3,645 matches
-
de himera unui „top model“, ci de maternitate; precum Soarele de Lumină. Prodigioasă, sensibilitatea se extinde asupra a tot ceea ce asprul bărbat caută să distrugă ca neconform cu pragmatismul lui: defavorizarea. Azvârlit din Olimp, În buna tradiție spartană - păstrez, pisicește, discreția asupra identității „catapultei“ - diformul fiu al lui Zeus - și’n lumea zeilor există malformație! - a fost salvat de Thetis - marea -; ajuns mai târziu Înapoi, și „criță“ pe deasupra, șchiopul Hefaistos avea să inventeze crița și să patroneze tehnologia, progresul adică. Însurându
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de timp, devine inteligentă adică, adăugând informație, poate construi un zid dintr’o grămadă informă de pietre, după cum o altă dar tot energie, lipsită Însă de adjectiv, poate transforma zidul În grămada informă de moloz. Cândva aveam energie liberă la discreție: e purtată de ceva de care e plin folclorul, anume apa neîncepută. Păi, În primele momente ale zilei, mai precis la ora 6, apa din râu ori din lac poartă cea mai multă energie liberă, pentru ca după-amiaza ea să devină
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ales că nu’și divulgă sursa - că m’am ales cu câțiva prieteni. Deși n’am văzut nici un whisk... as. Chiar dacă nu-mi place să vorbesc despre mine, dar Îmi place să fiu lăudat, Încerc să stimulez lauda, renunțând la discreția-mi proverbială. Cum mă cheamă, știți. După cum și că sunt un motan negru - de tot - deși pisicile mi-au scos câțiva peri albi... De albit n’o s’o fac niciodată; cel mult strămoșul - unul din mai mulți - concurentului meu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aceea, tata fiind mecanic de locomotivă. Amintindu-mi de cerința bunicului, mi-am dat seama că zbuciumul lăuntric nu-i fusese zadarnic, noi chiar i-am dat ascultare și-n mersul firesc al lucrurilor, fără prea multă consiliere și cu discreție desăvârșită - așa cum cereau perceptele educației noastre - ne-am ales fiecare drumul în viață. Primul care a plecat în lume a fost vărul nostru Gigi (Gheorghe) Tudor, admis printre primii la Liceul Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, absolvent al
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
cuptor cu legume de sezon, toate mi se derulează prin fața ochilor și, deși nu-mi lipsesc ca și spectru gastronomic astăzi, nu mai simt aroma bucatelor Maiei, totul parcă-i fad, cauciucat. În fiecare dimineață, bunicii se strecurau cu mare discreție afară și nu ne tulburau somnul până la orele 10. Maia, intra la păsări și-n saivan la oi, bunicul asigura plinul de apă peste zi și apoi dădea o fugă la imaș unde mai dețineau o parcelă de pământ pentru
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
prin excelență o persoană condițională, poate și-n virtutea profesiei sale. A doua zi spre seară am purtat o discuție cu amândoi și mi-am dat seama că-mi cunoșteau toate frământările, însă pe fondul unei generozități moștenite și educate, discreția era cu atât mai mult precumpănitoare. Un singur lucru mi-a cerut nenea Toma, să-l anunț imediat ce voi afla rezultatul admiterii la facultate. Și-am făcut-o imediat. După ce s-au afișat rezultatele, am expediat două telegrame, una părinților
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
relațional, în sensul că niciodată, nici măcar tangențial ori ocazional, părinții noștri, bunicii, rubedeniile noastre n-au scontat latura strict materială. S-au mulțumit cu ceea ce Bunul Dumnezeu le-a oferit, deschizându-le ușoare oportunități în acoperirea nevoilor curente, demnitate și discreție. Tata, al cărui profil era prin excelență identificat cu discreția, obișnuia adesea să ne spună: „Măi copii, e mare lucru să aveți măsură în toate, dar mai cu seamă s-aveți măsura bunului simț; de va lipsi ceva, ori va
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
noștri, bunicii, rubedeniile noastre n-au scontat latura strict materială. S-au mulțumit cu ceea ce Bunul Dumnezeu le-a oferit, deschizându-le ușoare oportunități în acoperirea nevoilor curente, demnitate și discreție. Tata, al cărui profil era prin excelență identificat cu discreția, obișnuia adesea să ne spună: „Măi copii, e mare lucru să aveți măsură în toate, dar mai cu seamă s-aveți măsura bunului simț; de va lipsi ceva, ori va apare un deficit, atunci cu siguranță noi părinții voștri suntem
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
descătușat într-o zi de duminică, iar mama i-a fost alături până aproape de sfârșit. Spun aproape pentru că refuza parcă să plece în prezența cuiva. A fost un moment când mama s-a retras din salon și atunci, în mare discreție, așa cum își trăise întreaga sa existență, a făcut-o. Noi rămăsesem acasă, mama îmi spusese să pregătesc o varză călită la cuptor, iar Adi mă tot ajuta prin bucătărie. Vestea a venit din partea fratelui mamei, m-a „topit” și am
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
