2,987 matches
-
câteva pliante, prezentând grupuri folclorice și unii tineri din grupul "românesc" purtau căciuli și bundițe, care i-ar fi uimit și pe marii creatori de modă populară de la noi, atât erau de "stilizate"... A fost frumos și emoționant! Au urmat cuvântările la inaugurarea expozițiilor, după prefect dându-mi-se cuvântul. Vă rog să mă credeți că standul României era cel mai frumos, pe lângă exponatele de la ambasadă, cele două vrednice doamne aducând de prin numeroasele lor familii lăzi de zestre, valize de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu drept de vot de pe aici, cu toate materialele puse la dispoziție și expunerile făcute, nu-i prea interesa unde să pună ștampila (la ultimul scrutin, din milioanele de români din străinătate, au votat doar câteva zeci de mii). În cuvântările și interviurile de început de mandat, noul ministru de externe ne dădea speranța intensificării relațiilor României "Urbi et Orbi", și speram că se va produce un reviriment și pe America Latină. Și s-a produs! Între multele acorduri, convenții și înțelegeri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
trecut) la o conferinț) despre Orientul Mijlociu, iar cu aceast) ocazie au c)l)torit În zon), unde au fost puși la curent de lideri arabi și israelieni, c)rora le-au adresat diverse Întreb)ri. Profesorul Gutmann citeaz) dintr-o cuvântare rostit) În fața Adun)rii Naționale Siriene de c)tre ministrul Ap)r)rii, generalul Mustafa Ț’Las. Elogiind un erou de r)zboi care ucisese, el singur, dou)zeci și opt de evrei, generalul a spus: „A m)cel)riț
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
ședință găzduită - simbolic parcă - de sala „Dinamo” din complexul sportiv cu același nume. Erau prezenți vreo două mii de studenți și profesori, printre aceștia din urmă Tudor Vianu, Edgar Papu, Mihai Novicov, Tamara Gane. Tudor Vianu a rostit chiar o scurtă cuvântare în care, cedând probabil unor presiuni de culise, a făcut concesia de a spune o vorbă și despre „socialism”. Laconismul referirii sale la termenul sacrosanct, sobrietatea discursului în general era edificatoare în privința adevăratelor sentimente ale Profesorului, stând cu demnitate „sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
monstruosul fapt mi-ar fi scăpat, poate, și mie, așa cum le-a scăpat altora, dacă nu aș fi fost dintotdeauna înclinat spre religie, dacă nu aș fi „simpatizat” cu ardoare creștinismul. Despre ce este vorba? În una din interminabilele sale cuvântări, „conducătorul”, mare amator de versuri, cum îl știm, după ce a confundat pentru a mia oară bigotismul cu mistica (de parcă o obtuză precupeață bisericoasă ar putea avea ceva în comun cu Sf. Francesco d’Assisi!), amestecându-le apoi pe amândouă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
voci tinere, entuziasm. . . Am mărșăluit din Buzău spre Ploiești pentru a ne întâlni cu cei ce veneau de la Mizil. A fost o ședință sublimă, un foc de tabără în noapte, feerie, foc haiducesc, rugăciuni cântate de sute de piepturi tinere, cuvântări înflăcărate rostite de proaspeții ieșiți din închnisori. La întoarcere nu s-a mai cântat dar s-a mers tot timpul în cadență, sub o ploaie măruntă și liniștită de toamnă. La ora 4,30 am fost în curtea seminarului. N-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
că se aștepta la exact contrariul. Au zbârnâit faxurile și telefoanele de la Intercontinental și cifrul ambasadei, iar a doua zi, după plecarea delegației, "Scânteia" și celelalte cotidiene publicau integral, pe două pagini, textul discuțiilor. Știu cum au reacționat rușii după cuvântarea lui Ceaușescu din august 1968, dar după cele publicate cred că au fost propuneri în Biroul Politic al CC al PCUS de invadare a României! S-a scris mult despre Nicolae Ceaușescu și cu siguranță se va mai scrie, fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
desființat, victoria ar fi putut fi mai rapidă. În războiul din vest, din peste o jumătate de milion de ostași, s-au pierdut 18.000 de eroi români. La 9 mai 1945, ziua Victoriei a fost sărbătorită de toți prin cuvântări și defilări. Kremlinul îl decorează pe regele Mihai I al României cu înalta distincție a Uniunei Sovietice, Ordinul Victoria și, ca răspuns, regele îi oferă lui Iosif Stalin, Ordinul Mihai Viteazul, la care Stalin îi scrie că acceptă medalia, dar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de partid, organizau primirea țăranilor explicând viața fericită a celor bogați și a regelui, care, plecând în călătorie, avea trenul său personal, unde mânca, dormea și se distra în vagonul salon unde privea fel de fel de filme. După ce termina cuvântarea, se organiza intrarea în fiecare vagon, țăranii căscau ochii și nu le venea a crede, iar în salon li se prezenta un jurnal de activități cu realizările obținute de clasa muncitoare și Uniunea Sovietică, după care se făcea rocada în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
