2,772 matches
-
o măsuță, iar pe măsuță un plic mare și albastru, așezat în picioare și îndreptat cu fața către scări, așa că ochii mi-au căzut direct pe el. Pe plic scria cu litere mari, negre, ușor aplecate: ÎȚI ESTE ADRESAT, iar dedesubt: DESCHIDE-L ACUM. Apropiindu-mă, am observat că plicul era doar cel mai evident dintr-o grămadă de obiecte aranjate pe măsuță. În stânga era un telefon. Pe-un bilețel post-it lipit pe butoane erau mâzgălite o săgeată care arăta spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
dictafoanele în colțurile camerei, am desfăcut plicul. Înăuntru era o carte cu coperte de carton. Pe supercoperta albă era imprimată o gravură victoriană detaliată a unui pește preistoric, cu înotătoare rigide. Titlul era următorul: Originea speciilor de Charles Darwin, iar dedesubt, cu litere mai mici scria: cu Motorul evoluției de Trey Fidorous. — La naiba, am spus, frunzărind paginile: 93 Originea speciilor de Charles Darwin 1 ------- cel mai des vizitate de insecte și vor fi cel mai adesea încrucișate; și astfel, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
decât petice abandonate de lumină. Hainele mele ude și noroioase zăceau grămadă în fața dulapului. Aruncasem pe mine o pereche de pantaloni scurți și-o bluză veche, cu glugă. Jacheta de camuflaj a fetei atârna pe spătarul scaunului, cizmele erau așezate dedesubt și laptopul lui Nimeni stătea cocoțat pe scaun. Dușul pornit în baie scotea un fâsâit greoi, ritmic, întrerupt din când în când de tăcere și clipoceli când fata se mișca sub jetul de apă. Punând cutia lângă mine, am răsucit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
meu acționând din... Ce? Instinct? Nu, acționând dintr-o rutină învățată pe care mintea mea o uitase. Corpul meu găsise singur drumul într-acolo, spre acea ușă. Spre ușa aceea de pin cu mâner de alamă și o yala mică dedesubt. M-am uitat din nou la mâna mea, apoi am trecut în revistă puținele chei de pe inel: cheia de la jeepul galben, cheia de la ușa din față a casei mele, cheia de la ușa din spate, cheia pe care Primul Eric Sanderson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spate, făcând lumina să alunece pe suprafața ei lucioasă. Un mănunchi de urme în relief, punctișoare ca de scriere Braille delicată fuseseră ștanțate pe coperta a patra. Știam ce înseamnă urmele de genul ăla. Am dat jos supracoperta și, da, dedesubt era un bloc de text scris îngrijit, de mână: Noi nu ne amintim doar trecutul, ci și viitorul. Cincizeci la sută din memorie e dedicată nu lucrurilor care au avut deja loc, ci acelora care se vor întâmpla. Întâlniri, aniversări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
umorului, dacă vrem să nu ne pierdem firea. Dușmanii sînt lipsiți de umor. Dă-mi un răgaz de-o săptămînă, nu-ți cer să te ascunzi mai mult. Poliția trebuie să sosească dintr-o clipă Într-alta. — Sari pe fereastră, dedesubt e un strat de flori. S-a Întunecat, și peste vreo zece minute sirenele au să dea alarma. Slavă Domnului, ne putem orienta după ele ca după un ceasornic. Și dumneata ce-o să faci? — Trage lanțul, Înainte de a deschide fereastra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
și era noapte de-a binelea cînd ieșiră la cîmp deschis. Prin ferestruica din spate se vedea cerul - un labirint de linii și pete luminoase, aidoma străzilor și piețelor unui mare oraș, ca și cum lumea locuită ar fi planat deasupra, lăsînd dedesubt doar șesurile negre ale nopții. Drumul era lung și lugubru, dar Rowe izbutea cu greu să-și ascundă entuziasmul, care l-ar fi putut jigni pe tovarășul său de drum: se simțea fericit că ia parte la o acțiune periculoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
arzi ceva Într-o casă În care Încălzitul este electric, spuse domnul Prentice... Urma apoi un ceas de buzunar. Deschise capacul masiv și citi cu glas tare: „Lui F.G.J. de la N.L.J., la nunta noastră de argint, 3.VIII.1915“. Iar dedesubt stătea scris: „Scumpului meu fiu, În memoria tatălui său, 1919“. — E un cronometru autentic! exclamă domnul Prentice. Ieșiră apoi la iveală două catarame de metal de la niște jartiere și o colecție Întreagă de nasturi-năsturei de la o vestă, niște bumbi mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Cholet-Sud, Bruno ieși de pe autostradă și mai făcu vreo zece kilometri pe un drum de coastă local. Harta nu era clară și Îi era prea cald. Zări, aproape din Întâmplare, panoul. Cu litere multicolore pe fond alb, anunța: „LOCUL SCHIMBĂRII”; dedesubt, pe un panou mai mic din placaj, era caligrafiată cu litere roșii ceea ce părea să fie deviza locului: „Libertatea celorlalți o sporește pe a mea la infinit” (Mihail Bakunin). În dreapta, pe un drum ce ducea probabil spre mare, două adolescente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
