2,715 matches
-
Et toute cette large vie, ce luxe flambant dans une apothéose de caprice et d'art, était uniquement payé par la spéculation, une fortune sans cesse mouvante, qui semblait infinie comme la mer" [ibidem, p.96]. 122 "Plus la grande dame portait de bijoux, mieux elle jouait son role, tenait son rang" [Butor, 90]. "Un diamant tenu par un fil d'or pendait au baș de l'oreille, comme une goutte d'eau qui aurait glissée sur la chair" [Maupassant, Bel-Ami
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în La Curée, baroana Sandorf în L'Argent. 352 Opera lui Balzac stă mărturie "dezastrelor produse de pe urma dorinței nesăbuite a transferului de clase" [Cioculescu, p.134] el asista la decăderea aristocrației mari din foburgul Saint-Germain și la crepusculul categoriei grande dame în special (Autre étude de femme). "Între burgheza și aristocrata se situează un fenomen nou, care este la femme comme îl faut, femeia de lume, dar în afara faubourgului Saint-Germain" [ibidem, p.144]. La grande dame este un mit al Vechiului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și la crepusculul categoriei grande dame în special (Autre étude de femme). "Între burgheza și aristocrata se situează un fenomen nou, care este la femme comme îl faut, femeia de lume, dar în afara faubourgului Saint-Germain" [ibidem, p.144]. La grande dame este un mit al Vechiului regim, ea este înlocuită cu o altă figură esențială la femme comme îl faut, categorie în care se strecoară și curtezanele de lux [v. Butor, p.57-59]. "Malgré să carapace, la femme comme îl faut
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
din nou pe turlele bisericii, după care pică pe o altă intrare în sfântul lăcaș, deasupra căreia scrie „Clubul Muncitoresc Lenin, Odessa”. Muzica de acompaniament devine Internaționala prelucrată în stil săltăreț de fanfară de parc. Muncitori și muncitoare care joacă dame, șah, citesc ziare, o proletară cu fața senină, emanând forță și calm, ia la ochi, într-un stand de tir popular, o figură ruginită, cu svastica pe joben, ciuruită deja în întregime. A nimerit. Figura cade în față, pe spatele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fi regăsită începând cu nepmanul anilor ’20 din URSS, îmbogățitul pe căi necinstite al NEP, perioada Noii Politici Economice impuse de Lenin. Elementul lacom și descompus, înconjurat de o șleahtă asemenea lui, alcătuită din rămășițe ale vechii orânduiri, indivizi declasați, dame de moravuri ușoare, paraziți ai societății, e prezentat întotdeauna în contrast cu mulțimea oamenilor cinstiți, care muncesc, care pun umărul la construcția socialistă. Inovația lui Popovici constă în înlocuirea secretarului de partid care face ordine cu un ziarist, personaj „liberal”, creionat aproape
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
repede pe tânărul învățăcel în postura de colaborator al marelui său dascăl, încât la sfârșitul celor doi ani de externat (183) (foto pg 282 jos), Lancereaux va face eforturi deosebite pentru a-l aduce în serviciul său la Spitalul Notre Dame de Perpetuel Secours unde fusese numit medic șef, iar din 187 când va obține titlul de doctor în medicină și chirurgie va fi numit medic adjunct al spitalului (foto pg. 284 sus). Colaborarea lor a fost una de excepție, îndeosebi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
foto pg 281 jos). Anii care au urmat, până la revenirea în țară, au fost efectiv marcați de trei activități majore care se vor completa armonios și vor contura personalitatea savantului de mai târziu: - activitatea de medic de spital la Notre Dame de Perpetuei Secours (foto pg. 288 sus) care avea să fie una de excepție. Mărturie stau impresiile celor care au lucrat cu el, respectul și prețuirea de care s-a bucurat din partea bolnavilor și administrației spitalului, miile de foi de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a fost atât de mare încât în afara numeroaselor distincții, premii și titluri pentru realizările sale, va primi și titlul de ofițer al Academiei Franceze și ordinul Palmele Academice (cele mai înalte distincții academice franceze) (foto pg.21), iar Spitalul Notre Dame de Perpetuel Secours va oferi timp de 40 de ani câte două locuri de intern pentru doi studenți români la recomandarea lui Paulescu, situație care va continua și după moartea sa până în anul 140, când condițiile vitrege ale războiului va
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
emoționante a avut loc în 138, la șapte ani după moartea sa, când Franța (pe care o considera cea de a doua patrie a sa) i-a adus omagiul său prin persoana dr. Julien Huber, medicul șef al Spitalului Notre Dame de Perpetuel Secours „Simt o satisfacție deosebită de a fi desemnat pentru a aduce memoriei profesorului Paulescu omagiul țării mele (...) Paulescu a fost unul din acei oameni a cărui influență binefăcătoare supraviețuiește. Și fericite sunt popoarele care posedă asemenea oameni