gravitatea faptei noastre și poate nu într-atât fapta în sine, cât mai ales consecințele ce veneau în mod evident pe fondul dezamăgirii ce o pricinuisem domnului profesor. Cu siguranță cel mai tare ne-a afectat și ne-a durut discreția domniei sale. N-a comunicat nimănui, nimeni de la catedra de Geografie n-a aflat o cât de mică scurgere de informație în acest sens. În schimb, a intervenit detașarea, indiferența și anularea acelor principii de comunicare asertivă cu care eram obișnuiți
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
atunci, faimoase. Au fost editate ni se spune în prefața cărții "Carnetele unui editor" selectiv, deoarece "prea multe din personalitățile marcante ale literaturii și culturii române contemporane (...) ies în dezavantaj, diminuate, șifonate". Ceea ce înseamnă că unii au fost protejați prin discreția editorilor, alții, nu. N-aș spune că-i un procedeu corect: dacă-i bal, apoi bal să fie, până la capăt! Nu prea pot înțelege nici metoda de lucru a editorilor: în virtutea cărui principiu cât de cât științific sunt "rași" în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
prințului Sturdza, care locuia la Dieppe, avea grija palatelor-reședință din Germania, Franța și Italia ("un lux enorm" scria gazeta ieșeană "Opinia"), oferea imense burse și donații orfelinatelor și spitalelor din Paris și Baden-Baden, lăsând soarta amărâților țărani moldoveni la totala discreție a arendașului Fischer. Iată cum vedeau autoritățile esența chestiunii: Am căutat raportează prefectul de Botoșani Mavrocordat să mă ocup în mod serios de potolirea răscoalelor ce le-am găsit în toiul lor, iar pe de alta, de a ocroti drepturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
propune să enumerăm și să evaluăm toate componentele factorilor ce au asigurat și accelerat progresul mai rapid, dezvoltarea superioară a Bucovinei în cadrul imperiului habsburgic, față de restul Moldovei, rămas încă sub dependența și monopolul economic al înapoiatei Porți Otomane și la discreția amestecului frecvent al raidurilor prădalnice ale Rusiei, ca putere vecină și pretins protectoare a creștinilor, nu putem ignora din capul locului câteva fapte esențiale, indubitabile. Anexarea și integrarea Bucovinei la imperiu i-au înlesnit contactul cu centrele de cultură și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
etalându-și condiția lui de vameș și cătând cu jind la Steluța. Nu mai apucase să treacă pe la ea de când i-o acaparaserăm noi. Ce naiba să-i faci, râdem, glumim, dar În costul consumației pare să intre și asigurarea de discreție absolută față de Mioara. Așa o chema pe bondoaca vameșului, care arată cam boșită și trecută, iar toată treaba asta aduce cu un soi de șantaj. Altfel, pe Mioara o dispune din cale-afară compania acestor prieteni de familie vizitați mereu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
moment, Banca va fi notificat Împrumutatului intenția să de a suspenda în totalitate sau parțial dreptul Împrumutatului de a face trageri din contul împrumutului în conformitate cu secțiunea 6.02 din Condițiile generale. Pe baza unei asemenea notificări Bancă va hotărî, la discreția să, dacă pot fi făcute depozite ulterioare în contul special și ce proceduri trebuie urmate pentru a face asemenea depozite și va notifică Împrumutatului hotărârea să. 6. a) Dacă Bancă hotărăște în orice moment că orice plata din contul special
ACORD DE ÎMPRUMUT din 13 octombrie 1999 privind finanţarea Proiectului de închidere a minelor şi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A., semnat la Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126733_a_128062]
-
orice sume devin scadente pentru mai mult decât o tranșă și dacă Împrumutatul plătește o sumă mai mică decât suma totală datorată, fără să specifice în legătură cu care dintre tranșe se face o astfel de plată, Împrumutătorul va decide, la propria discreție, cărei tranșe îi revin sumele primite și notifică în consecință Agentului și Împrumutatului. ... Articolul 7 Cazuri de neîndeplinire a obligațiilor și rambursări anticipate 1. Împrumutătorul, prin notificare scrisă către Împrumutat, poate declara capitalul împrumutului scadent și plătibil imediat, împreună cu dobândă
ORDONANTA nr. 30 din 30 ianuarie 2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Naţionala a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, şi Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Bruxelles la 27 ianuarie 2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126833_a_128162]
-
orice sume devin scadente pentru mai mult decât o tranșă și dacă Împrumutatul plătește o sumă mai mică decât suma totală datorată, fără să specifice în legătură cu care dintre tranșe se face o astfel de plată, Împrumutătorul va decide, la propria discreție, cărei tranșe îi revin sumele primite și notifică în consecință Agentului și Împrumutatului. ... Articolul 7 Cazuri de neîndeplinire a obligațiilor și rambursări anticipate 1. Împrumutătorul, prin notificare scrisă către Împrumutat, poate declara capitalul împrumutului scadent și plătibil imediat, împreună cu dobândă
