3,286 matches
-
fi mai prudenți și poate mai aproape de adevăr! - profită, ca să zic așa, de sentimentul clar, destul de adânc În unele cazuri și aproape generalizat la generațiile de adulți care au suportat comunismul „fără să se revolte!”. Probabil că și pașoptiștii Îi disprețuiau pe adulții vremii lor care au „suportat” jugul sau influențele brutale sau insidioase ruso-turcești sau tinerii veniți din primul război teferi, care voiau o „altă lume, o altă societate, mai dreaptă, o altă Românie!”... Dar... cum se poate construi o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
-l practic eu și o cu totul altă „singurătate”, cea impusă din afară, o izolare, de fapt, o dură, insistentă, marginalizare, o pestiferare socială cu care te pedepsește regimul furios nu numai pentru că i-ai Încălcat preceptele și i-ai disprețuit bietele privilegii pe care ți le aruncă la fel ca pe niște scumpe daruri, dar și Îngrijorat ca exemplul tău de nesupunere și demnitate să nu „facă valuri”, să nu creeze „școală” la cei Încă „amorțiți” În teamă vagă și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Paris, Între franceză și germană, dar mai ales Între două structuri mentale, culturale și civilizatorii aproape opuse, având astfel posibilitatea de a le compara continuu. Francezii, spre deosebire de cele ce credeam În tinerețe, influențat de marii romantici, nu sunt firi „pasionale, disprețuind bunul-simț social sau istoric, apți de aventuri sentimentale sau ideatice”! Nu, astfel sunt mai degrabă Nemții, așa cum i-am cunoscut eu În deceniile opt și nouă și cum istoria lor recentă Îi trădează. Francezul de azi - dacă mi-este permis
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
creatoare de mari valori intelectuale, pulsând mai viu prin colonialism, jaf, armonizarea intereselor pe calea războiului. Destinul trebuie acceptat nu interogat. Prea multe întrebări duc la expulzarea din istorie. Chiar "Dostoievski și Pușkin, umaniști, cum erau, nu se sfiau să disprețuiască și să dorească exterminarea unor popoare intruse în raport cu panslavismul, precum românii!". Orice ideologie stă foarte bine în pagină, aplicată creează panică, goluri uriașe în memoria celor care o declanșează, resemnare în sufletul celor asupra cărora se proiectează. Lucrarea lui Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în "Revue des deux mondes": Inima aceasta n-a simțit niciodată căldura unei fapte nobile; niciodată un gând cinstit n-a trecut prin acest cap neobosit. Acest om este o excepție a naturii, un monstru atât de rar, încât, chiar disprețuindu-l, omenirea îl contemplă totuși cu o admirație stupidă" (159). Probabil că Theodor Codreanu căuta în lecturile sale modele de politicieni care să se distanțeze de modelul comunist al omului nou, semianalfabet, umflat cu lozinci, scamator, corupt, pragmatic și agresiv
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și nuanțările sale urmează, cu o acribie remarcabilă, ca și în alte momente de clarificări dificile, același fir călăuzitor al gândirii eminesciene. Într-adevăr, susține el, Eminescu simboliza arheul românesc, dar din poziția de marginalizat, împreună cu poporul român, ignorat și disprețuit de o pătură minoritară, numită de poet "pătura superpusă". (...) Eminescu sesizase o situație cu totul aberantă în societatea românească: națiunea profundă era tratată ca o "minoritate", batjocorită de o oligarhie care nu-și cunoștea decât măruntele interese de grup". Concluzia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
statului natural, recte al conservatorilor" (p. 56). Edificatoare este și lămurirea caracterului "reacționar" al concepției asupra societății a lui Eminescu, ca atitudine asumată conștient de gazetar, în raport cu liberalii timpului (p. 58), din "poziția de marginalizat, împreună cu poporul român, ignorat și disprețuit de o pătură minoritară, numită de poet "pătură superpusă"" (p. 64). Este un bun câștigat apărarea canonicității lui Eminescu, ce aduce în prim plan trei argumente. Exegeți mai noi, în loc să dea ei înșiși opera sau să invoce opere cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în urma afluenței de greci și armeni izgoniți din Imperiul Otoman, care au acaparat locurile de muncă ale autohtonilor. Mai mult, antreprenorii străini au angajat în fabricile lor, în mare majoritate, conaționali, în defavoarea muncitorului român, pe care „îl urăște și îl disprețuiește”. Pentru o mai bună reprezentare a intereselor clasei muncitoare, conform legilor, aceștia s-au grupat în sindicate. În portul Constanța se aflau două mari sindicate: unul al muncitorilor manuali, condus de D. Negrescu și care avea la bază principii socialiste
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
