2,641 matches
-
fi, fără îndoială, unele probleme care nu trebuie discutate, fiindcă nu s-au lămurit într-un fel în birou, dar sunt problemele acestea majore de orientare a activității organelor M.A.I.-ului, de control, de îndrumare a activității lor, care discutate numai așa, între primul secretar și tovarășii de la Securitate nu se rezolvă decât numai în urma unei analize, unei discuții în colectiv a problemelor. Tov. Nicolae Ceaușescu: Are cuvântul tov. Walter Roman, urmează tov. Voicu Ștefan. Tov. Walter Roman: Tovarăși, eu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
rezultă că aceeași grijă trebuie să fie față de orice cetățean al țării. Tov. N. Ceaușescu: Practic, nu mai poate fi arestat nici un membru de partid fără ca organele de partid să fie informate. Atunci, să aducem materialului modificările în sensul celor discutate aici și să-l aprobăm. Sunteți de acord, tovarăși? (toți tovarășii sunt de acord). Cu aceasta, ridicăm ședința. Ședința s-a terminat la orele 14,35. GE. 2 ex. A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar nr. 115/1967
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de detaliat sau de succint consideri, cum îți este mai la îndemână: Numele Data Descrie succint seminarul care tocmai s-a încheiat, punctând critic aspectele pozitive și negative care ți se par cele mai relevante. Ce ai învățat în urma temelor discutate astăzi? Ce aspecte conexe legate de subiectele parcurse ai învățat? Cum s-au schimbat punctele tale de vedere, respectiv ceea ce cunoșteai până acum? Cum s-a schimbat imaginea ta despre tine? Ce planuri faci pentru viitoare activități de învățare? Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
profesorului (și care fac mai ușoară urmărirea ei, ideile-cheie fiind deja grupate acolo) până la copii ale prezentării în PowerPoint (ce au adesea un spațiu pentru notițe personale), fișe pentru lucru independent, fotocopii ale unui articol (ce urmează a fi analizat, discutat, de exemplu) etc. Pot fi utilizate în foarte multe feluri și sunt, poate, cel mai des folosită resursă. Când dorim să folosim fișele de lucru, este bine să răspundem, în prealabil, la câteva întrebări: cursanții au nevoie de foi pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de detaliat sau de succint consideri, cum îți este mai la îndemână: Numele Data Descrie succint seminarul care tocmai s-a încheiat, punctând critic aspectele pozitive și negative care ți se par cele mai relevante. Ce ai învățat în urma temelor discutate astăzi? Ce aspecte conexe legate de subiectele parcurse ai învățat? Cum s-au schimbat punctele tale de vedere, respectiv ceea ce cunoșteai până acum? Cum s-a schimbat imaginea ta despre tine? Ce planuri faci pentru viitoare activități de învățare? Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
profesorului (și care fac mai ușoară urmărirea ei, ideile-cheie fiind deja grupate acolo) până la copii ale prezentării în PowerPoint (ce au adesea un spațiu pentru notițe personale), fișe pentru lucru independent, fotocopii ale unui articol (ce urmează a fi analizat, discutat, de exemplu) etc. Pot fi utilizate în foarte multe feluri și sunt, poate, cel mai des folosită resursă. Când dorim să folosim fișele de lucru, este bine să răspundem, în prealabil, la câteva întrebări: cursanții au nevoie de foi pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că agresivitatea reprezintă apanajul atavic ereditar al bărbaților, moștenit de la rudeniile noastre primate. Această teorie afirmă condiția biologică violentă a omului, deși nu susține imposibilitatea prevenirii conduitelor violente ale ființei umane, care este în același timp și socială. Teoria, larg discutată, are un contraargument puternic în cercetări care arată că și cooperarea reprezintă un mecanism înnăscut al omului și că acesta din urmă poate genera și susține conduite de negociere în situații conflictuale, evitându-se manifestările violente. Violența și gingășia interpersonală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
credeți ceea ce spune copilul, chiar dacă pare dificil de crezut; asigurați copilul că a făcut bine că a dezvăluit și că nu e vinovat pentru cele petrecute; respectați intimitatea copilului (nu discutați cu alții, neavizați, despre abuzul suferit de copil); când discutați, trebuie să aveți acceptul copilului; asigurați copilul că sunteți mereu disponibil pentru a-l asculta și apăra; străduiți-vă să mențineți continuitatea vieții copilului, atunci când se impun anumite măsuri (continuitatea vieții copilului în familie, în clasă, în cercul de prieteni
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
