2,801 matches
-
economică evidentă a Nordului asupra Sudului. Sudul este compus din țările slab dezvoltate, ele mai poartă și denumirea de țările lumii a treia sau țările în curs de dezvoltare având ca principal element definitoriu o economie subdezvoltată și neindustrializată.137 Discrepanța majoră între Sudul foarte sărac și Nordul profund industrializat este una din problemele majore cu care se confruntă modernitatea, acesta discrepanța este ; ; ; datorată fenomenelor de globalizare și colonizare care au avut loc încă de la sfârșitul secolului XIX. Prin colonizarea spre
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
a treia sau țările în curs de dezvoltare având ca principal element definitoriu o economie subdezvoltată și neindustrializată.137 Discrepanța majoră între Sudul foarte sărac și Nordul profund industrializat este una din problemele majore cu care se confruntă modernitatea, acesta discrepanța este ; ; ; datorată fenomenelor de globalizare și colonizare care au avut loc încă de la sfârșitul secolului XIX. Prin colonizarea spre exemplu a unor teritorii fertile din Africa sau Asia popoarele europene au fructificat resursele locale în folosul marilor metropole, câștigând resurse
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
în cadrele flexibile ale unor noi tipuri de visceralitate (inclusiv sexualeă. Interfațarea poate conduce la obținerea unei concordanțe între un obiect, o stare, un loc fizice și un obiect, o stare, un loc numerice, dar poate, de asemenea, să producă discrepanțe și dezorientare, anxietate sau tulburare mintală. Diversele efecte psihologice ale persoanelor online asupra stării și comportamentului umane sunt urmărite în studii de specialitate, de la formarea de impresii în contexte ale comunicării socioemoționale și autoprezentarea în pagini web până la mascaradele și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și care sunt folosite în practică sau activitățile zilnice, în profesiile de bunăstare precum asistență socială. Evidențiem trei aspecte importante: * Teoria; * Metoda; * Acțiunea. Teoria, la fel cu metoda și acțiunea, este un concept destul de ambiguu, plin de contradicții, obscuritate și discrepanțe. Deși teoria poate avea variate semnificații și statusuri în cadrul diferitelor discipline și joacă diferite roluri, ocupă o poziție particulară atât în câmpul academic, cât și în cel al practicii asistenței sociale, educație și cercetare. În procesul de cercetare știintifică, teoria
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
fi, să zicem, zborul unui corb spre un copac -, legile fizicii sunt aceleași pentru fiecare observator. Comparând observațiile unei persoane aflate la sol și cele ale uneia aflate într-un tren ce se mișcă paralel cu corbul, ar exista o discrepanță în ceea ce privește vitezele corbului și a copacului. Însă rezultatul final al zborului este același: după câteva secunde, corbul ajunge la copac. Ambii observatori sunt de acord cu rezultatul final, deși s ar putea să nu fie de acord cu unele detalii
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
cîine de stînă [...], foarte zgîrcit și foarte risipitor. S-a certat cu cei mai buni prieteni ai lui [...] fiindcă s-a împrumutat de la ei cu bani și nu și-a plătit datorii de felul acestora decît cu mare greutate." Anumite discrepanțe ale personalitații surprinde și G. Panu într-un articol publicat în revista Săptămîna (1903): "Așa am cunoscut un om de o inteligență și o cultură excepțională, om de litere cu gust rafinat, dispoziții artistice admirabile, cunoscător și amator de muzică
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
lui Mateiu la timpul în care căzuse, un timp al ridicării noroadelor ce trăiau tocmai printre imitații în material ieftin ale modelelor anterioare. Cu discernămîntul său recunoscut și cu un înnăscut simț al măsurii, Tudor Vianu va reliefa tocmai această discrepanță între timpul sugerat și timpul istoric: "Tineretul care crește acum nu va mai ști nici cum arăta la față și la port mîndrul și singuratecul om între două vîrste, cu părul încărunțit, cu figura slabă și nemișcată, vorbind rar și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
moral și afectiv, ceea ce înlătură riscul stigmatizării sociale și a menținerii unei oarecare verticalități sociale. Mai mult, aflat în momentul de a părăsi penitenciarul, fostul deținut suferă un nou proces de "readaptare", de data aceasta la societatea exterioară. Resimțirea unor discrepanțe majore între cele două cadre sociale, îi deschid individului noi căi de recidivă, acesta reîntorcându-se în acel mediu apreciat ca securinzant. În sens opus, beneficiarii programelor de probațiune reușesc prin consiliere de specialitate, sprijin din partea familiei și a cadrelor
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
