5,982 matches
-
Olteanu, Valerică, Pop, Nicolae Alexandru, Marketing, Editura Marketer-Grup Academic de Marketing și Management, București, 1992. 22. Gherghuț, Alois, Management general și strategic în educație, Editura Polirom, Iași, 2007. 23. Hanganu, Marius (coord.), Sârbu, Roxana (coord.), Educație și instruire: calitate, etică, descentralizare: vol. 5: Științe economice. Management, Editura Universității de Apărare "Carol I", București, 2006. 24. Harris, Alma, Day, Chistopher, Hopkins, David, Hardfield, Mark, Hargreaves, Andy, Chapman Chistopher, Effective leadership for school improvement, Routledge Falmer, London, 2003. 25. Homburg, Chistian, Krohmer Harley
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
139 Control, 20, 35, 84, 110 Cost, 58, 61, 62, 70, 71 Culegerea informațiilor, 6, 78 Date statistice, 28, 41 Date privind climatul organizațional, 38 Date deținute de unitatea școlară, 81 Demetrescu, M.C., 25, 26, 142 Denzin, N., 77, 142 Descentralizarea educației, 46, 60, 120 Determinarea calității și dimensiunii ofertei educaționale, 76 Determinarea poziției dorite pe piața educațională, 98, 108 Dezvoltarea produselor/serviciilor educaționale, 26, 51, 99 Dezvoltarea de parteneriate, 56 Distribuitori de produse educaționale, 28 Documente sociale, 41, 78 Echilibru
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
Franța excelează (la cuisine e de departe pe primul loc). Care ar fi soluțiile pentru ca Franța să redevină un gigant cultural? Tot Don Morrison le inventariază: renunțarea la sprijinul masiv acordat de stat, prin încurajarea inițiativei private (un soi de descentralizare culturală), reforma învățământului preuniversitar, prin consolidarea filierei literare, și asumarea spațiului francez ca un spațiu-bazar, al marginalităților etnice și culturale. Din fericire, cultura franceză n-a murit chiar de tot și are șanse mari să-și revină, ceea ce, cred eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
mijloacele mediatice 67. III. Comunicarea locală Nu de mult, în Franța, comunicarea s-a extins și asupra nivelului local. Acest avînt a fost asigurat de două mișcări: explozia tehnologiilor comunicării care nu ocolește nici un teritoriu 68 și voința publică de descentralizare, concretizată în legile din 1982. Una din consecințele tehnologizării comunicării, adesea amintită, este de-teritorializarea relațiilor sociale, fiindcă permite interacțiunea la distanță. Însă în sistemul politic francez s-a remarcat o resurgență a vieții politice locale. Legile din 1982 privind
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
concretizată în legile din 1982. Una din consecințele tehnologizării comunicării, adesea amintită, este de-teritorializarea relațiilor sociale, fiindcă permite interacțiunea la distanță. Însă în sistemul politic francez s-a remarcat o resurgență a vieții politice locale. Legile din 1982 privind descentralizarea au favorizat, într-adevăr, recrudescența interesului pentru teritoriile politice infra-naționale, precum departamentul și comuna, cînd în 1986 au avut loc primele alegeri de consilieri regionali, prin sufragiu direct. Comunicarea este mai consubstanțială cu activitatea politică locală decît cu cea națională
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în transformarea primăriei într-o instituție mai transparentă 73. Acest tablou, idealizat puțin, pare a corespunde mai degrabă unui orizont decît unei realități concrete. În schimb, difuzarea tehnicilor, credința în viitorul societății informaționale și redistribuirea competențelor și mijloacelor prin aplicarea descentralizării au contribuit la dezvoltarea explozivă a unei piețe a comunicării locale. Ar fi, totuși, lipsit de prudență să credem mai înainte de vreme că implantarea noilor tehnici de comunicare va genera, în mod automat, democrația locală. Faptul că tehnica partajează puterea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
comunicării locale. Ar fi, totuși, lipsit de prudență să credem mai înainte de vreme că implantarea noilor tehnici de comunicare va genera, în mod automat, democrația locală. Faptul că tehnica partajează puterea constituie o componentă egalitaristă a mitului societății comunicaționale. Așa cum descentralizarea a consolidat puterea marilor personalități locale, tot astfel modernizarea comunicării locale poate întări poziția celor ce dețin puterea instituțională. Putem crede că la nivel local, dar și național, modernizarea deține poziția de putere, fiind un factor determinant în strategiile de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
modalitățile de îngrijire eficientă a cestora; Lipsa unei strategii eficiente și pe termen lung de acordare a serviciilor sociale; * Numărul mare de copii rămași fără părinți care sunt plecați la muncă în străinătate. Nevoile identificate în cadrul comunităților sunt: * Nevoia de descentralizare a serviciilor sociale către alte organisme competente; * Nevoia de sprijin moral a grupurilor țintă, în vederea depășirii situației dificile cu care se confruntă; * Nevoia de sprijin material grupurilor țintă, în vederea depășirii situației dificile cu care se confruntă; * Nevoia de sprijin în
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
