6,663 matches
-
se opune activ regimurilor laice occidentalizate, în vreme ce în fostul bloc comunist, conflictele între forțele naționaliste, etnice, religioase și politice au degenerat în războaie terifiante. Sărăcia și opresiunea se extind concomitent în regiunile subdezvoltate ale lumii, iar defavorizații lumii sînt mai defavorizați decît oricînd. Există, totuși, și curente care încearcă să contracareze aceste tendințe. Mișcările sociale progresiste din anii '60 și '70 sînt încă vii și luptă pentru drepturile omului, pentru libertățile civile ale persoanelor oprimate, pentru pace, dreptate, ecologie și o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
solidari, Lăsați copii să vină la mine, Ajută un copil să zâmbească, Un dar de la Moș Nicolae, Prietenii lui Moș Crăciun, Un cadou de Crăciun pentru fiecare, Suflete din plastilină, Crăciunul, darul bucuriei, Un Crăciun pentru fiecare, Să ajutăm copiii defavorizați. Astfel au venit în sprijinul elevilor cu nevoi speciale și cu dizabilități, la copiii ai căror părinți sunt plecați în străinătate și la bătrânii de la Căminul de Bătrâni “Sfinții Împărați Constantin și Elena“, colectând și donând îmbrăcăminte, jucării, rechizite, dulciuri
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
iunie 2010 este în derulare Proiectul One Level Up - pasul 2, de antreprenoriat social, în cadrul căruia membrii clubului Impact se antrenează în găsirea și punerea în practică a unor idei de afacere, cu ajutorul cărora să câștige banii necesari sprijinirii copiilor defavorizați identificați în comunitatea lor. În decembrie 2010 membrii Clubului Impact s-au implicat în proiectul Bucuria Nașterii Domnului. Prin acest proiect ei și-au propus să colecteze bani prin prezentarea piesei de teatru Scufița roșie la grădinițele din cartierul Alexandru
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
Bucuria Nașterii Domnului. Prin acest proiect ei și-au propus să colecteze bani prin prezentarea piesei de teatru Scufița roșie la grădinițele din cartierul Alexandru cel Bun, iar cu banii obținuți au ajutat 10 bătrâni care fac parte din categorii defavorizate, oferindu-le cadouri de Crăciun. Bătrânii au fost găsiți cu ajutorul preotului paroh de la Biserica „Sf. Nectarie”, Petrică Lehaci. În perioada martie - iunie 2011 Clubul Impact Miron Costin s-a alăturat Grădiniței cu Program Prelungit nr. 16 Iași și Fundației Cote
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
parcului de joacă pentru copii (transportarea nisipului în groapa cu nisip, vopsirea băncuțelor și a obiectelor de joacă). În luna aprilie 2011 Impact Miron Costin Iași a realizat proiectul Zâmbete îmbrăcate în lumină. Beneficiarii acestui proiect au fost opt copii defavorizați (cu situații financiare precare) recomandați de preotul paroh de la Biserica „Sf. Nectarie”, Petrică Lehaci. Membrii clubului au continuat să dea spectacole cu Scufița roșie pentru copiii din grădinițe, au realizat decorațiuni de Paști pe care le-au comercializat în școală
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
a stării precare și a educației insuficiente a unei bune părți din populație). În mod cert, țăranul român, care primise pământ, nu mai era același cu țăranul de la 1907, cel puțin sub raportul potențialului său material (chiar dacă rămâneau și categorii defavorizate); Însă condițiile de viață și nivelul de cultură atât În societatea rurală, cât și În unele medii urbane rămâneau pentru mulți Încă foarte jos. România era În continuare țara unor contraste sociale puternice. Avea o elită subțire și o clasă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Tocqueville — o tendință irezistibilă a imaginarului politic și social din ultimele două secole. Egalitatea și libertatea sunt cele două mari componente ale democrației. Egalitatea este Încă și mai dorită decât libertatea (cel puțin În societățile În care există largi categorii defavorizate). Mizând pe egalitate (În dauna libertății), comunismul și-a atribuit o aură democratică și a reușit să seducă prin proiectul său de construire a unei lumi fără exploatare și fără discrepanțe sociale majore. Problema comunismului nu e dacă a fost
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
femeilor; șeful delegației era un bărbat! Acum, așa ceva n-ar mai fi posibil. Dar Încă e greu de Închipuit un președinte sau un prim-ministru femeie. Rămâne o misiune pentru tânăra generație. Printre categoriile cu cel mai mare procent de defavorizați, apar numeroși copii și oameni În vârstă (exact aceia de care o societate civilizată trebuie să aibă mai mare grijă). Sunt nepermis de multe familii care din sărăcie Își abandonează copiii. Au fost și copii vânduți, „Înfiați“ În condiții suspecte
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
