4,693 matches
-
soția? Pe mine nu m-ai socoti mârșav dacă aș încerca să te omor? — Dar n-a încercat. A fost un accident. — Și atunci de ce nu s-a mai întors Stella? Gândește-te la asta. Stella e speriată. Femeia asta curajoasă și puternică e speriată. — Nu știu de ce nu s-a întors Stella și nici tu nu știi. Și nu văd de ce Stella nu trebuie să fie niciodată condamnată. Las' că știu eu de ce ești împotriva Stellei. — Oh, încetați odată, încetați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
scris despre acest loc: ”Cei care merg la Santiago pe drumul spre Toulouse trebuie să viziteze trupul fericitului mărturisitor Guilhem. Acest mare sfânt Guilhem a fost un conte din anturajul regelui Carol cel Mare și nu al monahilor, soldat foarte curajos, expert în problemele războiului; el este acela care prin curajul și voința sa am putea spune, a supus orașele Nîmes și Orange și multe altele stăpânirii creștine și a adus lemnul crucii Mântuitorului în valea Gellone, vale unde el a
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
victimă acest gânditor, exilat într-o universitate de la marginile Imperiului. Mai ales pentru că aborda, ca precursor, aceste subiecte "frivole": corpul, simțurile, cochetăria, estetica, societățile secrete, emoțiile, non-raționalul... pe care ulterior alții au început să le "recupereze". Eterna problemă a "descoperitorilor" curajoși și a cercetătorilor instituiți. Prin intermediul decanului, eram în dialog cu Simmel însuși. Am aflat sensul irepresibilului caracter relativ al adevăratei gândiri. Pornind tocmai de la o asemenea apetență pentru demersul în largul mării am căpătat convingerea că trebuie să mergi până la
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Freud declara, referindu-se la Primul Război Mondial, că "niciodată un eveniment nu a distrus atâtea bunuri prețioase comune umanității, n-a pierdut atâtea inteligențe dintre cele mai lucide, n-a dărâmat atât de radical ceea ce ridicase aceasta"25. Diagnostic curajos, pe care l-am putea aplica, fără a schimba o virgulă, la toate aceste fenomene, aparent diferite, dar de fapt într-un mod ciudat asemănătoare, care s-au înlănțuit de-a lungul secolului XX: comunism în Uniunea Sovietică și în
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
într-un fel. Pentru care individul nu contează, în timp ce comunitatea este valorizată. Să lăsăm critica facilă și stigmatizantă a comunitarismului fetelor bătrâne înspăimântate despre care vorbeam. Ele acoperă pagini întregi în aceste buletine parohiale care au urmat presei libere și curajoase. Să le lăsăm să se lamenteze! Avem lucruri mai bune de făcut: să reflectăm la noile și, printr-o serie de aspecte, vechile forme ale unui mod de a-fi-împreună care se înnoiește. Să reflectăm la imoralismul etic în eterna sa
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ro 1 A. Koestler, Hiéroglyphes, Calmann-Lévy, 1955, p. 476. Trimit de asemenea la admirabila carte a lui M. Laval, L'Homme sans concessions, Arthur Koestler et son siècle, Calmann-Lévy, 2005, care m-a incitat să revin la opera acestui gânditor curajos și liber. 2 Cf. Baudelot, "La sociologie sous de mauvais astres", Le Monde, aprilie 2001, și Baudelot, L'École capitaliste en France, Maspero, 1973. 3 G. Collard, E. Martial, L'Étrange Affaire Alègre, Rocher, 2005, p. 185. Despre "petițiile" în legătură cu
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
fi încercat vreodată sentimentul de teamă. Sigur, noaptea probabil că n-ar fi îndrăznit să se aventureze pe aleile dintre morminte, poate nici chiar însoțit. Dar ziua n-avea nicio reținere. Unii poate că ar spune: a fost un băiat curajos. Dar Lucian nu s-ar mândri cu asta. Nu, n-a fost curaj. Pur și simplu n-a simțit niciodată vreo primejdie. Și, mai mult decât atât, plimbându-se prin cimitir, o liniște adâncă îi cobora în suflet, îndemnându-l
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
-prin sugerarea unei vestimentații în relație cu muzica și viitorul. Simbol al orgoliului de a se asemăna cu zeii, sportivul trimite spre modelul solar al eroului, iar cântecul său splendid de triumf trimite spre bun augur, favorabil, precum și spre comportament curajos. Sportivul reprezintă un sculptor pentru trupul și comportamentul său. Arhitectul este cel care zidește ceva frumos și care construiește un Edificiu material sau spiritual stadionul și arena lui au fost construite de arhitecți ca un templu al spiritului publicului gregar
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
