2,580 matches
-
în drum spre studiourile cinematografice de la Buftea, întrerupte de prezentarea mai multor secvențe din filmele românești din perioada 1927-1977. Secvențele de legătură reprezintă aproximativ 40% din lungimea totală a filmului. Pe platoul de filmare de la Buftea, un regizor (interpretat de Dem Rădulescu) încearcă să filmeze o scenă dintr-un film de comedie în care un personaj (interpretat de Vasile Muraru) trebuie să calce întâmplător pe o coajă de banană și să alunece. Ceilalți actori trebuiau să înceapă să râdă atunci când personajul
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
dovedește a fi o mare pasionată de filme, ea afirmând că preferă gagurile seci precum cele din "S-a furat o bombă" și actori ca Puiu Călinescu care au interpretat o gamă mare de roluri de un comic burlesc și Dem Rădulescu, un „excelent comic” despre care nu mai apucă să vorbească. Ieșit pe culoar pentru a fuma o țigară, regizorul dă peste un călător fără bilet (interpretat de Puiu Călinescu) care pleacă repede deoarece din urmă vin doi controlori: unul
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
comic” despre care nu mai apucă să vorbească. Ieșit pe culoar pentru a fuma o țigară, regizorul dă peste un călător fără bilet (interpretat de Puiu Călinescu) care pleacă repede deoarece din urmă vin doi controlori: unul dur (interpretat de Dem Rădulescu) și celălalt negricios, care mai trecuse. Controlorul dur le spune călătorilor că singurul comic cu adevărat mare este „Bibanu”. Cei doi controlori ies din compartiment și-l prind pe călătorul fraudulos. Timpul trece repede, iar trenul ajunge la Buftea
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
compartiment și-l prind pe călătorul fraudulos. Timpul trece repede, iar trenul ajunge la Buftea unde coboară toată lumea. Actorii spun că s-au amuzat în timpul călătoriei, dar rămân surprinși să vadă că doar fetiței i se cer autografe. La final, Dem Rădulescu calcă pe o coajă de banană, moment în care filmul se termină. Centrul de Producție Cinematografică București a propus spre aprobare C.C.E.S. (Consiliul Culturii și Educației Socialiste) la 14 iunie 1978 un proiect de rezervă intitulat „Și totuși, comedia
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
film să fie o „antologie comică”, dar producția s-a dovedit în cele din urmă "o „probă de incapacitate” a regizorului, care n-a reușit - în ciuda unui scenarist inspirat, Matty Aslan, și a unor actori nostimi în „momentele de legătură” (Dem Rădulescu, Jean Constantin, Sebastian Papaiani, Puiu Călinescu, Coca Andronescu, Nae Roman, Paul Lavric, Aurel Giurumia, Ovidiu Moldovan) să depășească limitele cineastului conjunctural”".
