4,763 matches
-
un tată ca mine!“, spune țanțoș un țăran cu pruncu-n brațe, în timp ce o femeie se vaită ardelenește în fața ligheanului cu rufe: „Bag p... în ia băutură!“. Vecina ei de panou ce să mai zică? Nu mai zice nimic, că are creastă punk peste batic și-o drujbă-n spate. Ce părere are artistul despre contribuțiile desenatorilor anonimi? „Absolut toate manifestările de stradă, fie că țin de scris, de desen, de simple mâzgălituri, sunt o formă de artă. Artist e oricine crede
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
filme se făceau odată. La Taormina e bine așadar. Punctul slab al unui festival poate fi transformat în punct forte. Taormina e un loc cu mare, unde poți face plajă, unde te poți cățăra pe Via Crucis până sus pe creastă, unde poți mânca șrimpi, unde poți face poze în prostie. De regulă, e de rău pentru un festival de film. Locul a fost frecventat odinioară de tot felul de nume mari, dar și de nume la fel de celebre din lumea filmului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
admirație. Cobori în Piața Mare, unde ziua zboară porumbei, iar noaptea - trupuri în dans, și te amesteci printre ele. Trei zile în care se poartă negru cu aceeași nonșalanță cu care-și țăcăne domnișoarele tocurile pe bulevard. Bocanci și Converse. Creste și plete. Laolaltă, fără discriminări. Altar. Celelalte Cuvinte. Cargo. Anathema. „Hello. Is there anybody in there?“ Uitările de sine împrăștie berea din pahare pe caldarâm. Haggard nu mai vin și cineva înjură întruna. Tarot. O blondă plânge, dar se scutură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
va fi format din fani. Generații mixate Cu mai bine de o oră înainte de începerea concertului Jethro Tull, Piața Mare e plină de oameni de toate vârstele și toate genurile. Sunt și rockeri „clasici“, cu tricouri negre, și punkiști cu creste și meșe colorate, dar și sexagenari plimbându-se de mână. În afară de afișele alb-negru, cu Anderson cântând la flaut într-un picior, nimic nu pare să anunțe faptul că aici vor cânta Jethro Tull. Lipsesc gardurile care de obicei împrejmuiesc piața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
fi mai bună“ <footnote Octavian Goga, Către țăranii soldați, în „România“, 6 februarie 1917. footnote> . Grozăviile pe care le trăiau românii din Ardeal erau mereu puse alături de cele ale românilor din teritoriile ocupate. „Drama din Muntenia e aceeași și dincolo de creasta munților. Pe Olt ca și pe Mureș se dezlănțuie în aceste vremuri urgia desființării unui popor. În România ocupată ne distrug sub cuvînt că au dreptul să despoaie un pămînt dușman, iar în Ardeal ne calcă în picioare invocîndu-se primejdia
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
acțiunile: comunicarea este în același timp necesară pentru a înțelege organismele vii, interacțiunile lor și pentru a acționa asupra lor, dar este în același timp și imposibil de comunicat, deoarece totul depinde de subiectivitatea noastră. Rămîne o linie subțire de creastă: limbajul conotativ cu imagini, aproximativ, analogic, prin care scăpăm de solipsism creînd între noi, observatorii, o comunitate de observații. Noi sîntem deci reduși la experimentarea așa-numitei knowledge knowing 53, o știință la puterea a doua, care constă în cunoașterea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
că „nefericirea” de a fi neîmplinit, „ne-realizat” (deoarece te compari mereu, chinuit, cu cei mai mari!Ă e rezervată doar celor care produc valoare cu adevărat; cei ce pozează În ratați și-și poartă peste tot, ca un panaș, „creasta lor frumoasă și impresionantă, viu colorată” de „vitregiți ai istoriei sau ai societății” nu vor trăi niciodată acea nemulțumire a creatorului adevărat; deoarece acesta, exprimându-se tot mai plenar, la modul dureros dialectic, va resimți, va trăi disproporția Între ceea ce
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
un un secol răvășit, aș zice convulsionat de politic și de politicieni, cu demagogiile lor cu tot - ridicate la rangul de ideologii - și e cumva firesc ca și cultura să fi purtat - sau să poarte! - amprentele acestor valuri, ale căror creste nocive au răsturnat zeci de milioane de vieți și de familii, ucigând pe nu puțini și malformând criteriile a milioane de tineri. Surpriza mea a fost Însă să constat, când am ajuns la Paris, la Începutul anilor ’80, că, la
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pe cea spirituală, sărbătorească (nuntă) a cunoașterii." (p. 217 / 219 sq.). Paralela dezvoltată de Th. Codreanu între geniul romantic-eminescian și geniul parnasian-hermetic-barbian angajează paradoxist / transmodernist și "punctul întâlnirii paralelelor", "aria" / "planul" intersectării din infinitul "plus" / "minus", "profund", sau "de calmă creastă", punct desemnat prin sacra sintagmă a geometricienilor, "cuadratura cercului": "Undeva, geniul lui Ion Barbu se întâlnește cu al lui Eminescu, amândoi admiratori ai Antichității și care trag un ultim "profit" poetic de pe urma "celebrei probleme istorice", cuadratura cercului"" (p. 363); "Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