instituționale exhaustive care să limiteze cât mai mult arbitrariul), Încercându-se astfel maximizarea nivelului de formalitate al relației ca mijloc de a diminua riscurile reciproce asociate Întreprinderii. Implicațiile tranziției de la sistemul clientelar la cel formal au fost majore și amplu discutate. Modelul formal reprezintă punctul de pornire al discuțiilor actuale despre subiect, În special În Europa, iar organizarea politică românească, dar și discursul public intern Îi sunt predominant tributare. În ultimul secol, modelul a suferit, pe rând, influențe keynesiene și neokeynesiene
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
private nu este Însă așa de simplă. Dacă rolul pe care Îl au guvernele naționale În formularea politicilor europene este departe de a fi stabilit, la fel și raportul exact de putere Între instituțiile comunitare și grupurile private sunt Îndelung discutate. Pe de o parte, există opinia menționată mai sus, conform căreia grupurile de interese se folosesc În principal de Comisie, pentru a-și impune punctul de vedere asupra actorilor guvernamentali naționali, și, pe de altă parte, există opinia conform căreia
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
alți actori. În cazul transferului de politici, mai puțin relevant pentru capacitatea politică este procesul stabilirii agendei, deoarece problemele intră direct pe agenda instituțională odată cu negocierea Acordurilor Europene (Wallace, Wallace și Pollack, 2006, p. 389). Agenda politicilor de gen trebuie discutată dintr-o perspectivă comparată, În urma unei cercetări naționale, din care să rezulte interesele „reale” ale femeilor, care vor fi raportate la agenda „europeană” a politicilor existente. Studiul comparativ al acestora va pune În discuție legitimitatea politică a politicilor publice de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cum s-a susținut un arbitraj obligatoriu. Mai mult, se poate susține că art. 62 este un text perfect inutil, de vreme ce procedura (și limitele) arbitrajului sunt reglementate prin art. 32-39 din Legea nr. 168/1999. Cea de-a doua problemă discutată privea modificarea art. 12 și 13 din aceeași lege, în sensul extinderii cazurilor în care pot fi declanșate conflictele de interese. Nu vom mai insista asupra acestei probleme, întrucât, prin Legea nr. 241/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în întregime, fiind incluse chiar puncte suplimentare, care au permis o informare relativ amplă asupra realităților românești. Acestea au infirmat cele mai fanteziste aprecieri ale "Raportului Blaaw". Parlamentarii participanți la vizită nu au avut reproșuri deosebite cu privire la organizarea acesteia, temele discutate și, mai ales, la cele constatate. Discrepanța între propaganda / manipularea și cele constatate nu era de ignorat. Un fapt era clar, România nu era o țară "buldozerată", așa cum pretindea o anumită propagandă pe care un "vecin binevoitor" o alimenta cu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nu au p]c]tuit - o ipotez] aparent respins] de contemporanii s]i deoarece a fost condamnat] la Conciliul de la Sens, în 1141. În leg]tur] cu cea de-a doua implicație, el ofer] o versiune neconving]toare a sugestiei discutate anterior, c] aceia care tr]iesc în afara spectrului revelației creștine pot totuși s] fie virtuoși, atâta vreme cât își conformeaz] intențiile la conținutul legii morale, așa cum este ea revelat] gândirii. A doua problem] cu care se confrunt] perspectiva promovat] de Anselm/Abélard
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
virtuții care fac obiectul obligațiilor imperfecte. iv. Etică lui Kant: respectul pentru individ Kant își dezvolt] concepția pe câteva structuri paralele (pe care el le pretinde echivalente). Imperativul categoric este formulat într-o multitudine de variante izbitor de diferite. Formulă discutat] mai sus este cunoscut] și că „Formulă Legii Universale” și este considerat] a fi cea mai „strict]”. Formulă cu cel mai mare impact cultural este cea a „Scopului în Sine”, care ne cere s] trat]m „umanitatea în persoana noastr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în capitolele 19, „Consecințialismul” și 20, „Utilitatea și binele”. Eseul de fâț] pune accent pe teoriile deontologice. Fried și alți deontologi contemporani își prezint] propriile puncte de vedere că r]spuns și că m]sur] corectiv] la adresa teoriilor consecvențialiste frecvent discutate la mijlocul secolului. Deși în prim] instant] obiecțiile aduse consecințialismului au avut un caracter normativ, ulterior aceste nemulțumiri au servit drept fundament pentru dovedirea inconsistentei structurale și conceptuale a teoriei. Orice teorie care permite abordarea ființei umane într-o manier] asem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
