3,820 matches
-
Europa Centrală. Fostul comandant al trupelor americane din China, generalul George Marshall, devenit Secretar de Stat, a înțeles că „pacientul este pe cale să piară, în timp ce medicii deliberează”. Administrația Americană a căutat soluții pentru redresarea întregii Europe. Economia acesteia era în dezordine, fondurile înghețate fără ca să se știe ce se va întâmpla cu ele, fără să apară cea mai mică speranță de stabilizare. La 22 mai 1947 Truman semnase legea care așeza Statele Unite în fruntea cruciadei antibolșevice: „Trebuie să acționăm la timp
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
camera ta e o cocină”, care din punct de vedere literal e fals, dar verosimil din punct de vedere nonliteral deoarece cel puțin unele dintre implicațiile pe care le declanșează sunt adevărate, de exemplu faptul că „în camera ta e dezordine.” (Reboul, 2001:173-174). Și pentru ei întrebuințarea metaforei se explică prin faptul că anumite gânduri nu pot fi exprimate decât prin enunțuri nonliterare. Cu toate acestea, P. Ricoeur în Metafora vie ne atrage atenția că „referința metaforică” deși este prezentă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
stat ca prezență pe scena internațională și identitatea statală construită prin acest discurs, rolul identităților naționale, construirea rolurilor specifice organizațiilor internaționale ș.a. Feminismul constructivist preia dihotomiile esențiale peste care s-au construit relațiile de gen (masculin-feminin, rațional irațional, autonomie-dependență, ordine dezordine) și relevă modul în care cei doi termeni se construiesc și se intercondiționează reciproc și, implicit, generează ierarhii de valoare, precum și impactul lor asupra Relațiilor Internaționale ca practică și domeniu de studiu. Feminismul constructivist reflectează asupra modului în care imaginea
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
despre ritmul animat, autonom, intenționat, care vânează și determină selecția cuvintelor. În Finding Rhythm in Julio Cortazar’s Los Premios Peter Dayan și Carolina Orloff arată că fenomenele cosmice nu sunt ordonate de ritmuri universale, ci se desfășoară într-o: „dezordine macrocosmică lipsită de ritm care oglindește dezordinea microcosmică”. Agentul, vectorul, virusul care infectează simțul ritmului în narațiunea lui Cortazar și care fascinează personajele este tabloul lui Picasso menționat în șase din cele nouă secvențe ale prozei care reprezintă un guitarist
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și determină selecția cuvintelor. În Finding Rhythm in Julio Cortazar’s Los Premios Peter Dayan și Carolina Orloff arată că fenomenele cosmice nu sunt ordonate de ritmuri universale, ci se desfășoară într-o: „dezordine macrocosmică lipsită de ritm care oglindește dezordinea microcosmică”. Agentul, vectorul, virusul care infectează simțul ritmului în narațiunea lui Cortazar și care fascinează personajele este tabloul lui Picasso menționat în șase din cele nouă secvențe ale prozei care reprezintă un guitarist și care oferă posibilitatea descoperirii unei muzicalități
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
rar sfaturi (ar trebui să faci...), doar dacă copilul are neapărat nevoie de informații. adăugați un strop de umor: spre exemplu dacă nu a făcut curat în cameră, putem să mai și glumim și să îi spunem: „Mamă, mamă ce dezordine... și totuși văd acolo un colț în care nu e nici o jucărie aruncată...”, zâmbiți și spuneți-i scurt: „Hai fă curat”. Atmosfera se destinde. Nu folosiți umorul de mai multe ori în aceeași situație, își pierde efectul. CÂT MAI APROAPE DE
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
Cei patru atractori se manifestă la fiecare nivel al realității, smulgând Universul din haos. Totodată, teoria haosului aduce sfârșitul vechiului principiu al doilea al termodinamicii, acea fatală lege a entropiei care stipula că toată ordinea din Univers va sfârși în dezordine și haos. Atractorii demonstrează că negentropia (entropia negativăă ce creează ordine din haos trebuie să existe în Univers. De fapt, se pare chiar că negentropia este regula și nu excepția de la regulă, așa cum considera fizica noastră până de curând. De
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
căutărilor autoarei, trăirea și gîndirea personală a acestora. Prof.dr. Petre Dumitrescu CAPITOLUL I. CRIZA LUMII MODERNE DIN PERSPECTIVA VALORILOR MEDIEVALE I.1. Conceptul de criză În conștiința comună și nu numai, termenul “criză” are conotații negative; el este asociat cu dezordinea cu descompunerea și nu de puține ori deznodămîntul stării pe care o desemnează este gîndit ca fiind unul inevitabil apocaliptic. Demersul nostru însă nu sa orientat către acest înțeles și nu pe acesta a intenționat să-l aprofundeze atunci cînd
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