selectate orașele Hârlău, Tg. Frumos, Pașcani și comunele Andrieșeni, Cozmești, Horlești, județul Iași. Fiecare dintre aceste centre își va desfășura activitatea pe o anumită regiune astfel încât programul să acopere toate cele 91 de comune ale jud. Iași. Proiectul a vizat descentralizarea serviciilor sociale către centrele regionale specializate. Pe de o parte se oferă servicii specializate directe părinților aflați în dificultate, care traversează o situație de criză și ai căror copii sunt supuși riscului de a fi instituționalizați/abandonați/neglijați/exploatați prin
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
de marginalizare, neglijare a copiilor care sunt abuzați/exploatați prin muncă prezenți în baza de date a celor 6 centre regionale specializate create în județul Iași. LECȚII ÎNVĂȚATE Elementul nou pe care acest proiect a pus accentul este acțiunea de descentralizare a serviciilor sociale din județul Iași către cele 6 centre zonale specializate. Acest lucru presupune reducerea volumului de muncă pentru fiecare dintre asistenții sociali locali și creșterea calității serviciilor sociale oferite. Proiectul a responsabilizat grupurile țintă prin intermediul cursurilor de educație
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
mai.gov.ro Adresa: Piața Revoluției nr.1A, sector 1, București, intrarea D (str. Cristian Popișteanu) 3. Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PO DCA) AXA PRIORITARĂ 2: Îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative Ministerul Administrației și Internelor Tel: 021/3143929 Fax: 021/3104061 www.fonduriadministratie.ro Email: amdca@mai.gov.ro Adresa: Piața Revoluției nr.1A, sector 1, București, intrarea D (str. Cristian Popișteanu
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
ar fi proprietate socialistă - spune el. În realitate, proprietatea de stat din Iugoslavia este una din formele proprietății capitaliste de stat, de tipul aceleia care a existat în Germania hitlerista și în Italia fascista”. În al doilea rând consideră ideea descentralizării o manevră în încercarea de a ascunde subordonarea economiei iugoslave trusturilor americane și engleze. „Titoiștii caută - explică el - să se achite față de muncitorii iugoslavi, dându-le dreptul... să pună întrebări directorului întreprinderii la ședințele direcției”. Folosindu-se de citate din
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
specifică economiei comuniste era pe punctul de a se pierde în totalitate. Folosind cu iscusința armele diplomației, conducătorii statului „se străduiesc să îmbrace orice trădare a lor în fraze pompoase despre dezvoltarea socialistă a țarii”. Atacurile se îndreaptă și împotriva descentralizării, promovată de autoritățile „titoiste”, recurgându-se la ample citate din opera lui Lenin, a cărui concepție ideologicăcare se știe foarte bine, punea mare accent pe centralizarea economică. A fost lichidata Comisia de Stat a Planificării, utilizându-se o „planificare de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
războiului au trecut în proprietatea statului, conform aceluiași model stalinist, cea mai mare parte a întreprinderilor industriale, comerciale și bancare și s-a introdus un regim riguros de conducere centralizată. Din 1949 și-au făcut simțită prezența primele forme de descentralizare prin apariția consiliilor muncitorești. O lege din iunie 1950 instituia mecanismul autoconducerii muncitorești, bazat pe sistemul autogestiunii, prin participarea la beneficii a lucrătorilor din întreprinderile de stat. Respectivele consilii ale muncitorilor erau alese de colectivele de salariați și aveau diferite
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
oarecum similar a făcut și Nicolae Ceaușescu la maghiari, liderul de la Belgrad a adoptat și alte măsuri. Unii intelectuali albanezi au ajuns ambasadori, în timp ce un numar deloc neglijabil de ofițeri superiori au fost promovați în funcții de conducere. Dorind o descentralizare mai accentuată, pentru a putea face față oricăror izbucniri naționaliste, I.B. Tito a fost la originea adoptării unei noi constituții, în 1974, prin care se acordă o autonomie sporită republicilor componente. Această, în condițiile în care a fost menținut rolul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
georgiștii se declarau apărători ai bunelor relații cu statele vecine, ai legăturilor de pace în cadrul tratatelor existente și a Societății Națiunilor. În domeniul administrației de stat, PNL-Gh. Brătianu dorea modificarea legii administrative în scopul restabilirii autorității, înlăturării regionalismului și realizării descentralizării. Se aprecia că împărțirea circumscripțiilor administrative trebuia să fie realizată astfel încât să permită menținerea și întărirea unității naționale. Abordând politica economică, semnatarul îndrumărilor afirma că partidul relua "tradițiile adevăratului liberalism", urmărind "descătușarea energiilor economice și restrângerea în limite normale ale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ele, în acel moment: poziția de sprijinire a Coroanei, reducerea cheltuielilor bugetare și a impozitelor, înființarea Creditului Agricol, dezvoltarea căilor de comunicație, politica socială pentru protejarea muncitorilor, utilizarea capitalului străin la punerea în valoare a bogățiilor țării, simplificarea administrației, precum și descentralizarea serviciilor publice. De altfel, în articolul intitulat Criza Partidului Liberal, georgiștii recunoșteau că programul lor era "în esență cel al Partidului Liberal