persoane: cupluri, persoane singure; destule femei singure, În jur de patruzeci de ani. Din loc În loc, prinse de arbori, erau pancarte pe care scria „RESPECT RECIPROC”; se apropie de una din ele. Sub inscripție, o cutie plină ochi cu prezervative. Dedesubt, o pubelă albă din plastic. Bruno o deschise apăsând pedala, apoi lumină cu lanterna: erau mai ales cutii de bere, dar și câteva prezervative folosite. E bine, Își zise Bruno; s-ar părea că nu se pierde vremea pe-aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
va putea Împlini. Într-o lume care nu prețuiește decât tinerețea, oamenii sunt puțin câte puțin devorați. La prânz, remarcă o catolică. Nu era greu, purta la gât o cruce mare de fier; În plus, pleoapele Îi erau umflate pe dedesubt, dând profunzime privirii - semn după care poți adesea recunoaște femeia catolică sau chiar mistică (iar uneori, e drept, pe alcoolică). Păr lung și negru, piele foarte albă, cam slabă, dar drăguță. În fața ei se așezase o fată cu părul blond-roșcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
istorie trecuse, cea de fizică nu Începuse Încă), spiritul lui se Înălța spre bucurie. Astăzi, firește, Împrejurările erau diferite: fusese opțiunea lui să vină aici, să participe la viața centrului de vacanță. La etajul superior era un grup de scriitură; dedesubt, un atelier de acuarelă; mai jos erau probabil masajele sau respirația holotropică; și mai jos, după toate semnele, grupul de dansuri africane se adunase din nou. Peste tot, ființe umane trăiau, respirau, Încercau să simtă plăcere sau să-și amelioreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Michel Încuviință. Bruno se Îndreptă spre ascensor. Michel reveni la birou, scrise pe o foaie de hârtie: „De notat ceva despre sânge”; apoi se Întinse, simțea nevoia să se gândească, dar adormi aproape imediat. Peste câteva zile regăsi foaia, scrise dedesubt: „Legea sângelui”, și rămase perplex vreo zece minute. 14 În dimineața de 1 septembrie, Bruno o așteptă pe Christiane În Gara de Nord. Ea luase autobuzul de la Noyon la Amiens, apoi un tren direct până la Paris. Era o zi superbă; trenul sosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
câteva clipe n-a existat decât cupola imensă a azurului și un plan imens, ondulat, În care alternau un alb orbitor și un alb mat; apoi au pătruns Într-o zonă intermediară, schimbătoare și cenușie, În care percepțiile erau confuze. Dedesubt, În lumea oamenilor, existau pajiști, animale și arbori; totul era verde, umed, alcătuit din nenumărate detalii. Walcott Îl aștepta la aeroportul din Shannon. Era un ins scund, Îndesat, cu gesturi iuți, cu o chelie pronunțată, mărginită de o coroană de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mici și fermi dormitorul, zgâindu-se pe pereți, ca și cum acolo ar fi putut afla oștirea În cauză. Privirea Îi căzu pe mogâldeața din patul vecin și atunci Își aminti de colegul de cameră. Cu o mișcare autoritară, smulse cearșaful și dedesubt se ivi René Descartes, chircit În forma unui semn de Întrebare . Filozoful clipea des, păsărește. Plecând de sub cupola bretonului, un nas coroiat unea fruntea Îngustă cu o mustață cam jigărită și cu un barbișon, agățat de buza de jos ca
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de formă pătrată, unde se aflau dușurile. Peste tot domnea aceeași obsesie bolnăvicioasă pentru simetrie, un amestec Între geometrie și neorânduială pe care-l regăsești În tablourile electrice și pe care-l vezi după decolare, când privești spre orașul de dedesubt, ori când pătrunzi În intimitatea unui aparat de radio. În cameră exista chiar și un plan de evacuare În caz de incendiu: săgeata roșie salvatoare se fractura În unghiuri drepte, ieșea pe ușă și dădea ocol coridorului, iar apoi se
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mă ține strâns. Cei doi supraveghetori au auzit zgomotul și Își Îndreaptă simultan lanternele spre noi. Încremenesc cu privirea spre scenă, atentă să nu mă dau de gol. Începe soloul de clarinet, iar pe urmă cel de oboi. Ceva clipocește dedesubt și mă descalț discret, pipăind podeaua cu vârfurile degetelor. E udă. Lanternele supraveghetorilor Încep din nou să se-agite și cei doi se Îndepărtează, astfel că sala rămâne cufundată În lumina difuză, gălbuie, a lămpilor de veghe. Privesc În jos