toate ocaziile deasupra nivelului agenților, căci altcum nu va porunci el, ci agenții, cu proprietățile lor reduse”, ceea ce va schimba caracterul analizei și sensul exploatării informațiilor obținute. În finalul aprecierilor sale, colonelul Nicolai a apreciat că „spionii nu trebuie întotdeauna disprețuiți”, mai ales atunci când acționează în folosul națiunii lor și sunt mânați de sentimente patriotice. Suntem de acord că România a desfășurat „un spionaj tactic, limitat”, nu numai în perioada celui de-al doilea război mondial, ci în toată perioada analizată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cap să facă pod peste tren, performanță de Lumea Veche, nouă după ce au descoperit-o pe cealaltă, concept de epocă Noua Europă, vezi Tufămică, președinte american, 2004-2000-2008, prea multe sub numele copleșitor de România ca să nu ai tendința să-l disprețuiești! prea multe pe gustul schimbării, paralizie progresivă în singur călător, oamenii mutîndu-și mediul, acela de infirmi de cînd și-l mută singuri, ia patul tău și umblă! natură prea supusă ca să nu fie vorba de o capcană, natura lucrurilor! Zavale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nevoie de ceva, textul de față își pierde suflul, o singură dată, că se adunaseră mai multe, și tot te-ai îmbătat, s-a supărat soția! verva putea să lipsească, ce e util nu aparține ființei, reacția ei să se disprețuiască, agentul, că sînt cine? poate să vă luați la pocneală ca să am ce scrie! tu să scrii? oficial promovezi politici demografice, cu dezavantajul executanți alții, riverani călătoriei, cînd am să-mi schimb pantofii, bine au ținut 9 luni, să fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Sistemul administrației centralizate și folosirea poliției pentru controlarea alegerilor garantau dominarea mediului rural de cel urban. Politicienii și birocrații, ei înșiși săteni cu o generație sau eventual două în urmă, aveau tendința să-i privească de sus și să-i disprețuiască pe țărani. Între timp, după cum am menționat deja, viața satelor nu se îmbunătățea. Nu se făcuse nici un progres semnificativ în privința alimentației, a condițiilor de locuit sau a educației. Persoanele individuale, chiar și acolo unde aveau drept de vot, erau împiedicate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
că Otto nu este nici împărat, nici roman, ci, cel mult, un rege barbar căruia ar fi cu neputință să-i dai de soție o prințesă imperială, Liutprand izbucnește furios: "Noi ceilalți, lomgobarzi, saxoni, franci, lotharingi, bavarezi, suevi, burgunzi, îi disprețuim pe romani în așa măsură încît, pentru a-i jigni pe dușmani, îi numim romani, căci acest nume cuprinde toate relele de pe pămînt". Divorț politic, deci, dar, din ce în ce mai evident, și divorț religios. Neînțelegerile asupra interpretării textelor sfinte și diferențele de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
mai sus, seniorul putea, după bunul său plac, să-i impună șerbului munci de tot felul corvezi și dări care se constituiau în așa-numita "taille" (dare excepțională). Toate aceste îndatoriri erau ereditare și făceau din șerb un om inferior, disprețuit de toată lumea, chiar și de țăranii din vecinătate, care se bucurau de ceva mai multă libertate decît el. Nu toți țăranii, într-adevăr, erau supuși "înjositoarei șerbii", în afara proprietarilor liberi, care scăpau, cum am mai spus, îndatoririlor seniorale, încă un
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cuvântare colindă pretutindeni păstrând aceeași înfățișare și pentru cei ce o pricep, și pentru cei cărora nu le spune nimic. Ea nu știe în fața cui se cuvine să vorbească și în fața cui se cuvine să tacă. Iar dacă a fost disprețuită sau pe nedrept hulită, ea trebuie, de fiecare dată, să-și cheme în ajutor părintele; singură, nu e în stare nici să se apere, nici să își vină în ajutor". Documentele vorbesc atât cât cei ce le-au scris le-
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fără onoare și fără minime reguli de conduită. Socie tatea e polarizată isteric: pro-băsescieni obsesivi și anti-băsescieni grobieni. Forumurile sunt pline de dejecții. Ne îndreptăm spre un soi de stupoare electorală: nu mai vrem să votăm pe nimeni, pentru că îi disprețuim pe toți. Înrăirea generală este și efectul unor conjuncturi exterioare. Scăderea nivelului de trai nu e de natură să binedispună. Sărăcia te înrăiește, tot astfel cum bogăția scăpată de sub control tinde să te prostească. Săracul e nervos, resentimentar, înclinat spre
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
la timp poate inhiba gândul sinucigaș, transformând disperarea precipitată într-o melancolie suportabilă. Nu poți face niciodată risipă de tandrețe, de „talentul“ esențial de a fi aproape, alături, împreună. Ar mai fi de spus și că disperarea nu trebuie nici disprețuită drept „slăbiciune“, nici condamnată drept „păcat“. Omul are dreptul (și destule motive) să fie, la răstimpuri, disperat. Nu trebuie să-i fie rușine de disperarea lui, s-o trăiască sub stigmatul derapajului solitar, al unei „nelegitime“ patologii. Și Iisus are