din ce în ce mai multe țări, polarizând societatea fiecăreia în două extreme, a celor avuți și a celor săraci cu o pătură de mijloc formată din funcționari, intelectuali și mici întreprinzători (meseriași), cu timpul aceste aspecte se vor accentua, ceea ce avea să adâncească discrepanțele dintre clasele și păturile sociale. Aceste discrepanțe vor genera conflicte ce vor alimenta permanent frământările sociale. Adăugând acestor stări de lucruri și faptul că liberalismul în expansiune depășește granițele și interesele statului, se ajunge la stări conflictuale internaționale care au
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
două extreme, a celor avuți și a celor săraci cu o pătură de mijloc formată din funcționari, intelectuali și mici întreprinzători (meseriași), cu timpul aceste aspecte se vor accentua, ceea ce avea să adâncească discrepanțele dintre clasele și păturile sociale. Aceste discrepanțe vor genera conflicte ce vor alimenta permanent frământările sociale. Adăugând acestor stări de lucruri și faptul că liberalismul în expansiune depășește granițele și interesele statului, se ajunge la stări conflictuale internaționale care au stat la baza numeroaselor războaie și îndeosebi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cea care a fost văzută în original. Mai mult, copilul va ajunge să dezvolte atitudini și concepții care reprezintă suportul comportamentului său. În sfârșit, trebuie să spunem că agenții socializării nu întotdeauna fac și ceea ce spun și când există o discrepanță în acest sens, ceea ce ei fac are un impact mai mare decât ceea ce spun. Recompensarea și pedepsirea. Când copiii învață și repetă comportamentele pe care le văd la persoanele semnificative, aceste persoane răspund prin aprobare. Această aprobare poate fi verbală
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
aibă succes în viață. Aceștia descoperă că normele care reglementează posibilitatea realizării obiectivelor acceptate cultural nu sunt aplicabile la situația lor și atunci unii dintre ei le încalcă. Teoria lui Merton cu privire la devianță sugerează că aceasta apare ori de câte ori există o discrepanță între obiectivele instituționale și mijloacele disponibile de a le atinge. Indivizii prinși în această dilemă resping atât obiectivele cât și mijloacele. O dată ce ei fac acest lucru devin devianți. Dată fiind blocarea căilor de acces la mijloacele instituționalizate și dezirabile social
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Italia, Portugalia și Spania. Cu un procent de doar 6,9 la sută din disponibilul populațional angrenat în circuitul sistemului de învățământ public primar în 1870, România se încadrează, neîndoielnic, în grupul statelor constructoare retoric a educației. Luând aminte de discrepanța majoră dintre forma juridică (Legea instrucțiunii publice adoptată la 1864) și fondul efectiv (rata înrolării de 6,9 la sută în 1870), devine cu atât mai inteligibilă lamentația maioresciană exprimată sub chipul "formelor fără fond" ca teorie sociologică a modernității
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
instrucțiunii publice din 1864 ca principiu fundamental al învățământului, statisticile arată o diferență de gen evidentă în ceea ce privește accesul la educație. Din totalul elevilor înscriși, 65,6 sută sunt băieți, în timp ce doar 34,4 la sută sunt fete. Statisticile mai reliefează discrepanța semnificativă existentă între totalul elevilor înscriși în sistemul de învățământ și totalul celor care au urmat regulat cursurile, participând efectiv la procesul de instrucție publică. Din cei 522.235 de elevi săteni înscriși, doar 394.774 au urmat cu regularitate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Dacă pe plan legislativ România se situa în avangarda educațională a continentului, pe planul realității efective lucrurile nu decurgeau în aceeași direcție. În perfect acord cu teoria maioresciană a "formelor fără fond", între "țara legală" și "țara reală" persista o discrepanță majoră (constrastarea celor două noțiuni îi aparține lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, inspirat fiind de dihotomia introdusă de François Guizot între "pays légal" și "pays réel"). După cum reflectă statisticile, atât rata participării școlare, cât și rata literalității populației generale continuau să fie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
că ceea ce contează cu adevărat nu este atitudinea reală a agentului de socializare (părinții ori profesorii), ci modul în care aceasta este percepută de către subiectul socializării (adică de copii, respectivi elevi). Adoptând această asumpție, este interesant de examinat corespondența sau discrepanța existentă între atitudinile atribuite părinților și profesorilor cu privire la comunism și atitudinile adolescenților referitoare la același obiect atitudinal. Pentru început, iată cum percep adolescenții atitudinile față de comunism ale "celorlalți semnificativi": Tabel 52. Percepția atitudinilor părinților, respectiv a profesorilor, de către adolescent Părinții