e mai bine să fii englez sau francez decât român; te exprimi, cel puțin, Într-o limbă universală. La valoare egală (deși ce Înseamnă „valoare egală“?), românul, exponent al unei culturi mici și al unei limbi puțin cunoscute, este, evident, defavorizat. Și pentru un savant, afirmarea este mai la Îndemână Într-un laborator american decât Într-unul românesc. Multe glorii românești riscă să rămână glorii locale: mari creatori În România, iluștri necunoscuți dincolo de hotare. Și se mai Întâmplă ceva: tot mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Deși avem mari zăcăminte de petrol, care ar permite țării mele să depășească fără prea multe probleme această perioadă a tranziției, compatrioții mei o duc destul de greu, și scriitorii, cu părere de rău, fac și ei parte din această categorie defavorizată. Instituțiile de stat din Azerbaidjan, care au fost contactate în legătură cu proiectul Literatur Express, n-au putut achita nici măcar costul unei deplasări, așa că s-a hotărât că vor pleca doar acei care-și pot finanța singuri călătoria. Foarte puțini dintre scriitorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cetățeni, să nu credeți că voi face din Oltenița al doilea Scornicești!” S-a văzut, încă de la primele vizite făcute în localitatea natală, că Ion Iliescu nu are nici un interes să dezvolte orașul și zona limitrofă. În loc să declare Oltenița zonă defavorizată, pentru ca statul să aaloce sume în vederea dezvoltării localității, președintele vea aici, strângea mâna unor cunoscuți și cu același zâmbet șăgalnic, părăsea urbea. Lucrările de la Canalul Dunăre -București, au fost sistate, în scurt timp utilajele fiind furate, dezmembrate și vândute de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dajde, zloți, lei, taleri, galbeni, orți și de celelalte angherii) „ce sunt pe târgoveți”. Numeroase documente consemnează încercările târgoveților de a include oamenii Episcopiei la plata colectivă a dărilor. Poruncile domnești erau repetate și hotărâte, iar târgoveții vor accepta situația defavorizată. Au avut loc multe procese de eliberare din șerbie, de răscumpărare de boieresc și de redobândire a libertăților și a pământurilor răpite de boieri și mănăstiri. După un proces de patru ani, pierdut de târgoveți în februarie 1612, aceștia au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
m2. Pentru a asigura cazarea turiștilor în municipiul Huși, funcționează un hotel cu 96 locuri în unitați de cazare, care a înregistrat în anul 2008, 3.412 sosiri în hotel și 7.069 înnoptări. În ceea ce privește asistența socială pentru persoanele adulte defavorizate sau vârstnice, precum și pentru copii, se asigură pe lângă plata ajutorului social și a indemnizațiilor prin instituții de resort, cum ar fi Spitalul pentru cronici și handicap sever, Căminul spital pentru bătrâni, Cantina de ajutor social. La acestea se adaugă activitățile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aceste locuri, biograful se instalează acolo. El devine, prin urmare, vrând-nevrând, și autobiograf: o asemenea conversiune, deși clandestină, este prevăzută în dorința de a restitui personajului "pierdut" condiția sa autentică, de eu situat istoric și "turnat" într-un corp. Biograful defavorizat pe care-l avem noi în vedere poate spera ca în mediul astfel readus în amintire să apară, dacă nu urmele pozitive, măcar profilul en creux al celui care a locuit aici". Metoda se dovedește eficientă și dintr-odată, necunoscutele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
O posedă Însă unele microorganisme, care pot deveni simbionte cu animalul. Ca urmare, ierbivorele posedă un stomac voluminos care permite, prin staționarea Îndelungată a furajului, acțiunea microorganismelor simbionte. Dar nu În aceeași măsură. Calul e, din acest punct de vedere, defavorizat. Pe undeva e chiar firesc. În stepele prin care trăia În sălbăticie, el consuma preponderent graminee, cu semințe cu tot; mai bine-zis, alegea doar partea superioară a plantei. Iuțeala Îi permitea să aleagă. Restul plantei Îl consumau rumegătoarele, mai lente
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bine, iar, pe de altă parte, repetenția face să crească și mai mult costurile educației. Cîștigă, de aceea, teren așa-numita "pedagogie de sprijin", constituită din ansamblul procedeelor menite să ajute procesul de dezvoltare al copiilor proveniți din medii socio-culturale defavorizate. Astfel, în această direcție se bucură de o apreciere sporită contribuția instituțiilor preșcolare, întrucît ele oferă copiilor un mediu educativ capabil să stimuleze dezvoltarea lor la cea mai fragedă vîrstă. Se poate aprecia deci că, dacă pînă către anul 1965
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