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
apoi ca procuror la tribunalul Ilfov. Calitățile sale i-au fost recunoscute prin alegerea sa ca decan al Baroului capitalei și președinte al Uniunii avocaților. În 1929 a câștigat alegerile la primăria Capitalei, candidând din partea Partidului Național Țărănesc. Primariatul lui Dem I. Dobrescu a fost punctul de plecare al procesului de modernizare al Bucureștilor. El s-a opus ideii de a se crea o noua capitală, fie la Băneasa, conform unui proiect din epocă de a se construi Bucureștii Noi, sau
Dem I. Dobrescu () [Corola-website/Science/327094_a_328423]
-
se crea o noua capitală, fie la Băneasa, conform unui proiect din epocă de a se construi Bucureștii Noi, sau chiar într-o altă regiune a țării, având în vedere că în perioada 1927-1930 se propunea mutarea capitalei la Brașov. Dem I. Dobrescu a privit misiunea sa ca primar prin prisma urbanismului, astfel că a lărgit multe străzi, inclusiv Calea Victoriei, a construit străzi drepte, le-a îndreptat și le-a lărgit pe cele strâmbe, a construit piețe largi. Și-a publicat
Dem I. Dobrescu () [Corola-website/Science/327094_a_328423]
-
a instalat fântâni publice la toate colțurile străzilor. A salubrizat orașul, scoțând mii de vagoane de gunoi acumulat în decursul anilor, și a plantat copaci. Spre uimirea sa, acțiunea de salubrizare s-a izbit de o puternică rezistență. În 1934, Dem I. Dobrescu nota: "când luasem măsuri de curățenie în piață, negustorii bucureșteni îmi spuneau în scris: „ce este cu atâta curățenie, domnule primar; noi am trăit veacuri întregi în murdărie și am trăit mai bine decât acum în curățenie”". Pe
Dem I. Dobrescu () [Corola-website/Science/327094_a_328423]
-
identificarea familiilor sărace care să primească ajutor de la primărie. Odată cu căderea guvernului national-taranesc si venirea la putere a liberalilor conduși de Ion Gheorghe Duca, una dintre primele măsuri luate de noua putere a fost să încerce să se debaraseze de Dem I. Dobrescu, care li se părea mult prea popular. La 13 noiembrie 1933, a fost suspendat din funcție. Spre surprinderea noilor guvernanți, în București s-au declanșat valuri de proteste populare, la care s-au raliat și numeroși oameni politici
Dem I. Dobrescu () [Corola-website/Science/327094_a_328423]
-
popular. La 13 noiembrie 1933, a fost suspendat din funcție. Spre surprinderea noilor guvernanți, în București s-au declanșat valuri de proteste populare, la care s-au raliat și numeroși oameni politici influenți. Ca urmare, după o săptămână de suspendare, Dem I. Dobrescu a fost reintegrat în funcție la 26 noiembrie 1933. După asasinarea lui Duca, Carol al II-lea l-a numit ca prim ministru pe Gheorghe Tătărăscu, care l-a concediat definitiv pe primarul Dem I. Dobrescu, la 18
Dem I. Dobrescu () [Corola-website/Science/327094_a_328423]
-
o săptămână de suspendare, Dem I. Dobrescu a fost reintegrat în funcție la 26 noiembrie 1933. După asasinarea lui Duca, Carol al II-lea l-a numit ca prim ministru pe Gheorghe Tătărăscu, care l-a concediat definitiv pe primarul Dem I. Dobrescu, la 18 ianuarie 1934. Multe din ideile sale au rămas în stadiu de proiect, între care cele mai ample au fost pavarea totală a Capitalei, asanarea lacurilor și construcția metroului. A încetat din viață în octombrie 1948, după
Dem I. Dobrescu () [Corola-website/Science/327094_a_328423]
-
este o comedie muzicală românească din 1978, regizată de Geo Saizescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Florin Piersic, Violeta Andrei, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu, Ileana Stana Ionescu și Jean Constantin. "" este un film de vacanță care prezintă o poveste de dragoste pe litoralul românesc al Mării Negre în anii '70, având ca pretext realizarea „comenzii 201” de către o uzină metalurgică din Constanța. El a