pentru incitările selective. Capacitatea de a solicita forța primară a luptei creează sociabilitatea largă a stadionului. În al doilea rând, logica utilitaristă lasă complet înafara retribuțiile simbolice: aprobarea camarazilor de muncă; imaginea pozitivă de sine ce rezultă dintr-o conduită curajoasă conformă cu principiile unanim admise; sentimentul de a fi important, de a ieși din monotonia cotidiană; înfruntarea riscurilor; căldura umană a camaraderiei. Suporterii se simt prieteni și dușmani imediat și simultan. Inconvenientele de a deveni membru sportiv presupun o treaptă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sus, Agatocle a devenit principe nu prin favoarea cuiva, ci prin gradele pe care le atinsese în cariera militară și pe care și le câștigase prin mii de osteneli și primejdii, păstrându-și apoi locul de principe prin nenumărate fapte curajoase și primejdioase. Desigur că nu putem considera drept un act de merit faptul de a-și ucide cetățenii, de a-și trăda prietenii, de a nu avea nici o credință, de a fi lipsit de milă și de religie, deoarece toate
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
să se înșele de multe ori, așa cum li s-a întâmplat fraților Gracchi la Roma și domnului Giorgio Scali la Florența. Dar, dacă principele care pune temei pe popor este un om care știe să conducă și totodată un om curajos, care nu se pierde în situațiile grele și nu uită să ia toate măsurile necesare, iar prin energia și inițiativa lui știe să întrețină încrederea și forța poporului, atunci acesta nu-l va înșela niciodată în așteptările lui, așa încât se
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
orașului și le vede jefuite, el nu va putea să îndure multă vreme lucrul acesta, așa încât asediul îndelungat și grija pentru averea lui proprie îl vor face să uite de principe, eu i-aș răspunde că un principe puternic și curajos va învinge întotdeauna aceste greutăți, fie dându-le oamenilor speranța că răul nu va fi de lungă durată, fie făcându-i să se teamă de cruzimea dușmanului său asigurându-se cu abilitate de aceia care i se par mai îndrăzneți
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
de discordii și neînțelegeri; și, fiind mereu cu arma în mână și gata de luptă, chiar sub ochii papei, această nobilime menținea statul bisericesc într-o stare permanentă de slăbiciune și neputință. Și, cu toate că uneori se ivea câte un papă curajos, cum a fost Sixt IV, nici soarta norocoasă și nici priceperea nu au putut să salveze vreodată statul de aceste rele. Iar viața scurtă a acestor papi a fost cauza neputinței lor; căci, în cei zeci ani cât guverna, în
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
care nu-și îngăduie decât prea puțin să se bucure de ceea ce îi aparține); unii sunt considerați darnici, alțiilacomi; unii cruzi, alții miloși; unii sperjuri, alții oameni care își țin cuvântul; unii lipsiți de vlagă și lași, alții cutezători și curajoși, unii binevoitori și apropiați, alții mândri; unii iubitori de plăcere, alții caști; unii oameni întregi, alții vicleni; unii încăpățânați, alții docili; unii serioși, alții ușuratici; unii cu credință în Dumnezeu, alții fără religie, și așa mai departe. Știu prea bine
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
să-ți ceară să iei atitudine pe față, luptând. Principii șovăitori, pentru a evită primejdiile prezente, urmează de cele mai multe ori această cale a neutralității, și, de cele mai multe ori, ei își pierd statul. Dar, atunci când un principe se declară în mod curajos în favoarea uneia dintre părți și învinge acela cu care el s-a aliat, chiar dacă acesta este puternic, iar tu ești la discreția lui, el îți va rămâne totuși îndatorat, și între el și tine se va fi format o legătură
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
de nebănuite cumpene, îmbătrânind și uzându-se prematur. Totuși, când mai târziu frații Golești, aflați în străinătate, au relatat lui Alexandru Ioan Cuza, cu lux de amănunte, preripețiile principeluli Alexandru Dimitrie Ghica la Sultan, Cuza uimit, a înțeles apreciindu-pe pe curajosul domn ce-și dovedise apartenența cu unioniștii prin sprijinul financiar masiv ce i l-a acordat chiar și în exil. Însușindu-și lecția lui Alexandru Ghica la înscăunare, Al. Ioan Cuza, a avut grijă să comunice protocolului turc, că el
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
al moștenitorilor și beneficiarilor frământatelor zile ale domniei principelul Al. Dimitrie Ghica, măcar acum în ceasul al doisprezecelea, să aprindă, în sufletele urmașilor, un muc de lumină în candela recunoștinței târzii post mortem. Alexandru Dimitrie Ghicaa fost un domn cinstit, curajos și demn, un mare patriot ce a iubit până la sacrificiul de sine, țara și neamul românesc. Faptele sale de curaj și profundă demnitate trebuiesc recunoscute , urmate și admirate de urmași. Istoria dă relativ rar exemple de asemena conștiințe, dar uneolri