desființat, victoria ar fi putut fi mai rapidă. În războiul din vest, din peste o jumătate de milion de ostași, s-au pierdut 18.000 de eroi români. La 9 mai 1945, ziua Victoriei a fost sărbătorită de toți prin cuvântări și defilări. Kremlinul îl decorează pe regele Mihai I al României cu înalta distincție a Uniunei Sovietice, Ordinul Victoria și, ca răspuns, regele îi oferă lui Iosif Stalin, Ordinul Mihai Viteazul, la care Stalin îi scrie că acceptă medalia, dar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de partid, organizau primirea țăranilor explicând viața fericită a celor bogați și a regelui, care, plecând în călătorie, avea trenul său personal, unde mânca, dormea și se distra în vagonul salon unde privea fel de fel de filme. După ce termina cuvântarea, se organiza intrarea în fiecare vagon, țăranii căscau ochii și nu le venea a crede, iar în salon li se prezenta un jurnal de activități cu realizările obținute de clasa muncitoare și Uniunea Sovietică, după care se făcea rocada în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
făcut referire la „pietrele prețioase care lipsesc din coroana lui Ștefan cel Mare”. Într-o telegramă transmisă la Viena la 21 iunie 1883, la 4 zile de la discursul lui Grădișteanu, baronul Mayr Îi punea la curent pe superiorii săi despre cuvântările rostite la Iași și Întreba dacă era cazul să se adreseze ministrului de externe D.A. Sturdza, pentru explicații. Cuvântarea lui Grădișteanu - rostită În cadrul unei manifestări oficiale, a stârnit o vie reacție, mai Întâi a presei, apoi a diplomației din Austro-Ungaria
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
la 21 iunie 1883, la 4 zile de la discursul lui Grădișteanu, baronul Mayr Îi punea la curent pe superiorii săi despre cuvântările rostite la Iași și Întreba dacă era cazul să se adreseze ministrului de externe D.A. Sturdza, pentru explicații. Cuvântarea lui Grădișteanu - rostită În cadrul unei manifestări oficiale, a stârnit o vie reacție, mai Întâi a presei, apoi a diplomației din Austro-Ungaria, aducând relațiile româno-austro-ungare În pragul unei grave rupturi. Ceea ce atârna foarte greu era amenințarea directă a Germaniei lui Bismarck
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cont că proiectul de lege din 1899 făcea exact același lucru, cu o singură deosebire, că pe când legea lui Carp se ferise de a introduce cuvântul „străin” În text, noua lege l-a introdus În mod expres. În aceste Împrejurări, cuvântarea pe care a ținut-o Carp În Senat În apărarea legii la 17 februarie 1899 a constituit mai mult un rechizitoriu decât o apărare. În timpul guvernului Sturdza, legea minelor, deși fusese votată și promulgată, nu fusese aplicată, așa Încât Carp și-
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
exista în țara noastră câteva sute de slujitori ai altarelor ca protopopul Ion Moța, credința n-ar fi un cuvânt deșert, iar biserica ar mai putea nădăjdui să se scuture de pecinginea ce o acoperă și o roade. Când, după cuvântările lui Corneliu Georgescu și ale celorlalți camarazi, bulgării de pământ au răsunat pe coșciugul coborât în groapă, ca în balada lui Coșbuc: „Și-adânc din bubuitul frânt Al bulgărilor de pământ...”, lacrămile noastre ale tuturor șiroiau nu numai pentru venerabilul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
la Sinaia spre a-și convinge elevul (prin maiorul Tomescu, aghiotantul Regelui și adevărat ofițer de elită, dar tocmai de aceea îndepărtat apoi de la Palat de Antonescu) să vină în București și să ceară printr-un manifest sau printr-o cuvântare la Radio, încetarea luptelor. Pornit spre București cu regina mamă în dimineața de 23 Ianuarie, Regele a fost oprit la Câmpina de un cordon de jandarmi, ofițerul raportându-i că are ordin să nu-l lase pe Rege să treacă
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
C. Greceanu. La alt proces, ținut în aceleași zile de început ale lunii Iunie, m-a chemat martor Radu Gyr, dar mărturia mea nu i-a folosit, fiind condamnat împreună cu H. Acterian și cu alții la 12 ani închisoare, pentru cuvântarea de la microfon, în Piața Teatrului Național, cu toată apărarea avântată a lui Ionel Teodoreanu Pe Radu Gyr - purtat acum din nou la judecată („vinovat de dezastrul țării”, dar în ce fel? Ca director general al Teatrelor?) l-am mai văzut
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