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
a uzinei „Drum nou” din București, laureată a Festivalului Cântarea României, prezintă la televiziune un cuplet muzical-satiric în care incriminează risipa de la uzina rivală. În urma vizionării acestei emisiuni satirice, directorul general al Centralei îl trimite pe inspectorul tehnolog Bebe Ionescu (Dem Rădulescu) la Constanța pentru a face o anchetă. De asemenea, redactorul șef al ziarului îl trimite pe ziaristul Toma Cernat (Sebastian Papaiani), prietenul lui Răducanu, pentru a scrie un articol despre situația uzinei constănțene. Toma și Alecu urmau să plece
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
fost un actor român de film și teatru. VIRGIL FLONDA (n. 1948 - d. 2006) Spectatorii s-au putut bucura să-l vadă pe actorul Flonda pe scenă timp de aproape trei decenii în: Hamlet - „Hamlet” de W. Shakespeare, clasa profesorului Dem Rădulescu, lector Adriana Piteșteanu, Studioul Casandra (examen de stat) - 1977; Andjev - „Alegeți-l singur” de Ivan Bucavkan, regia Florin Fătulescu și Dorante - „Jocul dragostei și al întâmplării” de Marivaux (1978); Ugarov - „Anecdote provinciale” de A. Vampilov, regia Mihai Lungeanu (1979
Virgil Flonda () [Corola-website/Science/327369_a_328698]
-
este atunci când se solicită ambulanță dar și vecinii stânși la masa unde se servesc clătite sting lumină și aprind clătitele flambate cu alchool pe platou, dar vecinii văzând flăcările sună la pompieri astfel fiind solicitate toate organele de intervenție rapidă. Dem Rădulescu șofer de Salvare Toma Caragiu strungarul pensionar Firu Dragă Olteanu Matei Dragă Olteanu Matei Provinciala Tamara Buciuceanu Tamara Buciuceanu Puiu Călinescu Puiu Călinescu cosar Olga Tudorache Olga Tudorache mama lui Andrei Octavian Cotescu Octavian Cotescu Profesorul universitar "Balaurul" Vasilica
Serenada pentru etajul XII (1976) () [Corola-website/Science/330601_a_331930]
-
pictură românească, pătruns de gândul adânc, metafizic, unduind de tragism până la ultimul punct invizibil pe care mâna sa l-a scris pe hârtie...” Cezar Ivănescu, „Luceafărul”, 18 august 1984. ^ Petru Aruștei, Die geliebte Wand (translation from Romanian). In: Literatur aus dem Nord-Osten Rumäniens Web-Seite, trad. de Cristina Spinei
Petru Aruștei () [Corola-website/Science/330225_a_331554]
-
în septembrie 1963 pe scena Teatrului de Comedie din București (al cărui director era pe atunci Radu Beligan). Spectacolul a fost regizat de Moni Ghelerter, iar rolurile principale erau interpretate de Radu Beligan (Gore), Marcela Russu (Magdalena), Amza Pellea (Horațiu), Dem. Savu (Costică), Vasilica Tastaman/Sanda Toma (Ofelia) și Costel Constantinescu/Gheorghe Dinică (inovatorul). Piesa de teatru a fost publicată la București în anul 1966 într-un volum șapirografiat. Scenariul filmului a fost scris de prozatoarea Marica Beligan (1943-1993), fiind o
Șeful sectorului suflete (film) () [Corola-website/Science/329072_a_330401]
-
Abschied" al lui Johannes R. Becher. Filmul lui Egon Günther a fost puternic criticat de oficialii din Germania de Est din cauza stilului său narativ neobișnuit. Wenzel a obținut apoi rolul profesoarei Susanne în "Zeit der Störche". Filmul "Die Taube auf dem Dach" (1973) i-ar fi putut evidenția pentru prima dată talentul de actriță, dar a fost interzis înainte de premieră. Ea a jucat până la mijlocul anilor '70 mai multe roluri principale, dar apoi a început să nu mai fie atât de
Heidemarie Wenzel () [Corola-website/Science/329109_a_330438]
-
cu caractere antagonice, adică sugerarea unei legături misterioase între inocență și viciu. Romanul "Jocul cu moartea" a fost tradus în mai multe limbi străine: rusă ("Игра со смертью" ("Igra so smertiu"), Kiev, 1963; traducere de Ivan Kușnirîk), germană ("Spiel mit dem Tode", Buchverlag der Morgen, Berlin, 1963; traducere de Alfred Kittner; reeditată în 1966 de editura Volk und Welt din Berlin), maghiară ("Játek a halállal", Irodalmi Könyvkiadó, București, 1964; traducere de János Vistai András; reeditată în 1974 de Editura Eminescu din