anumit gen de reproducție socială. Pornindu-se de la concluziile cercetărilor lui Bernstein, în practica școlară din anii '60 a unor țări (Anglia, S.U.A., Franța) s-au încercat unele soluții de compensare a "dezavantajelor culturale" ale copiilor proveniți din medii socioculturale defavorizate (11, apud 10, p. 18). Astfel, s-au întocmit programe de "intervenție" pentru copiii preșcolari sau din primele clase ale școlii primare, care să ofere o instrucție menită să-i apropie de codul elaborat. Nemulțumit de o astfel de rezolvare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
reușit să fugă în America, întrebarea sună ca un început de banc ( De ce-a trecut puiul strada ? ), dar șerbănescu și Barna fac din ea un mister care chinuie personajele un fel de Rosebud într-un Citizen Kane al celor defavorizați neuronal. Cel mai tare îl chinuie pe Manu, zidarul visător (Mihai Stănescu), personaj care, ce-i drept, nu pare să vină din porno, ci din niște reziduuri de realism socialist amestecate cu ce-și mai amintește șerbănescu de pe vremea cînd
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
35 de ani, soție și mamă, care trăiește boem dintr-un buget burghez (e fiica unui profesor eminent) și care, după ce a renunțat la propriile ambiții de artistă, și-a descoperit brusc un interes pentru încurajarea laturii artistice a adolescenților defavorizați. Interesul ăsta al ei nu e decît o formă de snobism (un copil sărac și talentat fiind un fel de maimuță bună de arătat la lume) : cel puțin așa apare în ochii nemiloși, dar nu chiar atît de nedrepți ai
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
skate-ului, copii ai nimănui... oricît de nasoală ar fi viața ta, a lor e mult mai rea. Așa scrie în caietul său eroul filmului, un băiat de 16 ani pe nume Alex (Gabe Nevins). Alex nu e neapărat un copil defavorizat. Are o mamă și un tată, deși aceștia s-au despărțit. Merge la școală, deși tot ce i se întîmplă acolo pare să ajungă la el ca printr-un vis. Iese cu o fată drăguță, deși atunci cînd e cu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și încă patru după aceea, în fiecare Sabat plecând singur, fără soție și fără copii; apoi, după aproape cinci ani, dezamăgit de felul cum am fost tratat, am plecat. Constructor fiind, am ajutat la construirea primei biserici în cel mai defavorizat cartier al Buzăului, lucrările de finisare realizându-le aproape singur. Am ales apoi să mă implic în construirea celei de-a treia biserici în orașul nostru, și, după inaugurarea care a avut loc pe 5 octombrie 2005, m-am transferat
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
nu a fost limitată de timp și spațiu. Am început în Movila Banului, iar din 1983 am continuat în comunitatea din strada Mioriței nr. 14 din Buzău, unde mi-am ales ca punct de lucru misionar cartierul Simileasca - un cartier defavorizat, locuit de persoane de etnie romă. Aici am început o lucrare deosebită, împreună cu un foarte bun prieten și coleg de la Școala Misionară de Voluntari, Ploiești, și anume Ilie Petre - un misionar destul de energic, în ciuda faptului că era bolnav de inimă
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
extraordinar! Din acel moment, m-am implicat și mai mult în lucrarea misionară. Așa cum am menționat, îmi place și îmi va plăcea totdeauna să merg în lucrarea misionară, dar și socială. Îmi place foarte mult să ajut pe cei mai defavorizați și de aceea am ales să lucrez pentru romi, în foarte multe aspecte identificându-mă cu ei. Mi-a plăcut atmosfera din biserica lor. Dar nu era caracteristic mie să stau în comunitate fără să fac lucrare misionară. Îmi aduc
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
voluntar ce nu stă mult pe gânduri când e vorba de lucrarea lui Dumnezeu, mi-a propus să merg cu dumnealui până în Insula Mare a Brăilei, pentru că dorește să înceapă un proiect de evanghelizare coordonat de Conferință, în această zonă defavorizată. Am mers acolo, am văzut și am rămas uimit când am constatat că mai există în România, după douăzeci de ani de la revoluție, oameni care trăiesc ca în deșerturile din Africa. Când m-am întors acasă, nu m-a luat
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
de aici. După ce terminăm, trecem la cea de-a doua fază a proiectului și cea mai importantă: venim în întâmpinarea nevoilor oamenilor de acolo, învățându-i să trăiască bine, sănătos, cu zâmbetul pe buze, deși trăiesc într-o zonă destul de defavorizată. Îi vom învăța să-și facă sere, grădini, solare, îi vom ajuta să-și facă rețele de apă și multe altele. Oamenii de acolo trăiesc în condiții foarte vitrege.“ Am crezut că glumește. E posibil ca în România secolului douăzeci și unu
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]