efectiv afirmația conform c]reia exist] principii morale. Ross admite deja c] acestea nu sunt de folos. Sugestia mea este c] Ross s-ar fi descurcat mai bine dac] aceste principii nu ar fi existat. Replică lui Ross la cele discutate ar fi fost aceea c] f]r] principii de orice fel, nu se poate atinge o poziție moral] consistent]; pentru a fi just din punct de vedere al consistemței morale trebuie alocat] aceeași pondere fiec]rui lucru relevant, indiferent de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exist] o regul] care spune c] „un agent bun nu trebuie niciodat] s] intenționeze moartea unui inocent” are sens s] se fac] distincția între bun]tatea și r]utatea agentului, dar atunci acestei reguli îi lipsește logică. vii. Concluzii Distincțiile discutate mai sus reprezint] diferențe care sunt resimțite în profunzime. Dac] aceste diferențe sunt relevante sau nu din punct de vedere moral, si dac] da, din ce perspectiv], reprezint] o discuție care conținu] inc]. Exist] totuși un aspect al dezbaterii cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m punctul de vedere conform c]ruia f]tul are dreptul la viat], este greu s] justific]m impunerea unor astfel de greut]ți asupra unor indivizi refractari de dragul vieții f]tului. Precum a ar]țâț Judith Thomson în mult discutatul articol din 1971, „Pledoarie pentru avort”, nu exist] nici un alt caz în care legea cere indivizilor (care nu au fost condamnați pentru crime), s]-si sacrifice libertatea, autodeterminarea și integritatea fizic] pentru a salva viața altuia. Poate o analogie pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
important, deoarece agentul este ghidat de acesta în c]utarea eliber]rii. Aceast] idee este central] în dezvoltarea unei teorii a eliber]rii morale care nu se bazeaz] pe consecințe. Izolarea moral]. Cea de-a treia situație este una foarte discutat] de c]tre Machiavelli, cu toate c] este des ignorat] de c]tre criticii acestuia. Ea prezint] un interes independent considerabil pentru orice dezbatere a acțiunii cooperative. Este de fapt problema pus] de cerințele virtuții într-o lume sau într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afirmațiile de tip „se cuvine”, de regulile specifice afirmațiilor de tip „se cuvine”; altfel nu vom putea face o distincție logic] între dou] clase de acte de vorbire care sunt evident diferite că sens, deci și că logic]. Cel mai discutat tip de prescriptivism, cunoscut ca prescriptivismul universal, g]sește aceast] deosebire în ceea ce a fost numit] universalizabilitatea propozițiilor de tip „se cuvine” și a altor propoziții normative sau evaluative. Și majoritatea descriptiviștilor recunosc aceast] caracteristic] a judec]ților morale. Având
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și interschimb se află la baza economiei globalizate alături de expansiunea unui sistem de piață capitalist la nivel mondial. 1.2.1.2. Dimensiuni ale globalizării Toate dimensiunile vieții socioumane sunt atinse de globalizare, deși cea mai "vizibilă" și cea mai discutată este încă cea economică. Doar relativ recent (în ultimele două decenii) au început să apară mai multe studii dedicate globalizării în sfera culturii. Appadurai (1996) de exemplu vorbește de cinci dimensiuni interrelaționate ale fenomenului: etnospațiul, mediaspațiul, tehnospațiul, finanspațiul și ideospațiul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
am analizat o serie de concepții românești cu relevanță în câmpul teoriilor identității. Am ales dintre ideile-forță care au făcut istorie în studiul socialului și culturii românești doar câteva, pe care le-am considerat deosebite sau înnoitoare în raport cu universul paradigmelor discutate anterior. Am reținut de aici că noologia adaugă la dimensiunile identității dezvăluite deja un nou palier, cel al latenței, al spiritualității. De aici și noutatea sa, și anume postularea permanenței identității, pe palierul latențelor, a unor cadre spirituale activate prin
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
același tipar mitic al întemeierii sau nu preiau în același grad modelul bizantin etc. Cum perioada medievală este prin excelență una a afirmării masculine, putem adăuga faptul că imaginarul puterii așează spațiul privat sub legea spațiului public, fapt prea puțin discutat, dat fiind că el este locul predilect al categoriilor marginale (femei, copii, bătrâni, supuși). "Simbolismul ancorat într-o semiologie religioasă" nu cred că transformă doar politicul "într-o zonă a sacrului", ci și manifestarea puterii (medievale) în ansamblu. Întregul câmp
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
radiografiată" printr-un filtru antropologic) și modul de formare (oglindit prin exemple culturale plasate într-o rețea susținută de mentalități, reprezentări sociale, contexte istorice și politice, ideologii și politici instituționale). În spiritul traseului științific sugerat de Le Goff în postfața discutată și al metodei școlii conduse de Bernard Guenée, textul este văzut atât drept un "simptom" al imaginarului puterii, un speculum mundi, cât și un instrument intelectual de influențare nu doar a gândirii instituționale, ci și a practicii derivate din normativele
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]