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
este un film de comedie românesc din 1984, regizat de Geo Saizescu după scenariul lui Titus Popovici. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Emil Hossu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Dem Rădulescu, Gheorghe Dinică, Sebastian Papaiani și Jean Constantin. Subiectul filmului îl reprezintă depistarea și distrugerea unei rețele infracționale organizate în România comunistă în jurul gestionarului unui depozit de vinuri poreclit Bachus. Gruparea a ajuns să includă un număr mare de persoane
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
câștiguri ilicite. Mirea descoperă o tipografie de etichete false pentru sticlele de vin care fuseseră scoase ilegal din gestiune. Oenologii lui Cercel încearcă să-l îmbete pentru a-l împedica să facă și alte descoperiri. Între timp, inspectorul Dumitru Sterea (Dem Rădulescu) de la Controlul Financiar este șantajat pentru a închide dosarul de cercetare a activității de la IAS „Vinicola”, după ce nea Bachus îi înscenează o aventură amoroasă cu o damă de companie. Relația lui Victor cu Gloria Miralena evoluează, iar ziaristul o
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
Titlul complet (în ediția originală cuvintele „în Războiul Mondial” apar cu litere mai mici, oarecum ca subtitlu) apare abia în ediția a patra, publicată în 1971 de Editura Univers. Și în limba română există dramatizarea, făcută de Jean Grosu și Dem Rădulescu, în care au jucat Dem Rădulescu (Svejk), Matei Alexandru (Otto Katz), Marcel Anghelescu (șef de post), Alexandru Giugaru (Wendler), Simona Bondoc, Florina Cercel, Emanoil Petruț etc. Pokud není u filmu uvedena země původu, jde o československý snímek.
Peripețiile bravului soldat Švejk () [Corola-website/Science/331218_a_332547]
-
în Războiul Mondial” apar cu litere mai mici, oarecum ca subtitlu) apare abia în ediția a patra, publicată în 1971 de Editura Univers. Și în limba română există dramatizarea, făcută de Jean Grosu și Dem Rădulescu, în care au jucat Dem Rădulescu (Svejk), Matei Alexandru (Otto Katz), Marcel Anghelescu (șef de post), Alexandru Giugaru (Wendler), Simona Bondoc, Florina Cercel, Emanoil Petruț etc. Pokud není u filmu uvedena země původu, jde o československý snímek.
Peripețiile bravului soldat Švejk () [Corola-website/Science/331218_a_332547]
-
fost tradus în limbile maghiară ("Tănase Scatiu", în vol. "Falusi életképek. Tănase Scatiu. Két kisregény", Editura pentru Literatură, București, 1965; traducere de Béla Jánky; reeditată de Editura Kriterion din București în 1989), germană ("Tănase Scatiul", în vol. "Das Leben auf dem Sande; Tănase Scatiul; Im krieg", Editura pentru Literatură, București, 1967; traducere de Thea Constantinides) și rusă ("Tănase Skatiu", în vol. "V derevne; Tănase Skatiu; Na vojne", Hudojestvennaja literatura, Moscova, 1988; traducere de S. Marheva). Romanele "Viața la țară" și "Tănase
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
traducere de Victor Buescu și Rogério Peres Claro), maghiară ("Falusi életképek", în vol. "Falusi életképek. Tănase Scatiu. Két kisregény", Editura pentru Literatură, București, 1965; traducere de Béla Jánky; reeditată de Editura Kriterion din București în 1989), germană ("Das Leben auf dem Sande", în vol. "Das Leben auf dem Sande; Tănase Scatiul; Im krieg", Editura pentru Literatură, București, 1967; traducere de Thea Constantinides) și rusă ("V derevne", în vol. "V derevne; Tănase Skatiu; Na vojne", Hudojestvennaja literatura, Moscova, 1988; traducere de S.
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]