6,256 matches
-
prin excelență, haina femeii din popor, și trădează adesea o sărăcie decentă [...] Am fi tentate să adăugăm, ceea ce ne conduce la aceeași idee, că rochiile verzi la Balzac sînt specifice personajelor din afara înaltei societăți. D. Dupuis, 1986 Prin raportarea întinderilor descriptive la diferitele niveluri textuale despre care vorbește P. Imbert apar, în economia internă a unei povestiri realiste, funcțiile semiozice ale anumitor descrieri. a) O funcție focalizatoare Într-un roman, obiectul descris în sine nu există, el este cu obligativitate redat
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Observații: 1) Alegerea unei perspective este rareori singulară într-un roman realist și ar fi corect să vorbim în acest caz de focalizări variabile care se schimbă de la secvență la secvență, sau chiar, așa cum tocmai am văzut, în interiorul aceluiași segment descriptiv. Se întîmplă, de asemenea, ca distincția dintre diferitele perspective să nu fie întotdeauna operabilă, descrierea putînd fi interpretată ca manifestare a punctului de vedere al unui actor, dar și al autorului 16. 2) Împărtășim ideile ce reies din analiza lui
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în funcție de tipul de modalitate pe care autorul vrea să o instaureze în această relație locuit-locuitor (tematica "bestiei umane", a omului-plantă, a omului-mașină). Ph. Hamon, 1972, p. 484 b) conferirea unei caracteristici anaforice descrierilor (redundanță) sau cataforice (previzibilitate), făcînd din secvențele descriptive locuri așa-zis textuale în care sensul este reluat pentru a fi mai bine înregistrat de memoria cititorului. Astfel, în Bestia umană, după ce Flore i-a reproșat lui Jacques interesul prea mare arătat mașinii sale, descrierea acesteia din urmă, șaizeci
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de rugăciuni, își pierduse piciorul drept, iar ghipsul, cojit de ger, îi lăsase un fel de rîie albă pe obraz. G. Flaubert, Doamna Bovary, p. 47 În ce privește relația dintre metaforă și metonimie, J. Neefs (1973) distinge două tipuri de metafore descriptive, după felul în care sînt, extra-diegetice sau intradiegetice. Sînt extradiegetice procedurile comparative al căror atribut comparativ se referă la un dat spațial exterior contextului istoriei povestite (diegeză), fie că aparține microuniversului ideolectal al autorului, fie că face parte dintr-un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
noua poezie rusă": "violența pe care limbajul o exercită asupra spațiului literar este deosebit de vizibilă în cazul descrierilor, atunci cînd părți coexistente în spațiu sînt dispuse într-o succesiune temporală. Ca o consecință, Lessing merge pînă la a delimita poezia descriptivă sau, mai mult, face ca violența lingvistică să marcheze lucruri motivînd succesiunea temporală narativă printr-o succesiune temporală reală, adică descriind obiectul pe măsură ce apare, haina pe măsură ce este îmbrăcată etc.". (1973, p. 17) 12. " Oralitatea realizează alăturarea dintre segmental și suprasegmental
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o durată, cea a povestirii, măsurată în secunde, minute, ore, zile, luni, ani, și o lungime; cea a textului, măsurată în rînduri și în pagini." (G. Genette, 1972, p. 123) 14. Pentru a justifica una din foarte rarele pauze lungi descriptive din Odiseea, Homer a folosit, în mod exemplar, acest procedeu (VII, 55-95): "Ulise va să intre în nobilul locaș al mîndrului Alkinoos; o clipă se opri. Cît de tulburat era în sufletul lui, la vederea pragului de bronz! Pentru că (...). Or
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Rod pentru faptul că, în romanele sale, "peisajele nu sînt deloc tratate doar de dragul lor: ele nu există decît în fața celor care le privesc". Primul efect al acestor considerații estetice asupra punctului de vedere este cel de a disloca pasajul descriptiv; și, în plus, de a considera implicit mediul ca pe o realitate percepută și nu ca pe o realitate determinantă. M. Raimond, pp. 305-306 Dacă luăm în considerare "criza romanului" ce a urmat perioadei naturaliste, dar și perioadele de criză
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în orice moment [...]. Altădată, descrierea servea la aranjarea în linii mari a unui decor [...], acum ea nu mai vorbește decît de obiecte nesemnificative [...]. Ea pretindea să reproducă o realitate preexistentă, în prezent își afirmă funcția creatoare [...]. Întregul interes al paginilor descriptive adică locul omului în aceste pagini nu mai constă în lucrul descris, ci în însăși dinamica descrierii. Înainte de a trece la analiza funcționării acestor descrieri "creatoare" sau "productive", vom sublinia cîteva strategii folosite de către "noii romancieri" pentru a răsturna principiile
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
picior împodobit cu forme felurite (toruri, ciubuce, cavete, dusine, scotii) ține (etc.) [...]. A. Robbe-Grillet, Projet pour une revolution à New York, Minuit, p. 13 Acesta este rolul corecțiilor, adăugirilor, ezitărilor, efectul căutat fiind cel de a atrage atenția cititorului asupra subiectivității descriptive, pe cînd scriitura realistă caută să ascundă prezența descriptorului prin intermediul detaliului "clar" sau "pitoresc": (75) Chiar deasupra plintei se află un șir (sau o bandă) în nuanțe de verde-ocru și roșiatice (sau roșu șters) pe care apare același motiv (friză