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de la calorifer la frigider, de la baie la medicamente - e, în fond, un lux. Prin definiție, omul e un campion al superfluității. „Progresul“ nu e, într-un anumit sens, decât aducerea unor ample parcele de lux în teritoriul necesarului. „Sobrietatea“ stoică, disprețuind bunăstarea, rafinamentul, comoditățile de tot soiul, sfârșește, după excelenta formulare a unui comentator, în caducitatea unei mânăstiri fără religie. Ce-ar rămâne din portretul umanității noastre fără muzee, săli de concert, teatre, biblioteci, serbări, dansuri și mâncăruri alese? Din păcate
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sau nu răbdare, dacă n-au obosit, dacă nu cumva mai au și alte treburi. Auditoriul e tratat, de fapt, ca o simplă masă de manevră; carne de tun anonimă, șeptel bun de jertfit. Mai grav e că vorbitorul egolatru disprețuiește, fără să vrea, subiectul propriei perorații. Nu contează despre ce sau despre cine vorbește. Că tema e Shakespeare, Newton, doctrina corporatistă sau flora sud-africană nu contează. Ceea ce contează e „expertul“ de la pupitru, vasta lui pricepere, farmecul lui inegalabil, măreția prezenței
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
al IV lea, în care sunt menționate următoarele: „În Episcopatul Cumanilor sunt, după câte aflăm, niște popoare ce se numesc valahi, care deși se socotesc creștini, au diferite obiceiuri și rituri și fac fapte care nu se pot spune, căci disprețuind biserica romană, nu primesc tainele bisericești de la venerabilul nostru frate, Episcopul Cumanilor, care are Dioceza acolo, ci de la episcopii lor, care țin de ritul grecesc, ortodox. Și unii din regatul Ungariei, atât unguri cât și germani, care locuiesc printre ei
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
acolo, ci de la episcopii lor, care țin de ritul grecesc, ortodox. Și unii din regatul Ungariei, atât unguri cât și germani, care locuiesc printre ei, trec la credința lor ortodoxă, făcându-se una cu acești valahi, primesc tainele credinței lor disprețuind pe episcopul catolic al cumanilor pus de noi, spre marele scandal al credincioșilor catolici al căror număr scade mereu.” Tot documentele vremii consemnează că Papa a poruncit Episcopului catolic al cumanilor să le numească românilor valahi un episcop catolic, care
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Președintele Voronin îl consideră pe Stati "un poliglot puternic". O fi, câtă vreme vorbește la perfecție două limbi distincte, româna și "moldoveneasca", bașca rusa, învățată din familie (mama lui Stati este rusoaică). Bănuiesc însă că, în fundul sufletului, președintele Moldovei își disprețuiește sluga, fiindcă "trădătorii sunt odioși chiar și acelora ce îi preferă" (Tacitus), iar Vasea a luat-o razna de tot, izbutind să stârnească pretutindeni repulsie și dispreț. Până și criticul Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor, bine cunoscut ca un om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
miercuri 5 februarie, publica un portret al fruntașului țărănist Iuliu Maniu.. „..Nume de legendă. Figură de apostol. Icoană de mântuitor în vremuri de restriște. Orizont de viața liberă pentru neamul său. Nu seamănă, cu niciun om politic din sudestul Europei. Disprețuiește oportunismul și nu-i plac imitațiile. Din cauza aceasta l-au atacat naziștii și acum îl înjură comuniștii. Iuliu Maniu luptă de 50 de ani pentru realizarea dreptății sociale, a moralei creștine și înălțarea neamului său. Nu poate rămâne nepăsător, când
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
nu iartă asemenea lucru și-ți va lua puterea de vindecare.” „Dacă ești medic al lui Zalmoxis, nu încerca leacuri noi până nu te-ai purificat și până nu te-ai sfătuit și cu alții. Nimeni nu este atotștiutor. Nu disprețui sfatul femeilor mai în vârstă. Medicul este mama bolnavului, este fratele și sora.” „Întreabă-l pe bolnav unde sunt părinții și frații săi sau dacă are fii și ascultă cu atenție tot ce-ți va spune. Dacă nu are rubedenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sacrele mistere ale Dianei, precum și pe zeii rudelor tale, dacă-i au, ai milă, o, fecioară, de mine, și milă ai și de tovarășii mei, ajută-mă acum și fă-mă astfel al tău pentru totdeauna! Apoi, dacă tu nu disprețuiești un soț pelasg (dar cum pot spera că zeii vor fi atât de amabili și favorabili?), atunci viața să mi se ia imediat, înainte ca o alta, și nu tu, să-mi vină soție în patu-mi nupțial! Martoră o iau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]