colțuri opuse ale meselor. În fundal, perspectiva parțial deschisă, de care cele două persoane sunt separate de spătarul băncii, le reduce imaginea la consistența unei umbre. Pe măsură ce pătrunde în scenă frontal, privitorul dă peste o masă acoperită cu ziare în dezordine. Și atunci când privirea bărbatului așezat este oprită abrupt de cadrul tabloului, ne dăm seama că metoda lui Degas de a intersecta elementele scenei cu cadrul face mai mult decât doar să indice că spațiul pictural se continuă dincolo de ceea ce se
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
9. Interdisciplinaritatea - modalitate de facilitare a învățării și dobândirii de noi competențe „Aceasta este calea spiritului omenesc: el vede mai întâi știința, apoi științele, apoi iarăși știința. El a plecat de la o unitate dar de la o unitate a confuziei și dezordinii, revine după aceea la unitate, dar la unitatea ordinii și clarității...” Jules Michelet „Puterea și măreția naturii în toate aspectele ei nu-l impresionează pe acela care se mulțumește să o contemple în detaliul părților și nu în tonalitatea ei
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Utamaro este un exemplu strălucit de realizare în xilogravură colorată a unui univers de forme și de personaje construite prin jocuri de trasee curbe și contracurbe, trasate cu rafinament și eleganță absolută. Poziția aleatorie între formele din imagine duce la dezordine și haos. Compoziția statică sau dinamică a formelor este elementul esențial pentru reușita unei compoziții expresive. IX. Stabilitatea formelor în imagine a. Cu cât latura orizontală a formelor este mai mare, cu atât stabilitatea este mai fermă. b. După poziția
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
îl iubesc pe îndrumător: Era un tip simpatico, care lucra cu noi și gândea cu noi”-spun ei. Când îndrumătorul părăsește camera, copii continuă să lucreze cu înverșunare. În cazul climatului “lasă-mă să-te-las” copii lucrează într-o atmosferă de dezordine, care traduce neliniște. Cu toate că majoritatea dintre ei declară că îndrumătorul le place, purtarea lor este extreme de agresivă (deținând toate recordurile pe acest plan).Dezorganizarea grupului este deosebit de flagrantă în timpul trecerii de la atmosfera “autoritară” la cea de ”lasă-mă să-te-las
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de oprimare asupra lor se va întoarce cu spatele, sau în care comportarea lui se va schimba. Această experiență explică, de asemenea, eșecul părinților care, plini de bunăvoință, încearcă pe rînd diferite metode educative.În cursul experienței, în nici un moment dezordinea nu este mai mare decît în cazul schimbării climatului 1 , și totuși variațiile se desfășoară în cadrul grupurilor în condiții ideale : mutarea îndrumătorului 2 , atmosferă de seninătate, pentru că acesta nu era preocupat nici de reușita sarcinii, nici de îndreptarea comportării copiilor
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
o infidelitate față de mamă. Părinți care nu se înțeleg Conflictul real și grav(rivalitate, neînțelegere sexuală, lipsa de încredere și de stimă) nu ajunge până la conștiința soților care cred în mod sincer că se ceartă pentru probleme de orar, de dezordine sau de bani. Copilul antrenat în aceste certuri, sesizează destul de corect sentimentul adevărat care poate că-i leagă totuși pe părinți, dar, cu toate acestea este tulburat prin încercarea de a stabili de partea cui este. Să iei partea unuia
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
i-a înconjurat. Atitudinea de evaziune se caracterizează prin reverii compensatoare, folosirea minciunii, prin fugă și mai ales prin îmbufnare. b.Conduite de dominare și conduite agresive.Se caracterizeză prin accese de mânie , impulsivitate, crize de violență și apar în legătură cu dezordinile ivite în mediul de viață. Manifestările copilului pun în evidență carența de autoritate a părinților sau educatorilor.Copiii care prezintă devieri de conduită aflate sub semnul acestei expresii personale clinice sunt stăpâniți de iritabilitate, maniere egocentrice, reacții primitive, nesiguranță personală
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
individuale (al predispozițiilor constituționale ale tipului de sistem nervos), cât și rezultatul unor dificultăți adaptative apărute în cadrul relațiilor interpersonale familiale sau al proceselor de integrare socială. Tendințele către instabilitate apar amplificate în cazul unor familii dezorganizate, caracterizate prin spirit de dezordine, conduite antisociale și deficit afectiv, contribuind uneori la agravarea comportamentului deviant și la transformarea sa în comportament delincvent propriu-zis. Îmbinarea afecțiunii parentale și a disciplineiidee susținută de D.Baumrind <footnote D.Baumrind apud D.Banciu, S.M.Rădulescu, M.Voicu, Adolescenții
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
loc în apropierea punctului critic s-a constatat că există o similaritate deosebită între comportarea sistemelor cu natură fizică complet diferită. Studiul teoretic al fenomenelor critice trebuie să rezolve o serie de probleme, și anume:definirea stării de ordine și dezordine, adică starea de dinainte de punctul critic și cea de după punctul critic; - explicarea existenței ordinii;explicarea variației mărimilor fizice ce caracterizează sistemele respective la trecerea de la o stare ordonată la o stare dezordonată, sau la trecerea prin punctul critic. Din punct