ACORD DE ÎMPRUMUT din 27 ianuarie 2000 între România, în calitate de Împrumutat, Banca Naţionala a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, şi Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, în suma de până la 200 milioane euro*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126838_a_128167]
-
fie arătată în cambie; în lipsa acestei arătări stipulațiunea se socotește nescrisă. Dobânda curge de la data emisiunii cambiei dacă o altă dată nu este arătată." Pct. 51. - Pentru ca dobânzile datorate de obligatul principal să fie determinate și să nu rămână la discreția posesorului titlului, este obligatorie înscrierea ratei dobânzii în chiar textul cambiei. Pct. 52. - În cazul în care pe o cambie plătibilă la vedere sau la un anumit timp de la vedere este inclusă o mențiune referitoare la dobândă, dar din textul
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
nu numai atribuții de supraveghere, ci și atribuții legislative, executive și judecătorești, adică plenitudinea drepturilor suverane în materie fluvială. Trecem sub tăcere celelalte dispoziții ale acestui regulament, care au ca obiect să asigure acțiunea Comisiei Mixte, punând autoritățile teritoriale la discreția ei. Ceea ce precede este suficient, credem noi, pentru a arăta că rezultatul adoptării proiectului Barrère va fi acela de a pune statele dunărene, și România în special, sub dependența directă și absolută a Austro-Ungariei, care ar obține pe Dunăre, contrar
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
și a trezit atenția puterilor asupra unei chestiuni de care depinde viitorul unei părți a continentului european. Să mai sperăm, de asemenea, că Europa nu va voi să consimtă la expropierea României în profitul politicii austriece și să pună la discreția unei terțe puteri gravele interese pe care le are ea de apărat în Orient și în Mediterana. Comerțul Marii Britanii și al Franței are nevoie de o protecție puternică împotriva tendințelor economice ale guvernului austro-ungar. România, gardian fidel al libertății Dunării
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
era un tip de treabă. El era în Comandament, nu era la Baterie. M. M.: Ofițer unu acolo, cum ziceam noi. S. B.: Așa. El s-a ocupat de tot, de înmormântarea lui David. În unitate s-a tratat cu discreție totul. Și David s-a sinucis cu discreție, nu a fost un gest emfatic. Pur și simplu n-a dat niciun semn. Era în Baterie, pentru că era în alarmă, avea armament cum aveau toți ofițerii și militarii în termen, și
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Comandament, nu era la Baterie. M. M.: Ofițer unu acolo, cum ziceam noi. S. B.: Așa. El s-a ocupat de tot, de înmormântarea lui David. În unitate s-a tratat cu discreție totul. Și David s-a sinucis cu discreție, nu a fost un gest emfatic. Pur și simplu n-a dat niciun semn. Era în Baterie, pentru că era în alarmă, avea armament cum aveau toți ofițerii și militarii în termen, și s-a retras în cancelaria sa de lângă dormitorul
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
să vorbesc despre mine avându-i ca subiecți implicit pe ceilalți (universalizarea subiectivității). * Ceea ce ne putem spune, depășește ceea ce putem spune semenilor noștri? Mă gândesc aici la diferența dintre ceea ce putem gândi și ceea ce putem comunica, uitând pentru moment ideea discreției. Trăim cumva un sentiment al posibililor proprii care ne face să înțelegem că suntem mai mult decât ceea ce putem exprima? Să fie acest sentiment unul din ingredientele iluzionării cotidiene care ne reține de la a face gestul final? Cred că trăim
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cu membrii serviciului informatic, cu membrii serviciilor utilizatoare au permis scoaterea la lumină dificultăților sau pur și simplu enunțarea unor lucruri pe care toată lumea le știa... Nu lipsea decât o prezență exterioară pentru ca acest fapt să devină posibil. Vom păstra discreția asupra acestor chestiuni. Prezentarea rezultatelor a permis totuși punerea în practică a mai multor soluții (trimiterea cadrelor la formare, schimbarea modelului de funcționare a serviciului informatic...). Formarea în tehnici de prezentare, care trebuia să-i ajute pe informaticieni să-și
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
pe care îl joacă, nu ar trece dincolo de funcția-i de, cel mult, atmosferizare, spre acele stări și dispoziții lăuntrice, discutate deja. Cum va proceda autorul pentru a capta, în cheia stilistică a unei astfel de poetici (definibilă prin raccourci, discreție și finețe, atenuare „litotică”, a oricărei ostentații de ordinul vreunei virtuozități „tehnice”), cuvântul acelei „voci” interioare, „rostit” doar pentru sine, poate ezitant, ori încă „încețoșat”, tulburat, parcă, de teama de a-l duce până la capăt și a-l face astfel
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]