4,796 matches
-
încredere pe care aceștia o au în știrea respectivă. La rubrica Bârfe, șmenuri, șușanale, există o legendă care explică gradul de siguranță a bârfei: o ureche "bârfă pentru care nu băgăm mâna-n foc", două urechi "bârfă cu parfum de credibilitate", trei urechi "bârfă beton". La această rubrică intră diverse informații care nu pot fi catalogate nici știri, nici evenimente, dar care pot interesa o anumită categorie a publicului datorită caracterului lor inedit, legat de aspecte periferice ale vieții persoanelor publice
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
suport unde tip radio, suport unde tip televiziune, suport electronic tip internet. Pornind de la aceste suporturi, putem identifica imitări ale acestora care pot conduce la distorsiuni și manipulări. Imitarea suportului tip ziar influențează publicul, prin faptul că se preia din credibilitatea discursului jurnalistic, aceasta fiind valorificată în alte scopuri decât cele jurnalistice. Această practică este utilizată îndeosebi în timpul campaniilor electorale, când apar în spațiul public tot felul de imitații ale ziarelor, menite să inducă alegătorilor folosirea informativă a limbajului. În fapt
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
să se precizeze, prin distorsionarea și înlocuirea semnalului, fie emiterea de semnal în eter fără autorizație. În cazul distorsionării și înlocuirii semnalului este vorba de manipulare întrucât se înșeală publicul care, obișnuit cu un anumit mesaj și cu o anume credibilitate a acestuia, nu poate sesiza diferența în lipsa unui anunț corespunzător. Această metodă de manipulare rămâne ca și posibilitate tehnică, în practică este, însă, destul de greu de realizat, întrucât emisiunile sunt greu de imitat sub toate aspectele. În cazul emiterii de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sub toate aspectele. În cazul emiterii de semnal radio fără autorizație, publicul nu poate distinge, prin simpla ascultare, între o emisie autorizată de semnal și una neautorizată, întrucât nu există o diferență tehnică între acestea. Manipularea poate să apară întrucât credibilitatea emisiunilor radio este mare cu atât mai mult cu cât există și mijloace de monitorizare a activității acestora. Consiliul Național al Audiovizualului din România veghează la respectarea normelor în domeniul și pe suportul de tip radio. Când un post pirat
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
monitorizare a activității acestora. Consiliul Național al Audiovizualului din România veghează la respectarea normelor în domeniul și pe suportul de tip radio. Când un post pirat emite, el nu este supus nici unei reglementări, dar mesajele emise de acesta beneficiază de credibilitatea câștigată de suportul radio. Departe de a fi un fenomen marginal, în România au apărut numeroase cazuri de posturi pirat. Astfel, conform datelor emise de Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației (IGCTI)131, numai în prima jumătate a anului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de asocierile posturi centrale stații sau posturi de emisie locale. Astfel, de multe ori posturile locale intervin, dar mai păstrează și sigla postului național, ceea ce conferă anumitor emisiuni, în special politice din perioade electorale, o altă greutate și o altă credibilitate. În domeniul securității calculatoarelor, phishing-ul reprezintă "o formă de activitate criminală care constă în obținerea datelor confidențiale, cum ar fi date de acces pentru aplicații de tip bancar, aplicații de comerț electronic sau informații referitoare la cărți de credit, folosind
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
logică, ca o acțiune de înlocuire a scopului real, cel de informare și comentare a spațiului public, cu un altul, nespecific. Acest lucru se poate realiza prin situarea intenționată a altui discurs în cadrul discursului jurnalistic, pentru a beneficia de avantajele credibilității celui din urmă. Identificarea unor abateri de acest tip presupune determinarea, printr-o hermeneutică, a modificărilor pe care actul manipulator le produce în caracteristicile textului și în condițiile de producere ale discursului jurnalistic, întrucât universul de discurs nu există, ca
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
propaganda acaparează discursul jurnalistic în sistemele totalitare, însă poate să apară și în sistemele democratice. Ziarul România Mare este un exemplu de discurs politic camuflat într-un discurs jurnalistic. Aceasta pentru că în discursul unui politician nu se află prea multă credibilitate, iar necesitatea unei imagini pozitive este scopul acestui discurs. Pe cale de consecință, vor declara doar acele lucruri care nu vor afecta această imagine. România Mare se prezintă pe sine însăși ca obiectiv, ca singura gazetă care spune adevărul, însă, în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ca obiectiv, ca singura gazetă care spune adevărul, însă, în fapt, scopul său este legitimarea unui partid și a unui lider. În această situație, manipularea apare prin înșelarea publicului, la nivel global, ca furt de legitimitate, ca transfer ilegitim de credibilitate dinspre discursul jurnalistic spre discursul politic. VI.2. Camuflarea discursului publicitar în discurs jurnalistic Discursul publicitar își propune să vândă produse, servicii. El se realizează în cadrul agențiilor de publicitate, iar scopul său fundamental vizează popularizarea unor produse în scopul vânzării