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 105. (trad. n.) 8 Vittore Branca, Boccaccio medievale, G. C. Sansoni Editore, Firenze, 1970, pp. 28-29. 9 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 6. (trad. n.) 10 Ibidem. (trad. n.) 15 narează, deși criticii literari au descoperit și discrepanțe între narator și istorisirea sa. Diversitatea originii sociale a pelerinilor este depășită sau întrecută doar de diversitatea povestirilor și a temelor acestora, deoarece scriitorul englez dezvoltă specii precum romanul curtenesc, savuroase fabliau-uri, alegorii, predici, fabule, vieți ale sfinților. Capodopera sa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
verzi / Și pe trei cu lemne-uscate, / Să se știe peste sate / Că eu mult te-am mai cătat / Și de urmă nu ț-am dat."229 Norocul-antropomorf este supus unui ritual al purificării, prin "cânt" și "muncă", paliative care anulează discrepanța dintre certitudine și virtualitate. Imperativul reflexiv și imprecativ transfigurează procesualitatea semantică în plan simbolic: "Frunză verde busuioc, / Ardă-te focu, noroc, / Că n-ai crescut pe-a meu loc. / Nu știu ce nu ț-o priit, / Că de la mine-ai fugit, / M-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Vineri mă duc la Sibiu, / Nu pot, mândră, ca să viu; / Sâmbătă mă duc la plug, / Obosit seara mă culc; Duminică-i liturghie, / Nu-mi trebuie, mândră, mie, / După masă merg la joc, / Vezi, mândră, că n-am noroc!"64 Alteori, discrepanța dintre esența semnificațiilor și explicațiile aparente reprezintă pretextul disimulării defectelor omenești, ilustrate, de altfel, în poezia populară, prin antifrază: "Am o mândră ca o floare, / Doarme până-n prânzul mare, / Când îi pomenesc de furcă, / Stinge lampa și se culcă, / Apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poate consta într-un schimb scurt de cuvinte sau de fapte/reacții supărătoare. Ecoul este de scurtă durată, de câteva minute/ore/zile, pe măsura circumstanțelor sau a memoriei afective a părților (au a uneia dintre ele). • neînțelegerea. Exprimă o discrepanță între sensul transmis și cel receptat. Comunicarea este neclară (motive, fapte, circumstanțe, conotații etc.). De regulă, fiecare îl vede pe celălalt răspunzător de alterarea comunicării/relației. Neînțelegerea poate lua următoarele forme: atribuirea unui alt sens pentru un cuvânt cheie, delasarea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pentru activitatea sistemului ca un tot; 2. activitățile utilizatorilor; 3. activitatea unor anumite terminale; 4. operațiunile cu fișierele ce conțin date secrete; 5. operațiuni care implică utilizarea programelor cu regim special. Prin reprezentarea grafică a valorilor obținute se pot constata discrepanțe relevante privind: 1. timpul dintre două reparații ale sistemului; 2. timpul dintre două încercări eșuate de intrare în sistem; 3. timpul dintre întreruperi; 4. timpul scurs între erorile de comunicație; 5. folosirea timpului de prelucrare, măsurat în secunde, înmulțit cu
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
exemplu, emoțiile generate de o schimbare neașteptată în contextul comunicativ (a apărut în situația respectivă de comunicare o persoană care intimidează locutorul; brusc, nu se mai aude bine interlocutorul la telefon și este o discuție foarte importantă/ urgentă etc.), de discrepanța dintre așteptările cu care locutorul intră în situația de comunicare respectivă și condițiile concrete de realizare (Rimé, 2007, p. 120) etc. (3) Emoțiile se manifestă la nivel verbal, nonverbal (Marcus & Săucan, 1994, p. 35) și paraverbal prin cuvinte-sentiment/stare/ atitudine
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nu mai e necesară această măsură de protecție. Aceasta denotă un stereotip eronat legat de semnele exterioare, distinctive ale unei persoane infectate. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 6. Frecvența utilizării prezervativului Aceste date relevă o discrepanță între declarații și comportament. Aparent, copiii străzii chestionați știu că folosind prezervativul se pot proteja de infecții cu transmitere sexuală, care, tot în opinia lor, conduc la moarte, dar, de fapt, utilizarea este mai degrabă ocazională, ori se știe că
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu transmitere sexuală, care, tot în opinia lor, conduc la moarte, dar, de fapt, utilizarea este mai degrabă ocazională, ori se știe că un singur contact sexual neprotejat este suficient pentru a contracta o infecție cu transmitere sexuală. Explicația acestei discrepanțe poate fi legată de dorința lor de a da răspunsurile așteptate de lucrătorii sociali sau de ceilalți în general, ca un semn că normele sociale se mai mențin în conștiința copiilor străzii, chiar dacă la un nivel redus. De fapt, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Total 7 59 52 17 135 Sursa: Salvați Copiii, 2005. La nivel național, majoritatea populației rome (66,5% - conform UNDP, 2003) a urmat cel mult clasele primare. Fetele sunt școlarizate într-o proporție mai mică decât băieții. Există de asemenea discrepanțe între diferite categorii de romi, în sensul că cei care au un nivel mai ridicat de educație și cei care trăiesc în comunități mixte, și nu în comunități izolate vor face astfel încât și copiii lor să urmeze școala. Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]