al cercetării / cunoașterii științifice, ori metaforice, din interiorul "barbianismului" ca "ermetism canonic", sau, mai exact spus, ca "paradoxizare" a lumilor paralele ce se întâlnesc dincolo de "ciclul" deplasării spre roșu / albastru, totuși, "într-un punct" din infinitul de "adânc al calmei creste", copleșitor-geometrizator de Logos al cercului / sferei de se înscrie mereu în pătratul / cubul lui Dumnezeu, relevat omenirii de "întâiul Zalmoxis" (din orizontul anului 1600 î. H.), conditio sine qua non a oricărei construcții ce-și revendică o "secțiune de aur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vor privatiza prin vânzarea întregului pachet de acțiuni deținut de Fondul Proprietății de Stat, indiferent de marimea acestuia, prin negociere directă, în vederea valorificării factorilor terapeutici naturali și menținerii integrității stațiunilor balneoclimaterice; ... b) societățile comerciale care dețin în patrimoniu cabane de creasta vor oferi aceste active spre vânzare, prin negociere directă, sau vor încheia contracte de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, care vor conține prevederi contractuale privind menținerea profilului de activitate. Lista activelor - cabane de creasta se va stabili de către
HOTĂRÂRE nr. 362 din 2 iulie 1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121200_a_122529]
-
în patrimoniu cabane de creasta vor oferi aceste active spre vânzare, prin negociere directă, sau vor încheia contracte de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, care vor conține prevederi contractuale privind menținerea profilului de activitate. Lista activelor - cabane de creasta se va stabili de către Fondul Proprietății de Stat și Ministerul Turismului. ... 10. Administrație publică locală (societăți comerciale înființate în baza deciziilor consiliilor locale și județene) Apartenența sau neapartenenta activelor societăților comerciale la Patrimoniul național și muzeistic trebuie să fie reglementată
HOTĂRÂRE nr. 362 din 2 iulie 1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121200_a_122529]
-
produsului. Salamurile semiafumate și de durată pot prezenta pe înveliș mucegăi alb netoxic. Articolul 29 Păsările tăiate proaspete sau congelate (examinate după decongelare) trebuie să corespundă următoarelor caracteristici fizico-chimice: Articolul 30 Sînt inapte pentru consumul uman păsările tăiate care au: - creasta și bărbițele de culoare bruna, ochii retractați în orbite, ciocul fără luciu, cu mucozități vîscoase în cavitatea bucală, pielea umedă, de culoare cenusiu-galbuie, cu pete verzui; - pe secțiune, suprafața lipicioasa cu miros putrid, grăsimea cu miros rînced, țesutul muscular de
ORDIN nr. 184 din 4 aprilie 1972 privind stabilirea normelor de igiena pentru produse alimentare şi băuturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120695_a_122024]
-
Ca flăcări peste creste, ne vine iar lumina. Noi căutăm cărarea pierdută ...în pustiu, Dar rătăcim se pare ...fără-a găsi pricina Și toate iar se-ngroapă sub cerul plumburiu. Simțim încă mireasma pădurii pe aproape, Cum clipocesc pâraie, din munte care vin Și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93297]
-
SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT Ora 18,45, înapoi, între Viișoara și Onești, zăpadă pe arături în aprilie, dintr-o parte brazdele albite, mai la munte, în depresiunea Târgu Ocna, zăpada topită, venea în mai multe rînduri peste zi și pe creste rămînea de fiecare dată mai mult, persistă pe vale, bătută este pe copăcei în strat, la cîțiva mai gros ca palma! grîul bătut că s-a făcut alb-verzui, iarba mai mult albă, trage valea, Oneștiul sub strat grosuț, pomii în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
căzînd în toamnă, relief de văi la oră de amiază, nori albi cu releul pe deal, Mintiu Gherlii două biserici, semn cu creta pe sprînceana Dejului, mai jos instalații industriale, 8-10 km nord, la nord-est munți, halta Nima zare de creste încă mai înalte pe scăderea dealului, Țibleș partea de sus în nori, 50-80 km nord-nord-est, Dejul ce preț are Dacia neagră? răspunde din parcare, și ce telefon are? dă telefon de pe hol, înțelege-te cu proprietarul, cam scump! din compartiment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