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de trecerea timpului; o întîmplare neașteptată (cu toate că acestea nu apar decît în mică măsură în cadrul unui tablou), fără a ține seama de diversele ipoteze ce pot suscita acest spectacol. Ibidem, pp. 10-11 La A. Robbe-Grillet, procedeul metaforelor, obișnuit în actul descriptiv, este ostentativ folosit, prin acumularea de comparații, pentru a evoca zgomotul fermoarului "[...] ea trase fermoarul cu cheiță mare de alamă pînă sus la gît, închizînd bine geaca cu un zgomot de fîșîit de stofă ruptă sau șuieratul unui bici pe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și comparat, aparțin aceleiași diegeze. Or, este suficient ca elementul comparant, odată stabilit, să se extindă pentru a dezvolta o celulă narativă, adevărata producție a materiei romanești. Leçon de choses, de exemplu (p. 15 și 19), începe prin animarea imaginii descriptive a unei furtuni: (82) Valuri verzi, pietre violete, spuma, cerul aflat foarte aproape sînt trasate din linii subțiri ca niște virgule sau cornuri minuscule, aruncate la întîmplare. Departe, într-un tot în care parcă ușor viața palpită, abia de se
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1978) a analizat rolul "metaforelor ordinale" din descrierile proustiene. Concluzie Nu ar trebui ca această abordare istorică a unei forme textuale să dea impresia că, în materie de scriitură, ar exista o ireversibilitate cronologică. Dimpotrivă, trebuie să recunoaștem că forme descriptive antagoniste pot să coexiste, într-o singură operă, mai mult sau mai puțin voit din partea scriitorului sau cu mai multă sau mai puțină sistematizare în folosirea procedeelor. Vom regăsi astfel, de-a lungul a trei pagini din Crinul din vale
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Descrierea deține, în afară de valoarea sa de ekphrasis, o dimensiune referențială (portret sau peisaj). Părăsind domeniul discursului oratoric în favoarea celui poetic, descriptio se integrează, într-un mod mai mult sau mai puțin fericit, în narațiune. Această idee de apartenență a secvenței descriptive la domeniile retoricii și ale poeticii apare de exemplu la Marmontel (1787, Eléments de littérature, vol. 2, p. 445): În Poezie și în Elocință, Descrierea nu se limitează la a caracteriza obiectul său; ea ne prezintă tabloul acestuia în cele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
id.). În același spirit, dar cu un secol mai devreme, în 1690, în cel de-al treilea dialog al Paralelei dintre Antici și Moderni (Parallèle des Anciens et des Modernes), Ch. Perrault insistase deja asupra dificultății de a accepta fragmentele descriptive. Aceasta îl aducea chiar în poziția de a critica cadrul descriptiv al dialogurilor platoniciene pe care nu ezita să le prezinte ca pe o supraîncărcare inutilă, neglijîndu-le prin aceasta funcționalitatea. Cu autonomizarea progresivă a lui locus amoenus, am văzut mai
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1690, în cel de-al treilea dialog al Paralelei dintre Antici și Moderni (Parallèle des Anciens et des Modernes), Ch. Perrault insistase deja asupra dificultății de a accepta fragmentele descriptive. Aceasta îl aducea chiar în poziția de a critica cadrul descriptiv al dialogurilor platoniciene pe care nu ezita să le prezinte ca pe o supraîncărcare inutilă, neglijîndu-le prin aceasta funcționalitatea. Cu autonomizarea progresivă a lui locus amoenus, am văzut mai devreme cum topos-ul a pierdut din funcționalitatea sa narativă. 2
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
92) conține, de bună seamă, o eroare prin faptul că dă impresia de separare a ceea ce, în practicile discursive, apare indisolubil legat. Însă această reprezentare are avantajul de a sublinia anumite limite ale demersului nostru. Pentru a aborda funcționarea textului descriptiv în general, am ales cu titlu de provizorat să nu ținem seama nici de dimensiunea discursivă (cu toate că menționăm, în capitolul 3, originea jurnalistică, didactică sau literară a exemplelor noastre), nici de instituții, nici de raporturi de interacțiune din care totuși
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pe care îl plasăm provizoriu în afara cîmpului lingvisticii textuale propriu-zise. Tipologiile sînt orientate către discursuri și genuri discursive; astfel, ele nu permit ca descrierea să fie luată în considerare la modul general. Cel mult ele pot să abordeze problematica poeziei descriptive a unei epoci sau a descrierilor realiste, mnemonice sau de alt tip, cum am văzut, în parte, mai devreme. Tipologiile pot fi textuale și privesc tipuri ample de texte precum argumentația, povestirea, dialogul-conversație, descrierea etc. Un astfel de decupaj nu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