este de mirare câte personaje, inclusiv VIP-uri, sunt înclinate spre plecăciune în fața politicienilor și clienților favoriți ai acestora: „Săru’ mâna, boierule!”. Text publicat în Revista 22, 9-15 august 2005 Repartiția după nevoi Recent un tânăr universitar îmi cita din cuvântarea unui vechi profesor la deschiderea anului de învățământ: „Uitați-l pe Lenin, dar rețineți îndemnul: Învățați, învățați, învățați!”. Mult mai tânărul său coleg continuă: „Dar să vedeți, studenții s-au mirat foarte: cine este oare Lenin ăla pe care trebuie
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
până la imprudență, curajos, conștient nu atât de forța lui fizică, cât de una spirituală și morală. Pe o vreme urâtă, frig, burniță, noroaie, inaugurarea a constat într-o festivitate improvizată în aer liber, pe o scenă pe care, după agramatele cuvântări de rigoare, a cântat anemic un cor de școlari și s-a produs o brigadă de agitație. Se mai împărțise participanților un ou fiert și mult vin acru. Oficialități și invitați de-a valma s-au îmbătat în asemenea hal
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ci în genere și capitenie națională, deplânge sincer pierderea arhipăstorului său, privind cu grijă în viitor. Pomenirea să-i fie veșnică și memoria binecuvântată”. De asemenea, și în anuarele Universității din Cernăuți, cel pentru anul de studiu 1934 - 1935, în cuvântarea ținută de rectorul Ion I. Nistor cu prilejul vizitei Majestății Sale Regele Carol al II-lea, patron și „doctor honoris causa” al universității, se exprimă regretul pentru pierderea celui ce a desfășurat o amplă activitate aici, ca bibliotecar, profesor și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
un drept uzurpat de alții, reașezându-se poporul nostru în vechile sale drepturi, câștigate prin jertfa lui, prin suferința lui, prin vrednicia lui, pe pământul îngrășat cu sângele lui”. În anuarul Universității pentru anul de studiu 1921/1922, sunt publicate cuvântările pentru inaugurarea acestei instituții ale mai marilor țării, cum ar fi cea a rectorului I. Nistor, a Înaltpreasfinției sale mitropolitului Miron Cristea și scrisorile de felicitare ale Academiei Române, Universității din București, din Iași, Cluj dar și de la străini. În anuarele
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Slătioara și dinamitarea renumitei cascade Lătoace, de pe pârâul lui Ion, la începutul anului 1930. Că i-a ajutat pe oameni cu lemne, o spune chiar el atunci când se apără împotriva acuzațiilor că nu rânduiește treburile bine în această privință, în cuvântarea În contra calomniilor: „Am dat (lemn) în măsură foarte mică funcționarilor săraci, pentru a-și zidi o căsuță, am dat la sinistrați și la oameni săraci” și a dat cu reducere chiar și la acuzatorul lui, D-l Sbiera, „pentru că nu
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
mult discutată în „Cuvântul preoțesc”, era aceea a Fondului Bisericesc, care datorită situației grele prin care trecea s-a văzut nevoit să se împrumute de la bănci. Pentru că demersul acesta a fost îngreunat de către Stat, mitropolitul Nectarie prezintă, printr-o cuvântare, guvernanților Statului, motivele pentru care ar trebui să îl ajute în a obține împrumutul, cuvântare redată în capitolul dedicat activității cărturărești a mitropolitului. Toți clericii, în frunte cu păstorul lor, se plângeau că Fiscul pune prea mari impozite, în situația
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
care trecea s-a văzut nevoit să se împrumute de la bănci. Pentru că demersul acesta a fost îngreunat de către Stat, mitropolitul Nectarie prezintă, printr-o cuvântare, guvernanților Statului, motivele pentru care ar trebui să îl ajute în a obține împrumutul, cuvântare redată în capitolul dedicat activității cărturărești a mitropolitului. Toți clericii, în frunte cu păstorul lor, se plângeau că Fiscul pune prea mari impozite, în situația în care era deja destul de greu de supraviețuit. La mai toate Adunările Eparhiale pe care
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
viații sociale din zilele noastre. S-a desfășurat într- o atmosferă caldă de umanism, bazat pe învățăturile lui Hristos, de umanism practic. În această atmosferă a fost prezent și Nectarie Cotlarciuc. A participat chiar activ la această conferință, printr-o cuvântare ținută pe 24 august în biserica Gustav Vasa, cu prilejul comemorării patriarhului „Tichon”. Această cuvântare este publicată se asemenea în revista „Candela”, în anul 1925. Pentru frumusețea ei, dar mai ales pentru a putea vedea care era crezul lui Nectarie
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]