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
evidențierea conceptelor de discurs jurnalistic și de manipulare, pe baza metodologiei asumate. În plus, s-au delimitat mecanismele manipulării prin discursul jurnalistic. Discursul jurnalistic a fost analizat pe trei niveluri interconectate: text, condiții de producere, univers. Rezultat combinat al strategiilor credibilității și seducției, textul jurnalistic, studiat după dihotomia conținut-formă, capătă patru caracteristici: obiectivitatea, raționalitatea, interesul și atractivitatea. La nivelul condițiilor de producere, discursul jurnalistic se construiește, în primul rând, pe o scenă specifică, instituția media, și pe suporturi diferențiate în funcție de canal
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
jumătate de secol prin manualele unice care au monopolizat discursul școlar între 1948 și 1999. Pluralizarea discursivă în discursul școlar despre trecut a contribuit la instituirea unei "piețe a memoriei" în care diferite versiuni asupra trecutului rivalizează în vederea dobândirii de credibilitate publică. 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" Pe lângă funcția pedagogică de transmitere de cunoștințe factuale, literatura didactică, cu atât mai mult manualul de istorie națională, îndeplinește o funcție socială majoră, aceea de socializare formală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Aceeași pedagogie a superlativului românesc este predată și de către I. Lupaș (1931). Doar că profesorul universitar clujean recurge la o strategie de externalizare a autorității cu scopul de a obiectiva superlativul românesc și de a-i conferi un surplus de credibilitate. Autorii străini sunt cei care sunt făcuți să rostească superlativele autohtone. De pildă, "un istoric german (Albrecht Wirth) spunea că poporul românesc este cel mai tenace neam de oameni de pe fața pământului", iar cărturarul ardelean (maghiar) Iosif Benkö este citat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
umane" expresia îi aparține lui Stalin trebuiau să fie ei înșiși revoluționați antropologic mai întâi. Astfel că întregul corp al învățătorilor moștenit de la vechiul regim a fost epurat, din rândurile sale fiind eliminate elementele "reacționare" care nu prezentau garanții de credibilitate politică. Lipsurile rezultate în urma acestor epurări au fost completate cu personal nou, lipsit de experiență dăscălicească, dar înzestrat cu fidelitate față de linia politică a Partidului. Puținii care au supraviețuit profesional epurărilor, alături de noua dăscălime, au fost reeducați, trecuți fiind prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a memoriei colective" poate fi definit drept spațiul social în care diferiți producători culturali lansează în arena publică viziuni alternative asupra trecutului, rivalizând pentru sporirea capitalului mnemonic. Prin capital mnemonic se poate înțelege valoarea socială a imaginii asupra trecutului sau credibilitatea publică a versiunii respective a memoriei colective, dată de gradul de "corectitudine" sau de "adevăr" de care se bucură versiunea respectivă. Retragerea statului național din postura de unic furnizor de interpretări oficiale a istoriei a dus la demonopolizarea pieței mnemonice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dominată recepționează mecanic și pasiv, fără discriminare, este foarte puțin credibilă azi. De asemenea, ideea că fluxurile culturale sunt unidirecționale și duc inevitabil la omogenizare și standardizare, mai degrabă decât la negociere, hibridizare, glocalizare (vezi GLOBALIZATION), și-a pierdut din credibilitate. CULTURE WARS Deși începutul așa-ziselor războaie culturale americane este căutat în confruntările explozive ale epocii contraculturii anilor șaizeci, implicând divergențe majore ideologice între bastioane liberale și conservatoare (vezi LIBERALISM și CONSERVATISM), termenul devine important pentru duelurile, aproape două decenii
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
nume din rețelele respective. Influența lui McCarthy a fost considerabilă până în 1954, când confruntări cu jurnalistul Ed Murrow (vezi Murrow, Edward, R.), dar mai ales cu înalte figuri din armata americană au făcut ca personajul să înceapă să piardă din credibilitate. MCDONALDIZATION În cartea sa, McDonaldizarea societății, sociologul George Ritzer nu vorbește despre cucerirea pieții mondiale de fast food de către faimoasa companie transnațională (și, citind cartea lui Marling vezi GLOBALIZATION și bibliografia, găsești dovezi că McDonalds nu e chiar atât de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
un loc de muncă strict secret, unde se intersectează mai multe personaje, inclusiv personajul central, ofițerul american Tyrone Slothrop. Acesta din urmă este un fel de picaro combinat cu un Proteu postmodern, ale cărui istorisiri, aventuri și metamorfoze ating limitele credibilității și verisimilitudinii. Slothrop își asumă mai multe identități (Ian Scuffling, Rocketman, Schwarzknabe, Max Schlepzig), urmărind fantomatica rachetă a viitorului precum și elucidarea propriului trecut. Personajul este la rândul său urmărit de o serie de agenți implicați cu toții în proiecte și conspirații