versuri cu un dicton. Reflecția noastră asupra descrierii se înscrie deci, deși oarecum modest, în cadrul unei tipologii secvențiale (a se vedea J.-M. Adam, 1987 a și 1987 b). Identificarea unui text sau a unei secvențe de text ca fiind "descriptiv(ă)" se face, credem noi, pe baza unui efect de secvență. Acest efect de secvență (detaliat ceva mai departe) constă în recunoașterea unei completitudini configuraționale (recunoașterea unei macrostructuri semantice sau bază tematică, a unui ancoraj enunțiativ-general și stabilirea unui macro-act
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și memorat ("profund") al celei dintîi, în cadrul unui praxis, și în caracterul dat, supus variației ("superficial") al celui de-al doilea. Întrebarea (la care vom încerca să răspundem mai ales în capitolul 3) este următoarea: se poate vorbi de suprastructură descriptivă așa cum se vor-bește de suprastructură narativă? Se înțelege deja care este obiectivul celei de-a doua părți: posibilitatea de a analiza efectul secvenței descriptive în termeni de regrupare a micro-propozițiilor în macro-propoziții, după următorul model ierarhic: (microprop. descriptive (macroprop. descriptive
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vom încerca să răspundem mai ales în capitolul 3) este următoarea: se poate vorbi de suprastructură descriptivă așa cum se vor-bește de suprastructură narativă? Se înțelege deja care este obiectivul celei de-a doua părți: posibilitatea de a analiza efectul secvenței descriptive în termeni de regrupare a micro-propozițiilor în macro-propoziții, după următorul model ierarhic: (microprop. descriptive (macroprop. descriptive (secv. descriptivă))). Teza pe care o vom dezvolta este următoarea: descrierile prezintă o regularitate convențională (un număr mic de macro-propoziții de bază legate prin
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de suprastructură descriptivă așa cum se vor-bește de suprastructură narativă? Se înțelege deja care este obiectivul celei de-a doua părți: posibilitatea de a analiza efectul secvenței descriptive în termeni de regrupare a micro-propozițiilor în macro-propoziții, după următorul model ierarhic: (microprop. descriptive (macroprop. descriptive (secv. descriptivă))). Teza pe care o vom dezvolta este următoarea: descrierile prezintă o regularitate convențională (un număr mic de macro-propoziții de bază legate prin operații elementare) care ne determină să vorbim de o suprastructură descriptivă. Dar caracterul non-liniar
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descriptivă așa cum se vor-bește de suprastructură narativă? Se înțelege deja care este obiectivul celei de-a doua părți: posibilitatea de a analiza efectul secvenței descriptive în termeni de regrupare a micro-propozițiilor în macro-propoziții, după următorul model ierarhic: (microprop. descriptive (macroprop. descriptive (secv. descriptivă))). Teza pe care o vom dezvolta este următoarea: descrierile prezintă o regularitate convențională (un număr mic de macro-propoziții de bază legate prin operații elementare) care ne determină să vorbim de o suprastructură descriptivă. Dar caracterul non-liniar al ierarhiei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se vor-bește de suprastructură narativă? Se înțelege deja care este obiectivul celei de-a doua părți: posibilitatea de a analiza efectul secvenței descriptive în termeni de regrupare a micro-propozițiilor în macro-propoziții, după următorul model ierarhic: (microprop. descriptive (macroprop. descriptive (secv. descriptivă))). Teza pe care o vom dezvolta este următoarea: descrierile prezintă o regularitate convențională (un număr mic de macro-propoziții de bază legate prin operații elementare) care ne determină să vorbim de o suprastructură descriptivă. Dar caracterul non-liniar al ierarhiei acestui tip
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
model ierarhic: (microprop. descriptive (macroprop. descriptive (secv. descriptivă))). Teza pe care o vom dezvolta este următoarea: descrierile prezintă o regularitate convențională (un număr mic de macro-propoziții de bază legate prin operații elementare) care ne determină să vorbim de o suprastructură descriptivă. Dar caracterul non-liniar al ierarhiei acestui tip de structură secvențială explică existența diverselor planuri (de text) descriptive destinate să garanteze liniarizarea secvenței. Este tocmai ceea ce Ph. Hamon (1981, p. 152) subliniază atunci cînd vorbește de "grile descriptive adiționale" care guvernează
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prezintă o regularitate convențională (un număr mic de macro-propoziții de bază legate prin operații elementare) care ne determină să vorbim de o suprastructură descriptivă. Dar caracterul non-liniar al ierarhiei acestui tip de structură secvențială explică existența diverselor planuri (de text) descriptive destinate să garanteze liniarizarea secvenței. Este tocmai ceea ce Ph. Hamon (1981, p. 152) subliniază atunci cînd vorbește de "grile descriptive adiționale" care guvernează ordinea și distribuirea unităților. Aceste "grile" constituie, în fapt, tot atîtea planuri de text ce se comportă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]