4,322 matches
-
scenariu care ne este propriu, destinat rezolvării unei probleme. De exemplu, dacă sunt întrebat cum voi organiza petrecerea de aniversare a prietenului meu cel mai bun, creierul îmi formează imagini care vor ajuta la planificarea acțiunii. Va imagina mersul la cumpărături și produsele pe care le voi lua, timpul necesar pentru a mă întoarce acasă, numele persoanelor care trebuie contactate, decorarea salonului etc. Această activitate proiectivă, numită simulare mentală, ne structurează fiecare acțiune și se bazează pe formarea imaginilor mentale de către
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
când vedeți fotografiile unor femei foarte slabe în reclame? Modelele de siluetă și stima de sine 40. De ce vreți să aveți un obiect absolut inutile pe care l-ați văzut într-o emisiune de teleshopping? Legătura afectivă cu prezentatorul și cumpărăturile impulsive 41. De ce rețineți mai ușor reclamele pentru mărcile cunoscute? Prestigiu și activitatea cerebrală 42. De ce cumpărați această marcă de detergenți după ce i-ați auzit reclama în care e cântecul dumneavoastră preferat? Muzica și condiționarea asociativă 43. De ce alegeți acest
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
gândului cititorilor sau telespectatorilor ca să „uite” că o berlină mare consumă mai mult carburant decât una mică și să se concentreze asupra senzației de dominare pe care o oferă sau determinarea unor legături afective cu un prezentator pentru a favoriza cumpărăturile impulsive. Toate aceste metode și-au atins scopul: în SUA mai întâi, apoi în toată lumea industrială consumerismul a fost relansat, iar liniile de producție salvate de la blocaj. Din acea perioadă datează apariția societății de consum propriu-zise, care era în totalitate
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
prăjiți... Care este interesul unui astfel de bombardament? Este ora mesei, iar dumneavoastră muriți de foame. Pai, atunci ce caută reclamele astea tocmai atunci? Fără îndoială v-ați gândit deja ce veți mânca și doar nu o să ieșiți să faceți cumpărături tocmai acum. Și atunci ce caută reclamele pentru pizza semipreparată? Simplu, pentru că capacitatea de memorare a creierului este maximă chiar înainte de a mânca. Imaginile care ne sunt arătate chiar în acel moment au mai multe șanse să ne rămână fixate
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
văzut. S-ar putea la fel de bine ca într-un astfel de caz să dorească să-și cumpere articole de lux, semnul unui statut social ridicat, fie că este vorba despre ceasuri, mașini sau televizoare cu ecran plat. Multe studii consacrate cumpărăturilor compulsive arată că cumpărarea de produse de lux sunt adesea destinate creșterii stimei de sine care a suferit din diverse motive. A te simți devalorizat din cauza unui corp insuficient de musculos ar putea conduce la o creștere a stimei de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
că cumpărarea de produse de lux sunt adesea destinate creșterii stimei de sine care a suferit din diverse motive. A te simți devalorizat din cauza unui corp insuficient de musculos ar putea conduce la o creștere a stimei de sine prin cumpărături diverse. Concluzie Mediul publicitar este vectorul unor norme extrem de constrângătoare. Una dintre acestea este silueta. Iar sora sa geamănă - plăcerea de a mânca. Departe de a se concura, acestea se consolidează reciproc, prima provocând frustrarea, iar a doua aducând consolarea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
us? Social comparison, self-discrepancy, and the thin ideal”, Psycology of Women Quarterly, 30(3), pp. 239-251. 40. De ce vreți să aveți un obiect absolut inutile pe care l-ați văzut într-o emisiune de teleshopping? Legătura afectivă cu prezentatorul și cumpărăturile impulsive În sfârșit, ați primit prin poștă minunatul obiect pe care l-ați comandat la emisiunea de teleshopping, înainte de a merge la lucru. Cum ați putea să îl descrieți? Exercițiul e dificil: e o perie, o mătură, un burete? Un
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
asamblați pe toate la loc. Ustensila aceasta este perfect inutilă și ajungeți să vă întrebați cum ați putut cumpăra un astfel de obiect fără să vă puneți întrebări asupra eficienței și fiabilității lui. De fapt, dumneavoastră ați fost victima unei cumpărături impulsive. Ați cumpărat fără să vă gândiți prea mult, fără a lua în considerare avantajele reale care vi se arătau. Toate astea pentru că tipul acesta de emisiuni de teleshopping favorizează „pierderea capului”, după cum arată următorul experiment. Psihologii Sharron Lannon și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
astea pentru că tipul acesta de emisiuni de teleshopping favorizează „pierderea capului”, după cum arată următorul experiment. Psihologii Sharron Lannon și Ji Hye Park au consultat bazele de date ale emisiunilor de teleshopping pentru a contacta 154 de persoane care au făcut cumpărături repetate din fața televizorului. Ei le-au pus acestor persoane o serie de întrebări pentru a ști dacă tendința lor de cumpărare era impulsivă (cumpărăm sub impulsul unei dorințe subite, sub influența unei emoții și nu ne gândim prea mult) sau