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Pe măsura Înaintării, În câteva săptămâni se Întremează, culegând bețe, rămășițe ale unor epave, diverse obiecte căzute de pe transatlantice - sau cum s-or numi vasele care brăzdează Pacificul -, toate aceste obiecte fixându-se sub forma unei armături care menține, pe dedesubt, cupola aflată deasupra apei. Iar forma aceasta, poate deloc Întâmplător, ținând cont de materialele componente, este chiar cea a unui sân . Da, cu țâmburușul său țanțoș din vârf (de fapt, un pâlc de arbuști crescut acolo nu se știe cum
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sticlă de vodcă mă cufundase cu un număr nedefinit de ore În urmă. Pe cât de mic era la trup, pe atât de mare i se prezenta capul, căruia bascul militar cu steluță roșie se căznea să-i oprească dilatarea. Nici dedesubt lucrurile nu stăteau mai bine. Figura lui părea un parc de distracții, cu toate componentele prinse Într-o mișcare de rotație, ca și cum cineva i-ar fi vârât capul Într-o mașină de spălat, dând apoi drumul la centrifugă. Ochiul drept
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
probabil, că În acest timp cea de-a treia componentă a lotului de judo feminin uda florile. Ei bine, vă Înșelați. Executa o operațiune pe lângă care cele mai elaborate tehnici tantrice ar părea un nevinovat pupic pe creștet. Vecina de dedesubt, după ce mi-a tras două portative lungi cu unghiile pe spate, a Început să le completeze cu notele unei fugi allegro appassionato. Cineva se străduia să-mi desprindă o ureche de cap, trăgând cu dinții de ea ca de un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
gheață care se fisura. Acestea au prins treptat culoare, transformându-se Într-un fel de cârcei de culoarea șofranului, care se Încârligau și se Întindeau peste tot. — Vera, privește! A reînceput să scrie. Am sărit amândoi În picioare, urmărind cum, dedesubt, apărea o pajiște cu iarbă moale, punctată din loc În loc de floricele frumos colorate, printre care Își croia drum, susurând diafan, un pârâu. Câțiva copaci au izbucnit nu departe, iar niște păsări și-au croit drum din aripi pe cerul ca
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
tot auditoriul, programul nu le fu pe plac. Dintr-o dată, sec, răsună un ordin. Părăsind scena în marș forțat, un ostaș călcă pe un capăt de scîndură iar aceasta se ridică brusc, ca o cumpănă de fîntînă. Eșafodajul dispăru, mistuind dedesubt pe interpreți. Pantomima distră de minune babele care, dezmorțite, șușoteau între ele: „Vezi, fa, Dumnezeu nu bate cu ciomagul!” Cum toți se îmbătaseră, nimănui nu-i mai păsa acum de noi. Ca doi copii nevinovați, am pornit-o peste cîmp
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Din pricina căldurii, a băuturii și fumului de țigară, atmosfera era năbușitoare. Toți ne dezbrăcasem la cămașă. Nici n-am observat cînd Madlen se lăsase în furou. Sprijinindu-și talpa de genunchi, cu o mișcare bruscă își trase triunghiul roz de dedesubt. Ovidiu schimbase placa la pick-up. Cu o reverență, o invită pe fată în spatele unui paravan. Cînd reapăru, toți aplaudară perechea. Am prins în treacăt remarca lui Madlen: - Bă, Ovidiule, cum iubești tu, parcă ai face pipi... Dar dacă stau să
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
era arbitrată de directoare, care impunea învățătoarelor respect. Se recunoștea, în treningul și fusta sa trasă peste pantaloni, o nostalgie după uniforma de normalistă pe care o purtase în partea cea mai idilică a vieții sale. Celelalte învățătoare aveau pe dedesubt o flanea mai groasă. Ronțăind de zor semințe, acestea, tinere gospodine, sporovăiau toată vremea despre mîncare și despre plozi. Fusesem prezentat în plenul unei astfel de conferințe. Directoarea n-a uitat să sublinieze faptul că eram primul titrat din analele
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
un pic mai adânc, mulțimea de oameni crește pe măsură ce tramvaiul se apropie de întinderile urbane, înghesuiala înlesnește comunicarea între tineri și bătrâni. Între cei de sus și cei de jos, mai cu seamă jos. Femeia trebuie să se culce mereu dedesubt, în cazul ăsta însă nu e culcată, ci stă în picioare, în față. O mână vine din urmă cu precauție, pe pipăite, deși n‑a chemat‑o nimeni. Cu taote astea ea vine. Se mișcă în direcția sânilor Annei, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]