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
este analiza zonei În care se află proprietatea. Informațiile colectate ar trebui să includă condițiile generale economice, atributele fizice, evoluția demografică și distribuția populației, rata de creștere a industriei, facilități publice, transport În comun, și oportunitățile educaționale. Pentru a crește credibilitatea planului de management se poate include dezvoltarea istorică a zonei. Prezentarea originii localității aduce de multe ori o clarificare a anumitor aspecte, ca de exemplu, de ce orașul a supraviețuit unor perioade dificile, de ce s-a dezvoltat, și dacă Încă mai
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
transnaționale, o realitate de altfel bine intuită de participanții la studiul precedent. Studiul KPMG a vizat un număr de 350 de companii străine 9. Procentul de participare a fost de 17% (departe totuși de o rată care să confere studiului credibilitate deplină). Posturile analizate au fost: director financiar, contabil-șef, contabil, director de marketing, director de vânzări, director regional de vânzări, director coordonator de vânzări și director de resurse umane. Dintre rezultatele studiului, relevante ni se par următoarele: - cel mai bine
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
le da peste nas. Această abordare nu va avea nici un efect și adesea vei suferi de pe urma consecințelor. Replica usturătoare pe care vrei să le-o trîntești în față nu ar avea nici un efect, deoarece în ochii lor nu ai nici o credibilitate. Orice întreprinzi va fi etichetat drept insignifiant. Singura consolare, atunci cînd ai un astfel de șef, este faptul că de obicei devine propriul său dușman. Comportamentul lor este autodistructiv, deoarece își reușesc să-i irite atît pe superiori, cît și
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
reprezint] baza dreptului natural modern. Dat fiind faptul c] în relațiile internaționale scepticismul moral - adic] respingerea oric]ror norme morale care s] guverneze derularea conflictului dintre națiuni sau prevalența „rațiunii de stat” asupra considerațiilor morale ordinare - beneficiaz] de mai mult] credibilitate decât aplicat în comportamentul individual și poate face mai mult r]u. Preocuparea lui Grotius de a demască scepticismul poate fi înțeleas] cu ușurinț]. Abordarea să este totuși influențat] de predecesori. Asemeni lui Cicero, el analizeaz] viziunea scepticismului lui Carneades
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Cea de-a doua form] este interesat] doar de prima parte a afirmației anterioare și nu consider] c] neurm]rirea propriilor interese trebuie s] fie catalogat] întotdeauna drept irațional] și nedreapt]. Egoismul raționalist se caracterizeaz] printr-un înalt grad de credibilitate. Exist] tendința de a crede c] o acțiune contrar] intereselor personale necesit] justificare, iar aceast] justificare este obținut] tocmai dovedind c] acțiunea corespunde, la urma urmei, propriilor interese. Într-o cunoscut] remarc], episcopul Butler afirmă urm]toarele: „Atunci cand ne acord
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
binelui și r]ului). O versiune similar] este prezentat] de c]tre Donogan în discuția asupra teoriei consecințialiste. Deși ideea c] normele deontologice pot fi inc]lcate în situații critice salveaz] teoria deontologic] de impresia fanatismului, conferind acesteia mai mult] credibilitate, pe de alt] parte ea o poate și submina prin introducerea „clauzei catastrofale”. De ce acțiunile noastre asupra celorlalți devin relevante doar la nivel „catastrofal”? Care ar putea fi acele criterii de a deosebi o situatie catastrofal] (în care nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tre aceste teste de validitate. Întrebarea care apare este ce anume susține aceste teste de validitate; iar]și ne afl]m în ceaț]. Credință noastr] în aceste teste este fundațional], sau credințele care sunt validate de aceste teste își câștig] credibilitatea din leg]tură lor cu alte credințe? Coerentismul și fundaționalismul au ap]r]tori puternici, si aceast] scurt] discuție nu poate face dreptate versiunilor subtile ale acestor interpret]ri. Mai mult decât atât, spațiul metodologic nu este epuizat de coerentism
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ambianței de învățare: - relația cu ceilalți membri ai grupului, fiecare venind cu experiențe ce pot fi împărtășite, conferind semnificație unui conținut academic sau profesional, dar, în același timp, oferind și suport; - relația cu educatorul, bazată pe încredere reciprocă, respect și credibilitate, asigurate de gradul de autenticitate al acestuia; - relația cu conținutul propus, materialele utilizate și resursele disponibile pe parcursul activităților. Rolul său este acela de facilitator al procesului de învățare, de persoană care-i ajută pe ceilalți să găsească modalități multiple de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]