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
cele de ordinul I sunt continue Potențialele însele sunt continue în punctele de tranziție. Cel mai cunoscut exemplu de tranziție de fază de speța a-IIa este tranziția metal normalsupraconductor. Alte exemple sunt: tranzițiile magnetice, tranzițiile structurale, tranzițiile de tipul ordine - dezordine în aliaje, etc. Presupunem că avem un sistem descris de variabilele extensive S și V ( entropie și volum). Dacă notăm cu G= G (T, P) potențialul termodinamic corespunzător când lucrăm la temperatura T și presiunea P fixate, atunci, în punctul
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
regulată a particulelor constituente , factorul principal care conduce la formarea unei structuri regulate fiind forțele de legătură între particule. Din acest punct de vedere, corpurile întâlnite în natură sub forma celor trei stări de agregare, se situează între starea de dezordine perfectă a gazului ideal și starea de ordine perfectă a solidului ideal. Solidul ideal este solidul cristalin obținut prin repetarea regulată a unei structuri elementare în întreg spațiul. Solidele se pot obține sub formă de: - monocristale; - policristale Monocristalele se prezintă
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
loc în apropierea punctului critic s-a constatat că există o similaritate deosebită între comportarea sistemelor cu natură fizică complet diferită. Studiul teoretic al fenomenelor critice trebuie să rezolve o serie de probleme, și anume:definirea stării de ordine și dezordine, adică starea de dinainte de punctul critic și cea de după punctul critic; - explicarea existenței ordinii;explicarea variației mărimilor fizice ce caracterizează sistemele respective la trecerea de la o stare ordonată la o stare dezordonată, sau la trecerea prin punctul critic. Din punct
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
cele de ordinul I sunt continue Potențialele însele sunt continue în punctele de tranziție. Cel mai cunoscut exemplu de tranziție de fază de speța a-IIa este tranziția metal normalsupraconductor. Alte exemple sunt: tranzițiile magnetice, tranzițiile structurale, tranzițiile de tipul ordine - dezordine în aliaje, etc. Presupunem că avem un sistem descris de variabilele extensive S și V ( entropie și volum). Dacă notăm cu G= G (T, P) potențialul termodinamic corespunzător când lucrăm la temperatura T și presiunea P fixate, atunci, în punctul
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
regulată a particulelor constituente , factorul principal care conduce la formarea unei structuri regulate fiind forțele de legătură între particule. Din acest punct de vedere, corpurile întâlnite în natură sub forma celor trei stări de agregare, se situează între starea de dezordine perfectă a gazului ideal și starea de ordine perfectă a solidului ideal. Solidul ideal este solidul cristalin obținut prin repetarea regulată a unei structuri elementare în întreg spațiul. Solidele se pot obține sub formă de: - monocristale; - policristale Monocristalele se prezintă
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
produsul acestora și Întreaga activitate. Nu se dau calificative echipei, care să fie trecute În catalog fiecărui membru, pentru că nu a fost o contribuție egală la efectuarea temei respective. Pe lângă acest aspect, pentru unii activitatea În echipă creează o oarecare dezordine În clasă, pentru că elevii trebuie să comunice Între ei, să se contrazică dacă este cazul, să aducă argumente etc. Dacă așa-zisa dezordine contribuie la formarea deprinderilor de lucru În echipă, ea este benefică. În lecții trebuie să existe și
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ana Radu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93562]
-
contribuție egală la efectuarea temei respective. Pe lângă acest aspect, pentru unii activitatea În echipă creează o oarecare dezordine În clasă, pentru că elevii trebuie să comunice Între ei, să se contrazică dacă este cazul, să aducă argumente etc. Dacă așa-zisa dezordine contribuie la formarea deprinderilor de lucru În echipă, ea este benefică. În lecții trebuie să existe și asemenea momente În care elevii să fie elemente active ale procesului de predare - Învățare. Organizarea activității În echipe de elevi a constituit un
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ana Radu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93562]
-
între 1615-16304. Cel la care face referire romanul lui Constantin Țoiu este acest al doilea tablou. Într-o încăpere țăranii se înghesuie în fața unor funcționari să-și plătească dările. Impresia dominantă este contrarierea. Tabloul se creează pe un contrast între dezordinea exemplară din încăpere și rigoarea impusă de un moment precum cel al colectării impozitelor. Compoziția tabloului descoperă trei grupuri de personaje: în partea dreaptă, trei funcționari stau la o masă de lemn, acoperită cu suluri de hârtii legate cu sfoară
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]