu; la ultima: și viceversa. - Poetul este condamnat să rămână prizonierul limbii sale? Nu ar exista posibilități de "evadare"? Ar fi o soluție cea
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
căci a avut mult de suferit aici) parte din viață. Literatura română din care a tradus multă poezie, îi ramane datoare măcar cu o ediție de opere semnificative din toate genurile pe care le-a practicat în șase decenii de creație (de ce nu o serie de autor, cum se fac pentru atîția scriitori contemporani din alte literaturi?) * În APOSTROF nr. 6, Iv Martinovici schițează, ca introducere la un interviu inedit, parcursul biografic al acestui artist puternic, ce nu s-a lăsat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
în acel moment, extremă dreaptă urca și accedă la putere. Am plecat însă și din cauza tatălui meu și a familiei sale. Toate acestea, conflictul cu familia mea, prezența totalitarismului, se regăsesc în piesa". Consideră că n-a suferit influență, în creația să, a scriitorilor români. Totuși admite că pe unii i-a citit cu folos:" Există scriitori români foarte interesanți, un mare creator de teatru care se numeste Caragiale, insă Caragiale însuși era influențat de autorii care m-au influențat și
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
influențat cu adevarat". De fapt, îl rectific pe celebrul dramaturg, operă să este o continuare a avangardismului românesc interbelic care, la noi, avusese substanță și promotori pentru avangardă europeană. Și, de altfel, undeva mărturisește că visul este, adesea, la fundamentul creației sale. Nu folosea suprarealismul interbelic românesc onirismul că metodologie de creație, scriitorii aparținînd acestei specii avînd totdeauna grijă (o povestește Șasa Pana în memoriile sale) că seară să-și pregătească, pe noptiera, o foaie de hîrtie și un creion pentru
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
să este o continuare a avangardismului românesc interbelic care, la noi, avusese substanță și promotori pentru avangardă europeană. Și, de altfel, undeva mărturisește că visul este, adesea, la fundamentul creației sale. Nu folosea suprarealismul interbelic românesc onirismul că metodologie de creație, scriitorii aparținînd acestei specii avînd totdeauna grijă (o povestește Șasa Pana în memoriile sale) că seară să-și pregătească, pe noptiera, o foaie de hîrtie și un creion pentru a-și putea notă, la trezire, visurile avute noaptea? Ceva, a
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
fel ca lumea în care trăim prin accident. Jeder stirbt fuer sich allein, adică pre limba lui. Relativ de puțină vreme, Elinor Schaffer citează părerea conform căreia "Practic nu există nici un fel de scenariu despre sfîrșitul lumii, în care întreaga creație să se termine''. Teoria catastrofelor, cum știm, prevede resturi. În realitate, o parte a creației continuă, dar într-o cu totul altă lume. Și realitate. Apocalipsele sînt criptice, deci nu scriu despre ele, despre antichristi și despre Judecată de Apoi
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
limba lui. Relativ de puțină vreme, Elinor Schaffer citează părerea conform căreia "Practic nu există nici un fel de scenariu despre sfîrșitul lumii, în care întreaga creație să se termine''. Teoria catastrofelor, cum știm, prevede resturi. În realitate, o parte a creației continuă, dar într-o cu totul altă lume. Și realitate. Apocalipsele sînt criptice, deci nu scriu despre ele, despre antichristi și despre Judecată de Apoi, ci despre sfîrșitul lumii noastre și al altor lumi. Căci infernul nu sînt ceilalți. Simptomatic
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]