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
între prezentator și publicul lui: Sharron Lennon a arătat că prezentatorii acestui gen de emisiuni folosesc fraze și tipuri de conversație care tind să îi facă să pară mai asemănători publicului lor, pentru a intensifica senzația de proximitate care favorizează cumpărăturile impulsive. De aceea, cu cât oamenii se uită mai des la astfel de emisiuni cu atât ajung să vadă prezentatorul ca fiind o bună cunoștință și cumpără din simpatie. Tehnicile folosite de prezentatori pentru a crea o legătură de pseudo-prietenie
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
acea persoană, are sentimentul că o cunoaște. Aspectul acesta a fost confirmat de studiul lui S. Lennon asupra vânzărilor prin teleshopping: telespectatorii cei mai consecvenți ajung să considere prezentatorul ca fiind un prieten intim. Iluzia acesta poate explica faptul că cumpărăturile lor sunt ghidate de motivații emoționale, nu raționale. Concluzie Când anumite ore ale zilei sunt ritmate de „ritualuri televizuale” în care regăsim cu regularitate aceeași față și aceeași voce, există riscul apariției unei relații „para-sociale”cu chipul care apare la
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
health compaigns: A theory-based formative evaluation process”, Health Promot. Pract. , vol. 6, pp. 482-490. Leventhal, H., Niles, P. (1964), „A field experiment on fear-arrousal with data on the validity of questionnaire measures”, Journal of Personality, 32, pp. 459-479. Index A cumpărături impulsive aderare afecte pozitive arii vizuale asociative primare amorsare cognitivă amigdală cerebrală antropomorfism abordare așa-zis centrală a informației periferică atitudinile non-verbale ale jurnalistului auto-eficiență B Tendință/fenomen de afirmare de asimilare de endogrup de optimism de alegere primei impresii
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
procurate prin ultima unitate monetară folosită pentru cumpărarea lui B. Deci individul are interesul de a cumpăra mai mult din B și mai puțin din A. Invers, raționamentul este identic. Numai cînd = individul nu mai are interesul să-și modifice cumpărăturile, iar echilibrul se instalează. Conflictul presupus între muncă și capital este imaginar. Conflictul real se produce între producători și consumatori. Deci prețurile normale sînt cele ce satisfac condiția de egalitate a utilităților marginale ponderate. Nu este indicat să căutăm în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Aceste grupuri se bucură acum de o poziție deosebit de favorabilă. Profiturile și salariile lor cresc; industria lor cunoaște un avînt. De ce? Fiindcă acești oameni au căpătat primii banii cei noi. Și cu mai mulți bani la dispoziție, ei fac acum cumpărături. Producătorii de muniții cumpără de la alte persoane, care produc și vînd mărfurile de care au ei nevoie. Aceștia formează un al doilea grup. Și al doilea grup consideră inflația o mare binefacere pentru afacerile sale. De ce nu? Nu e oare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Atunci cînd o țară are o rată a inflației mai slabă decît partenerii săi comerciali, puterea relativă de cumpărare a monedei sale se ameliorează. Astfel, străinii pot avea interesul să-și convertească capitalurile în această monedă pentru a-și face cumpărăturile în țara cu inflație mică. În consecință, prețurile produselor străine devin din ce în ce mai puțin competitive în raport cu produsele țării avantajate de inflație. Aceasta își va vedea importurile frînate, iar exporturile stimulate, balanța sa de plăți devenind excedentară. Pe piața schimburilor se va
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
2% din PIB în 2000 la 57,2% din PIB în 2008! Acest lucru a permis adîncirea deficitelor comerciale (importuri mai mari decît exporturi), mult peste cota de avarie din teoria economică: 6% din PIB. Avîntul creditării și goana după cumpărături vrute și nevrute (a se vedea piața imobiliară, cea auto și de bunuri de folosință îndelungată) au permis băncilor comerciale să dea credite "fără număr", în mare parte bani economisiți de alte țări. În același timp, rata economisirii interne din 2001 2010
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