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
eu pun flacăra pe un bloc de gheață. Pentru că asta au fost pasiunile mele, flăcări pe un bloc de gheață, încercări disperate de a ieși din imobilitate, din cleștele ezitărilor. E un lucru destul de cunoscut că timizii sânt uneori mai curajoși decât curajoșii. Ei au îndrăzneli de care un om normal nu e în stare. După cum nehotărâții sânt capabili de pasiuni nebunești. Numai că eu în zadar mă avântam. După o vreme ajungeam de unde am plecat. Pe peron, domnilor. Blestemat caracter
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
flacăra pe un bloc de gheață. Pentru că asta au fost pasiunile mele, flăcări pe un bloc de gheață, încercări disperate de a ieși din imobilitate, din cleștele ezitărilor. E un lucru destul de cunoscut că timizii sânt uneori mai curajoși decât curajoșii. Ei au îndrăzneli de care un om normal nu e în stare. După cum nehotărâții sânt capabili de pasiuni nebunești. Numai că eu în zadar mă avântam. După o vreme ajungeam de unde am plecat. Pe peron, domnilor. Blestemat caracter. Totdeauna m-
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Oricând avem nevoie de așa ceva. I-o fi foame? S-o poftim la masă, ce zici. Hai, micuță cinteză, nu vrei să guști ceva? ― N-o speria, Dor, să nu-și ia tălpășița. ― Nu-ți fie frică, neamul ei e curajos, lucru mare. Mihaela stropși între degete o bucățică de pâine și împrăștie firimiturile pe jos, pe covor. Dar păsărică nepricepând gestul zvîcsni în aer, făcu mai multe cercuri deasupra noastră și se lăsă pe speteaza unui scaun în spatele meu. Voiam
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
din apă, ante portas. Fructul oprit, chiar dacă e putred, atrage. Cineva se plânge pe terasă că nu mai poate scrie în absența cenzurii. Teama de cenzură îl stimula. Îl făcea să caute mijloacele prin care o putea păcăli. O aluzie curajoasă strecurată printre rânduri stârnea admirația cititorilor. Acum, pe cine mai interesează curajul? Tocmai opreliștile au stimulat forțele creatoare. Concluzia ar fi că sperietoarea cenzurii ne-a adus imense servicii! Ne-a silit să fim asemenea lui Ulise, abili, ne-a
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
la Salamina unde Eschil a fost soldat, iar Sofocle a dansat, lângă focuri, în seara victoriei. Darius venise, cu zece ani înainte, însoțit de două sute de mii de soldați, pentru a fi înfrînt la Maraton de o armată modestă și curajoasă. Mai târziu, Xerxes pornise cu o armată uriașă, formată, de nu mă înșel, din peste două milioane și jumătate de oameni care secau râurile de câte ori se opreau să bea apă (așa pretinde Herodot). A urmat Termopile. Apoi, Salamina unde barbaria s-
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Cicero și la zeii preluați din Olimp. Renașterea a fost, practic, un dar al barbarilor. De altfel, n-am fi prea departe de adevăr dacă am spune că ultimii care au apărat onoarea imperiului roman au fost barbarii. Lealul și curajosul general al lui Hono-rius, mai atașat de imperiu decât împăratul însuși, era un vandal. În vreme ce el aproape nu mai cobora de pe cal, Roma nu mai credea decât în asasinate. Și nu e de mirare că Stilicon a murit ucis într-
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
o tot chema cu gura plină: "domnișoara!". - Cât despre Drăgănești - trecu Lina mai departe - sunt veșnic ocupați cu îmbunătățiri la țară, la oraș, cu fabricile lor! Elena e cu inovațiile. Drăgănescu singur nu ar fi cutezat așa întreprinderi mari și curajoase ... Și toate le reușesc ... îi văd rar: ei sunt mereu pe drumuri sau primesc lume multă ... și eu nu sunt bună de așa ceva. Mini își aminti de Elena, fata calmă cu părul negru dat în sus, apoi de stăpâna de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
demnitate. A întâlnit în unele cărți, cum ar fi “Un poète regarde la croix” - Paul Claudel și denominativul de “tremurători și fugăriți” la adresa evreilor. El a parcurs și cărți de pură știință, ca recenta și cea mai modernă, oxigenată și curajoasă Istorie a medicinei, a Prof. univ. dr. Cristina Ionescu, șefa catedrei de istorie a medicinei la Univ. Gr. T. Popa-Iași, prefațată de Prof. dr. Constantin Romanescu, membru emerit al Academiei de medicină din România, în care, la cap. “Evreii și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]