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dădea dovadă, pentru spiritul său critic și acuratețea gândirii, dar va face eforturi deosebite de a și - l apropia în calitate de colaborator, așa încât în anul 187, când primește titlul de doctor în medicină, Paulescu era deja medic adjunct al Spitalului Notre Dame de Perpetuel Secours unde Lancereaux se retrăsese pentru limită de vârstă. La acea dată Paulescu trecuse deja prin etapa de medic intern (de care se îndoiește autorul) și publicase 8 studii critice și câteva lucrări experimentale în colaborare cu Lancereaux
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în 188 din nou la Hotel Dieu, până în 186 când va fi numit medic onorific pentru limită de vârstă (și nu din cauza lui Delafoix cum fals pretinde autorul) situație pe care nu o va accepta și va pleca la Notre Dame du Per petuel Secours, un așezământ spitalicesc caritabil catolic, care va deveni un puternic centru academic grație eforturilor sale și ale elevului său Paulescu. ]A fost membru a numeroase societăți savante încă din 185; al Societății de Anatomie în 185
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care, după cum lasă să se înțeleagă autorul cărții, nu s-ar fi deosebit foarte mult de bizantinismul evocat de episcopul Visarion Puiu pentru timpurile sale. Numai că doctorul Paulescu nu este numit medic asistent, ci medic adjunct al Spitalului Notre Dame de Perpetuel Secours, un spital catolic în care admiterea unui medic ortodox a fost posibilă, în mod excepțional și numai datorită calităților sale deosebite. Nici un cuvânt despre gratitudinea colectivului spitalului exprimată public cu orice ocazie, dar mai ales după plecarea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
îl suportă cu greu, dar pe care autorii îl folosesc cu satisfacție disimulată la sfârșitul cuvântului introductiv. Aș încheia prin ceea ce prof. Alfred Rusescu, unul din fondatorii școlii de pediatrie românești, el însuși beneficiar al unei burse Paulescu la Notre Dame de Perpetuel Secours, spunea cu ocazia unei evocări a operei savantului: „În privința persoanei și realizărilor sale (Paulescu n.n.), această prezentare nu este un sfârșit, ci aprinderea unei flăcări care va arde din ce în ce mai puternic, luminând din ce în ce mai strălucitor viața și opera acestui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
convingeri și atitudini care făceau parte din modul de a fi al doctorului Paulescu. Mărturie stau numeroasele aprecieri ale contemporanilor săi pentru seriozitatea, devotamentul și dăruirea totală ce o manifesta față de bolnav și scrisorile de apreciere din partea conducerii Spitalului Notre Dame de Perpetuel Secours unde și-a făcut ucenicia ca intern și colaborator al profesorului Lancereaux și apoi ca medic adjunct al aceluiași spital. Atât de puternică a fost impresia lăsată de Paulescu încât conducerea spitalului a dispus rezervarea la doi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Roma după ce Papa la excomunicat și izgonit din demnitatea regală pentru încălcarea tainei căsătoriei. Sursa discordiei era dorința imperativă a regelui de a contracta o nouă căsătorie (soția sa Caterina de Aragon era în viață) cu Ana de Boleyn (o damă de onoare de la curtea regală) pe care arhiepiscopul de Canterbury (Cramner - deja protestant și însurat în secret) o aprobă. În același timp regele dispune constituirea Bisericii Anglicane (reformată) în fruntea căreia se așează, cerând în același timp tuturor funcționarilor, ecleziaștilor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Nu o fi cumva rațiunea lui Klotz care în timpul revoluției franceze înfățișează rațiunea ca fiind reprezentată de o prostituată pariziană a timpului (cunoscută sub numele de Condeille) și proclamată ca zeiță a rațiunii cu crucea sub picioare în Biserica Notre Dame din Paris? Or, știința demonstrează că la originea societății umane și mai ales a organizării ei (ca de altfel la originea oricărei societăți naturale) stă iubirea și nu lupta pentru supraviețuire cum susține Darwin. Că la originea schismelor, ereziilor, răscoalelor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
impecabilă, care nu dă greș, pe când târgoveața este o metaforă a retoricii orale, ce păsrează unele incongruențe.314 Discursul, dar și istorisirea rostită de ea, abundă în procedee retorice, pe care târgoveața le stăpânește și le folosește cu ușurință, este „Dame Rhetoric herself”315. Limba este cea care o face pe târgoveață primejdioasă, cu ajutorul ei distruge supremația masculină din sistemul social, dar și cultural, înlătură un adevărat „cod” pentru a se face auzită și acceptată.316 Personajul feminin chaucerian reprezintă tradiția