prin devaluare riscă atunci să fie contrariată printr-o creștere a prețurilor produselor exportabile; c) încetinirea activității. Creșterea facturii importurilor reprezintă o lovitură dată puterii de cumpărare naționale. O parte mai importantă a venitului național trebuie consacrată reglementării importurilor, în detrimentul cumpărăturilor de bunuri și servicii naționale. Cererea reală adresată producătorilor naționali de agenții rezidenți poate deci să scadă. Dacă această mișcare nu este compensată printr-o creștere a cererii străine, ea exercită un efect depresiv asupra producției interne. Reținem că încetinirea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cumnata sa are loc o ciudată discuție între surori, al căror limbaj și filosofie existențială stupefiază prin vulgaritate. Ne mirăm cum poate fi Clara statornica muză a poetului, iar acțiunea, grabnic precipitată, confirmă sumbrele premoniții. Trimis de soție după niște cumpărături la un butic din apropiere, profesorul poet (foarte atent, altminteri, la statutul său social, la formulele de respect prin care este abordat) devine prizonierul unui mediu mărunt, care-i speculează uimitoarea lipsă de experiență și de fler. Unul din noii
Succesiunea măștilor by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/8651_a_9976]
-
la un soi de grup de tineri crescuți dincolo de marginile, spațiale sau temporale, ale comunismului. Tricourile cu CCCP, cu Che Gue vara, insignele sau chipiurile de ofițeri ai Armatei Roșii se vând bine. Cazi ușor în patima unor astfel de cumpărături, o spun din proprie experiență. Important mi se pare însă ca apoi să ți se facă nițel rușine și să faci cadou urgent chipiul cuiva cu o fire mai histrionică. În acest al doilea caz, memoria devine un fel de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
afișând vreun interes pentru experimente științifice, ipostazele ei preferate fiind lenevitul, pregătirea pentru petrecere sau conversația telefonică. Studenta Barbie de prin anii '70 a apărut, de exemplu, într-un "campus universitar" alcătuit dintr-o cameră de cămin, un magazin pentru cumpărături (cu cabină telefonică), un stadion și un cinematograf în aer liber. Fără laboratoare, bibliotecă sau măcar vreo sală de curs. În 1972, a fost produs un model de păpușă Barbie cu mâinile flexibile, care puteau ține diverse obiecte, și astfel
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
angajații și clientul (Ritzer, 1996, 103, 105). Ritzer extinde aplicabilitatea acestui sistem bazat pe cele patru dimensiuni discutate anterior la majoritatea mijloacelor de consum americane, astfel încât orice franciză de tip McDonald's, mall-urile (Wall Mart), supermagazinele (Toy'R Us), cumpărăturile on-line, tele-shoppingurile, parcurile tematice, vasele de croazieră, hotelurile-cazinou, toate spațiile destinate distracției (Hard Rock Café, Planet Hollywood) funcționează pe aceleași principii. Din păcate, procesul de globalizare a avut ca efect mcdo-naldizarea societății nu numai în domeniul culinar, dar în multe
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mijloc, care, fără a fi foarte bogată, își putea permite să cumpere cultură de consum. Toate acestea au dus la apariția zonelor hiperreale și heterotopice generate de simulacre și si-mulări și de rezultatul combinării a cinci activități tipice consumului (cumpărăturile, cina în oraș, distracția, educația și cultura). Potrivit lui Ritzer și lui Hannigan, convergența sistemelor de activitate de consum a influențat formarea unor termeni hibrizi în lexicul referitor la industria vânzărilor, cum ar fi shoppertainment, termen-umbrelă alcătuit din shopping și entertainment
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cina în oraș, distracția, educația și cultura). Potrivit lui Ritzer și lui Hannigan, convergența sistemelor de activitate de consum a influențat formarea unor termeni hibrizi în lexicul referitor la industria vânzărilor, cum ar fi shoppertainment, termen-umbrelă alcătuit din shopping și entertainment (cumpărături și distracție, referitoare în general la tipul de amuzament oferit de mall-uri), eatertainment, termen format din eating și entertainment (mâncare și distracție, în locuri de genul Hard Rock Café, Planet Hollywood și Rainforest Café) și edutainment, termen care combină
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
termen care combină education cu entertainment (educație și distracție, în special în muzeele tematice). Este greu de precizat dacă Orașul Imaginar va deveni orașul viitorului. Ceea ce putem însă afirma despre Las Vegas este faptul că aici distracția se împletește cu cumpărăturile, mâncarea, educația și jocurile de noroc (gambletainment). Orașul Imaginar va concura cu designul uniform al orașului obișnuit, proiectat după principii consecvente, și se va baza probabil pe elemente incompatibile suprapuse, a căror unitate nu este fixă și stabilă, ci se
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
6. Acestea nu numai că prezintă autenticul alături de fals, realul lângă hiperreal, arta originală lângă cόpii, dar creează și semnificații noi, redate lingvistic prin limbaj creolizat. Termenii precum eatertainment (mâncare și distracție), edutainment (educație și distracție în muzeele tematice), shoppertainment (cumpărături și distracție în mall-uri) și gambletainment (jocuri de noroc și distracție în hotelurile-cazinou din Las Vegas) au fost inventați cu scopul de a reda mai bine înțelesurile complexe ale conceptului de "spațiu tematic". Superman / Batman și eroul "robotizat" sunt
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]