tradițional, debarasat însă de lestul ereziilor economice și politice din trecut și ținându-se seamă [...] de experiențele tuturor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu opta pentru o administrație mai simplă și mai puțin costisitoare, care să asigure echilibrul între interesele locale și nevoile generale ale statului. Pe de altă parte, fruntașii georgiști apreciau că, pentru stimularea vieții administrative locale era necesară o largă descentralizare, precum și reorganizarea finanțelor, prin cedarea impozitelor cu caracter local către comune și județe. Soluții precum înființarea unor școli normale superioare, pentru pregătirea profesorilor secundari, aplicarea legii pentru armonizarea salariilor pentru corpul didactic, înzestrarea universităților cu mijloace de lucru moderne, revenirea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nivelul celei mai noi tehnici militare, precum și dezvoltarea industriei naționale de armament. Considerând că organizarea administrativă a țării era ineficientă și costisitoare, georgiștii preconizau o administrație mai simplă, care să împace interesele locale cu necesitățile generale ale statului, o largă descentralizare în condițiile păstrării unității naționale și menținerea rolului de sfătuitor, controlor, supraveghetor și coordonator al statului. Capitolul din program referitor la finanțele publice și private releva faptul că georgiștii doreau să promoveze deplina egalitate de tratament între capitalul străin și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ideal îi era propriu, în egală măsură și președintelui partidului, care, în dublă calitate de politician și istoric era "superior motivat de concepția sa istorică și de realitatea pe care i-au sugerat-o studiul faptelor"361. Deși acceptau ideea descentralizării, georgiștii nu admiteau ca interesele unitare ale statului să fie periclitate de posibilitatea unui regionalism accentuat 362. Programul prezentat de coducerea georgistă în toamna anului 1933 anunța o radicalizare, prin afirmarea unei lozinci care, afirma președintele partidului, "își cere imperios
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nouă tendință cu tentă naționalistă în atitudinea georgiștilor față de problema națională. Pentru Constantin Banu, în România întregită, naționalismul constituia un principiu indispensabil de viață. El afirma că georgiștii respingeau tot ceea ce putea să pună în primejdie unitatea națională, admiteau o descentralizare cât mai largă, dar refuzau ideea ca, sub masca descentralizării, să se țintească un regionalism în discordanță cu interesele unitare ale statului. Luând cuvântul la Congresul organizației județene Durostor, Constantin Banu adăuga o notă mai categorică, afirmând necesitatea primatului elementului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
națională. Pentru Constantin Banu, în România întregită, naționalismul constituia un principiu indispensabil de viață. El afirma că georgiștii respingeau tot ceea ce putea să pună în primejdie unitatea națională, admiteau o descentralizare cât mai largă, dar refuzau ideea ca, sub masca descentralizării, să se țintească un regionalism în discordanță cu interesele unitare ale statului. Luând cuvântul la Congresul organizației județene Durostor, Constantin Banu adăuga o notă mai categorică, afirmând necesitatea primatului elementului românesc în viața statului: "În acest stat național e desigur
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
asigure țării o administrație mai simplă și mai puțin costisitoare împăcând interesele locale cu nevoile generale și permanente ale unității statului. În consecință, fără nici o revenire la sistemul legii din 1925 și respectând dispozițiile Constituției, PNL înțelege ca o largă descentralizare să simuleze viața administrativă locală. PNL socotește că trebuie să înceteze sistemul de a arunca asupra comunelor și județelor fără a le acorda mijloace suficiente, o bună parte din cheltuielile statului, pentru a obține o micșorare a bugetului său, sistem
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
administrativ trebuie să asigure țării o administrație mai simplă mai mai puțin costisitoare, împăcând interesele locale cu nevoile generale și permanente ale statului [...] fără a reveni la sistemul legii din 1925 și respectând dispozițiile Constituției, PNL înțelege ca o largă descentralizare să stimuleze viața administrativă locală. Descentralizarea nu presupune nici izolarea unităților, nici dezinetersul statului de viața locală. Descentralizarea pe care o vom realiza nu va fi o simplă ficțiune. Ea trebuie să reprezinte puteri proprii de gospodărie implicând fără restricțiuni
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
administrație mai simplă mai mai puțin costisitoare, împăcând interesele locale cu nevoile generale și permanente ale statului [...] fără a reveni la sistemul legii din 1925 și respectând dispozițiile Constituției, PNL înțelege ca o largă descentralizare să stimuleze viața administrativă locală. Descentralizarea nu presupune nici izolarea unităților, nici dezinetersul statului de viața locală. Descentralizarea pe care o vom realiza nu va fi o simplă ficțiune. Ea trebuie să reprezinte puteri proprii de gospodărie implicând fără restricțiuni inițiativa, deciziunea și execuțiunea. [...] Statul ca
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]