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și din partea partidului După cât ne slujește memoria, au fost: Titu Maiorescu, D.A. Laurian, Ștefan C. Mihăilescu, Anghel Demetrian, Ionescu-Gion, V. Borgovan, I. Slavici, D. Colorian, Theodor Speranță, Em. Grigoroviță, Caragiale, Vlahuță, D. Racoviță (Sfinx), Delavrancea, Const. Mille, Al. Rubin, Fred. Dame, Zamfir Arbure, Grigore Ventura, I. Popescu, D. Rocco, N.D. Georgian, Procopiu, Dionisie Miron, L. Cazzavillan, Marion, Leon Nicoleanu-Fix, Al. Gorun-Hodoș, Nerva Hodoș, Ulpiu Hodoș, I. Rusu-Șirianu, Radu Popea, Mihail Gelianu, Corneliu Botez, C. Hamangiu, Paul Cinculescu, N. Gorovel, Dim. Constantinescu-Teleor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de Luxemburg, François Henri de Montmorency-Bouteville. În lucrarea apocrifă intitulată Historiettes, al cărei autor este necunoscut și care a fost publicată pentru întâia dată în anul 1833 la Paris, de Editura Chateaugiron et Tachereau, Ludovic este numit„tapiserul catedralei Notre Dame“. Ca urmare a victoriilor obținute în partea de nord a Franței, a cucerit foarte multe steaguri pe care le-a trimis la Notre Dame, pentru a decora cu ele biserica. Investițiile mari făcute de toate țările în vederea dotării armatelor proprii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în anul 1833 la Paris, de Editura Chateaugiron et Tachereau, Ludovic este numit„tapiserul catedralei Notre Dame“. Ca urmare a victoriilor obținute în partea de nord a Franței, a cucerit foarte multe steaguri pe care le-a trimis la Notre Dame, pentru a decora cu ele biserica. Investițiile mari făcute de toate țările în vederea dotării armatelor proprii au condus la un echilibru precar economic, generalizat. Suedia a fost prima țară care a demarat o serie de tratative secrete cu Franța pentru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
al lui Macedonski, Const. Al. Ionescu (Caion), a avut proasta inspirație de a trimite la redacția Moftului român (publicație condusă de Caragiale) un poem În proză inspirat de... părul iubitei sale! Caragiale publică poemul sub titlul Un frizer-poet și o damă care trebuie să se scarpine-n cap, cu un comentariu ironic la adresa autorului „lirico-decadento-simbolisto-mistico-capilaro-secesionist, turbat de impresia stupefiantă ce i-a produs-o capelura d’auro-blondo-irizo-bronzată a celeia care etc...” (Cioculescu, 1977, p. 194). Rănit În amorul propriu, tânărul autor
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de Bruxelles, fondée en 1904 par un étudiant bohème, Florian Becescu, est recomposée à partir de sources diverses et moins conventionnelles: la correspondance entre le ministre de la Roumanie en Belgique, Eugen Mavrodi (qui soutient le projet), et Eliza Grecianu, une dame d'honneur de la Reine de la Roumanie. Leș détails concernant leș conférences et leș réunions de l'association, tout comme leș conflits entre șes membres, y compris avec son président (le même Florian Becescu) ont été reconstitués par l'intermédiaire de la
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
că Nicolai Roiu, licențiat în farmacie, „și-a asortat drogheria cu mărfurile de specialități farmaceutice și ape minerale”; că „domnii comercianți de mărunțișuri au deschis la Bârlad o fabrică de nasturi”; că „la frizeria Ilie Popa se lucrează păr de dame”, că „Ion Longhin Neculau Vaslui are de vânzare, la prețul de 3 lei, „Lumea modernă” - epigrame și schițe rimate”; că „la Tipografia T. Slobozeanu se află de vânzare „boloboace și butoaie de stejar în 86 care a fost vin”; că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
A Study of Western European Values, Dartmouth, Adelshot, 1992. BAIER, K. și RESCHER, N. Values and the Future. The Impact of Technical Change on American Values, New York, The Free Press, 1969. BARRETT, D. Values in America, Notre-Dame, University of Notre Dame Press, 1961. BELL, D. The Coming of Post-Industrial Society. A Venture in Social Forecasting, New York, Basic Books, 1973. BENEDICT, R. Patterns of Culture, Boston, Houghton Miffin, 1934. BOUDON, R. L'idéologie ou l'origine des idées reçues, Paris, Fayard, 1986
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pentru că, din principiu, el nu luptă contra guvernului. Acceptă cu placiditate indicațiile prefectului, dar într-un moment de luciditate ripostează când Tipătescu îl apotrofează: Votează pentru cine poftești... Eu nu poftesc pe nimeni, dacă e vorba de poftă... 4.3. Dama bună Singurul personaj feminin al piesei este Zoe, eleganta soție tânără a bătrânului Trahanache și amanta prefectului. Acest personaj abil și capricios este folosit de Caragiale, probabil, cu intenția de a dezvălui rolul sexului slab în culisele politicii burgheze. Gândindu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]