10,827 matches
-
într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, iar rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36; a se vedea, în același sens, și Decizia Curții Constituționale nr. 717 din 29
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
5) prin raportare la cele ale art. 115 alin. (7) din Constituție, în esență, se arată că, din examinarea comparativă a formei inițiatorului, a formei adoptate tacit de Senat și a celei adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, prin raportare la considerentele cu caracter de principiu cristalizate în jurisprudența instanței de contencios constituțional, spre exemplu, cele cuprinse în Decizia nr. 341 din 21 iunie 2023, paragrafele 50-54, reiese, pe de o parte, că există o configurație semnificativ diferită
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
sau completează Legea nr. 85/2014, deși reglementează în mod direct și cu caracter special aspecte ce țin de procedura concordatului preventiv, prevăzută de cadrul general în materie - Legea nr. 85/2014. De asemenea, se arată că intervenția realizată în cadrul Camerei decizionale nu se reflectă nici în titlul legii adoptate, care trebuie să ilustreze obiectul reglementării exprimat sintetic, potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În aceste condiții, textul legii în
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
voința inițiatorului, cât și de la voința Senatului, câtă vreme dispozițiile art. II nu au fost avute în vedere și dezbătute de Senat, care a adoptat în mod tacit legea. Totodată, introducerea art. II în textul legii de către Camera decizională determină o modificare majoră de conținut față de forma adoptată de Camera de reflecție. ... 6. Prin urmare, se apreciază că modificările realizate de Camera decizională, sub aspect cantitativ și calitativ, contravin exigențelor principiului bicameralismului instituit de art. 61 alin. (2
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
adoptat în mod tacit legea. Totodată, introducerea art. II în textul legii de către Camera decizională determină o modificare majoră de conținut față de forma adoptată de Camera de reflecție. ... 6. Prin urmare, se apreciază că modificările realizate de Camera decizională, sub aspect cantitativ și calitativ, contravin exigențelor principiului bicameralismului instituit de art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, chestiune ce atrage neconstituționalitatea legii criticate, în ansamblul său. ... 7. De asemenea, legea criticată nu se integrează în obiectul de
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
s-ar recurge la reducerea la absurd și s-ar valorifica această manieră de reglementare până la ultimele consecințe, ar rezulta că pe baza unei prorogări de termene realizate prin ordonanța de urgență, la dezbaterea legii de aprobare în Camera decizională ar exista posibilitatea să fie reformată complet reglementarea unei întregi materii, beneficiind de argumentul că materia în cauză este inclusă în legea al cărei termen a fost prorogat prin ordonanță de urgență, ceea ce nu pare să corespundă finalității constituționale
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
a depășirii termenului de adoptare potrivit art. 115 alin. (5) teza a treia din Constituție, în data de 3 octombrie 2023, după care a fost trimisă Camerei Deputaților, care a adoptat-o, în procedură de urgență, în calitate de Cameră decizională, la data de 26 martie 2024. La data de 2 aprilie 2024, legea a fost depusă la secretarul general al Senatului și, respectiv, la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale, iar la
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
de prevenire a insolvenței și de insolvență. În procesul legislativ, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit, printr-un articol unic, proiectul de lege privind aprobarea acestei ordonanțe de urgență, iar Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, pe lângă aprobarea ordonanței de urgență antereferite prin art. I, a completat proiectul de lege cu norme noi ce sunt cuprinse în art. II și care sunt distincte de obiectul de reglementare al proiectului de lege inițial, iar prin motivarea
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
din 23 octombrie 2008). Ca urmare, dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Așa fiind, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului (Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008). ... 32. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat că aplicarea acestuia nu
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură să afecteze principiul care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, precitată). Însă bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, precitată). Însă bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. Astfel, art. 75 alin. (3) din Constituție, folosind sintagma „decide definitiv“ cu privire la Camera decizională, nu exclude
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. Astfel, art. 75 alin. (3) din Constituție, folosind sintagma „decide definitiv“ cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca proiectul de lege sau propunerea legislativă adoptat/adoptată de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. În acest caz, Camera decizională nu poate, însă, modifica
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
lege/propunerii legislative. Astfel, art. 75 alin. (3) din Constituție, folosind sintagma „decide definitiv“ cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca proiectul de lege sau propunerea legislativă adoptat/adoptată de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. În acest caz, Camera decizională nu poate, însă, modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator (Decizia nr. 624 din 26 octombrie
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca proiectul de lege sau propunerea legislativă adoptat/adoptată de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. În acest caz, Camera decizională nu poate, însă, modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator (Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 22
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 14 iulie 2022. Însă în cuprinsul legii criticate nu se face vreo referire la faptul că prevederile art. II din aceasta, nou-introduse la Camera decizională, ar modifica sau ar completa Legea nr. 85/2014 ori s-ar integra în aceasta. ... 39. Din analiza comparativă a textelor mai sus prezentate, Curtea constată că acestea circumscriu două domenii de reglementare distincte - procedura falimentului împotriva societății de asigurare/reasigurare și