păr inele roșcate, albastru feroviar de la uniformă, cămașa vernil în dungi! dar pacea din jur ți-e atașată, organizare spațială à la femme, halta Caralița dîmb de biserică în construcție sub mai mare malul muntelui, imobilele insularizate, raportul lor cu crestele, rare clădiri anexe, pămîntul tare, fără iarbă, șoseaua pe camion de Brăila BR 02 DLK, Goioasa troița, satul la suprapunerea tot mai naturală cu mijloacele lui, omenia și-a rupt-o din munte, poem al nemișcării milenare Călinescu, turmă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rățoi piesa jucată de Ciprian în titlu, tot ai scăpat de clipa morții, excedat fiind și ceafa scoasă pe geam, un stîlp, o creangă mai apropiate! banda albă de la foetusul de tren la apa morții era zăpadă pe Mureș, numără crestele de valuri distribuite mamei, malul în zăpadă a făcut pacea, curcubeu fără de culoare că nu va mai fi potopul morții decît o dată, în Înviere! Răstolița întîmpinarea manifestului respectiv, închegat (I) din parapete de inginer de drumuri și poduri, părerea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
strigătul frigului expansiune alb în sonor, șansa Măgura Ilvei de a nu greși, spațiul afin cu sensul restrîns la filozofia spațiului, la fel cu celelalte rătăciri valea în îngustimea ei, canton cu steagul, rîul un fir, valuri de ilustrate turistice crestele de brazi, copita oilor pe zăpadă în curtea omului, Ilva Mare culmea cu nor, în comunitate întinderea se lasă tot pe biserică, partea umbrită albul pocnește în brazi, încremenind la ceasul amurg de iarnă, nesiguranță pe coaste măsurătoarea trupului pămîntesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
picioarele în Tisa, rîpa s-a dus peste tren, face versantul, scîrțîit de pietrișuri, malul rutean abrupt pînă în apă, șoseaua calcă de sus masivul împădurit, mișcarea la nivel cu calea ferată, poienile cu arbori presărați, merii bătuți de roadă, creste îmblînzite, în Lunca la Tisa prepoziția calc slav, bărbații la coasă, satele rutene nu țin sărbătoarea azi, greco-catolici ori ortodocși pe vechiul calendar, sulițele din soare, Tisa bună de vad, capra trasă de funie, paște-o la drum, km 231
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cursul de țară, Strei umflat, văzduh căzut în staționarea Simeria, spinările prea senzuale ale ploii, magaziile gării Deva cu nordul montan în cețuri de Ultima Thule, vălătucul norului duce cu el pe vale, mi se repede în pufuri dunga de creastă, pe înalt înfundă nori de strat, mai este închiderea în ograda orașului, excavator, au sudat pereții sub cabina de comandă, deșeurile de fier stivuite, ieși stingher din muza neliniștitoare, cînd lumea, adică eu, nu-și mai revine niciodată, întoarcerea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sfaturi cum să urmărești zilele ca să faci copii! INTERVENȚIE ÎN TEXT Omenirea prin alte sexe, cel de străduințe la copii, cel cu omorîtul, începînd cu burta mamei. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT undele Valea Siretului, cînd s-a ridicat mai bine creasta vine Pașcaniul, supliment de rapid pentru Bacău sau Adjud, în treacăt Siretul, bulevard, "Centrul De Instruire În Panificație" majuscula cuvintelor de legătură, bătaie din becurile stației, hala "Remar", faza observație s-a întărit în lumină postum. Ora 22,52, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la Brașov, înglodați în improbabil ne ține hangul, stropi cît de mari din căderea deșeu-poluare-ploaie, ploile calde în loc de viscol, Omul în logograma ioanică Dumnezeu-creație-om-păcat, Ilva Mică biserica în dreptul gării tinde să fie lege, mai frumoasă, mai spre munte, mai din creste! pantalonii burlăniți de prim-plan, filtru geamul plouat, rafalele pe tablă, personalul Bistrița Vatra Dornei ajuns și întrecut, rămîn acolo scriind, acceleratul Rodna Veche București Nord, pe Ilva cea mai de sus ținutul tunelelor, trece pe ninsoare, cîteva clipe întunericul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
1 cu marea și cu Techirghiolul, Eforie Nord mozaicul, sistemul sălbatic în neființa și compensările ei, sanatoriul ruine, i-a apucat lacul temelia, "Roxy" vilă, "Pe...romar" t litera lipsă la nivelul mării, țărm zgîrietura liniei ferate cu valuri venind creste, în ceata de băieți noile clădiri, Eforie Sud ia! ce talent are omu'! vorbim grimase, predicație din paraverbal, la capăt Techirghiolul își bate valurile, stație de epurare, dă la undiță, lacul dublează țărmul, șoseaua sub vagoane DN 39, Tuzla mal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
semnale de la locomotivă, feroviare, distincție de zone funcționale pe fondul depozit, imobil de vilegiatură stația, aerul de Mediterană placat cu alb. Ora 12,25, în personalul automotor Mangalia Constanța, în stația Mangalia, socialul era marea, lumea care m-a născut creastă de val, marea de apă a împins la datoria de obște, în microdeschiderea arhitectura fondul marin, dialogul prinde pe litoral, paletă verde la șefa de tură, trei stele, întind două degete V Victorie lîngă subaltern, tabla rutieră cu steagul orașului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]