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
mod fundamental atât de la voința inițiatorului, cât și de la voința primei Camere sesizate, dispozițiile art. II nefiind dezbătute de Senat, care a adoptat, tacit, legea în forma propusă de Guvern. Prin urmare, modificările realizate de Camera Deputaților, Cameră decizională, din punct de vedere cantitativ și calitativ sunt de natură să contravină exigențelor principiului bicameralismului instituit de art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) din Constituție, aspect ce atrage neconstituționalitatea legii criticate, în ansamblul său. ... 42. Totodată, Curtea
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
cadrul D.C.T.I.; ... 17. asigură managementul de proiecte IT la nivelul D.C.T.I.; ... 18. susține managementul A.S.F. în implementarea evoluției strategice IT a A.S.F.; ... 19. asigură informarea conducerii A.S.F. cu privire la evoluția portofoliului de proiecte IT al A.S.F. și facilitează procesul decizional privind portofoliul de proiecte IT; ... 20. elaborează și actualizează metodologia de management al proiectelor la nivelul D.C.T.I., cu respectarea ciclului de viață al proiectelor și tipurilor de livrabile aferente proiectelor IT; ... 21. asigură, prin resurse specializate, guvernanța, conducerea și monitorizarea
REGULAMENT nr. 8 din 21 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284590]
-
pentru aceasta, între comunități și administrația parcului trebuie să existe un dialog permanent și relații de deplină încredere și colaborare. Măsura 2. Promovarea păstrării și revitalizării activităților tradiționale în cadrul comunităților locale Administrația parcului trebuie să promoveze la nivelul instituțiilor decizionale și a comunităților locale necesitatea păstrării tradițiilor și obiceiurilor locale, ca resursă culturală și economică locală pentru creșterea gradului de interes al zonei. O precondiție a implementării cu succes a acestei măsuri este studierea mediului etnografic - tradiții, obiceiuri, elemente de
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
adoptarea unei legi organice cu majoritatea de vot cerută pentru legile ordinare), sens în care sunt avute în vedere efectele produse de o astfel de lege asupra relațiilor sociale reglementate. În acest caz, însă, problema de constituționalitate vizează un aspect decizional integrat procesului legislativ, din care se prezumă afectarea drepturilor și a libertăților fundamentale, astfel încât controlul concret de constituționalitate este admisibil prin chiar invocarea art. 73 sau 76 din Constituție, după caz. În schimb, lipsa solicitării avizului Consiliului Legislativ nu
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
Constituție, după caz. În schimb, lipsa solicitării avizului Consiliului Legislativ nu conduce în mod implicit la afectarea drepturilor și a libertăților fundamentale și nu se naște o prezumție în acest sens, pentru că natura avizului este una consultativă, și nu decizională, care să fie aptă să stabilească un anumit conținut al normei. ... 94. Prin urmare, invocarea art. 79 alin. (1) din Constituție în cadrul controlului concret de constituționalitate este admisibilă numai dacă se demonstrează existența unei relații directe între afectarea drepturilor
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
condițiile mai sus menționate, ar fi lipsită de previzibilitate. În Cauza Borcea c. României, cauză în care s-a pus problema tocmai a previzibilității dispozițiilor legale privitoare la prescripția răspunderii penale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că funcția decizională încredințată instanțelor servește tocmai la îndepărtarea îndoielilor ce ar putea exista în privința interpretării normelor [Kafkaris împotriva Ciprului (MC), nr. 21.906/04, pct. 141, CEDO 2008]. De altfel, în tradiția juridică a statelor părți la Convenție s-a consacrat că jurisprudența
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
Interesele și drepturile elevilor sunt reprezentate și apărate prin: a) participarea reprezentanților elevilor în organismele - foruri, consilii, comisii și alte organisme și structuri asociative - care au impact asupra sistemului educațional; ... b) participarea reprezentanților elevilor aleși în organismele administrative și forurile decizionale sau consultative din cadrul unității de învățământ liceal, profesional și postliceal; ... c) participarea unui reprezentant al consiliului județean/municipiului București al elevilor cu statut de observator la lucrările consiliului de administrație al inspectoratului școlar; ... d) depunerea de memorandumuri, petiții, plângeri, solicitări
STATUTUL ELEVULUI din 1 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286828]
-
în statut scopul reprezentării elevilor; ... c) reprezentantul elevilor în consiliul de administrație; ... d) reprezentanții elevilor în comisiile unității de învățământ, inspectoratelor școlare și/sau ale autorităților publice locale sau centrale. ... Articolul 34 (1) Reprezentanții elevilor din organismele administrative sau din forurile decizionale ori consultative ale unității de învățământ liceal, profesional și postliceal sunt aleși, la începutul fiecărui an școlar, de către elevii unității de învățământ liceal, profesional sau postliceal, prin vot democratic și independent. Este strict interzisă implicarea cadrelor didactice în procesul
STATUTUL ELEVULUI din 1 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286828]
-
influențarea deciziei elevilor. (2) În fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat, particular și confesional, inclusiv gimnazial, se constituie consiliul școlar al elevilor. Articolul 40 (1) Consiliul Național al Elevilor este partener al Ministerului Educației, cu rol consultativ în procesul decizional. Elevii pot fi reprezentați și prin alte asociații reprezentative la nivel național, cu rol consultativ în procesul decizional. În baza principiului subsidiarității, consiliile județene ale elevilor, respectiv consiliile școlare ale elevilor sunt parteneri cu rol consultativ ai inspectoratelor școlare, respectiv
STATUTUL ELEVULUI din 1 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286828]