6,361 matches
-
pe jos la văruit); avion din hârtie; barcă din hârtie; coif de hârtie; prindere muște; loc de notat idei (pe margini); izolator electric; împăturit sub picior de mobilă; pentru spionaj; absorbție lichide; ștergere pe mâini; confetti; decupaje de litere; semn distinctiv la o întâlnire; scos pete de ceară; foiță țigări; înlocuitor de hârtie igienică; să alungi câinele; să te joci cu câinele; față de masă pentru picnic; realizare de tablou-colaj; izolant termic în pantofi; pentru mâzgălit poze (pus mustăți); protecție pe plajă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de a fi criticat, frica de ceea ce gândesc alții despre dumneavoastră sau despre ceea ce ar putea gândi (foarte bine ascunsă în subconștient). 4. Scuzele - obicei fatal succesului (după Mihaela Roco [33]) Cei care nu reușesc în viață au o trăsătură distinctivă: toți cunosc motivele pentru care au eșuat și cred că scuzele lor explică eșecurile suferite. Aceste scuze sunt oferite celorlalți oameni, dar de cele mai multe ori sunt internalizate. Fiecare se justifică în fața propriei conștiințe. Iată mai jos o listă cu cele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Suferințele tânărului Blecher (1996), versiune actualizată a lucrării de licență, publicată după un îndelung stagiu de sertar, reprezintă un clasic studiu de caz, plasat într-un orizont tipologic. În viziunea lui Ț., M. Blecher este un creator modern, semnul lui distinctiv fiind conștiința marcată de boală. Suferința încetează să mai fie maladia sufletească romantică, pentru a se transforma în una pur fizică, adică „o formă dezmățată a vieții”. Interpretarea rămâne interesantă prin examinarea meticuloasă a raporturilor boală - creație, suferința devenind o
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
unor divinități, ci printr-o disciplină spirituală autonomă. Mai mult decît atât, calea buddhistă pentru eliberarea de suferință are drept scop salvarea omului încă din timpul vieții și nu după moarte, așa cum se întâmplă în cazul altor religii. Un element distinctiv al buddhismului este acela că această religie are în vedere nu doar eliberarea oamenilor, ci a oricărei forme de viață. Buddha socotea că eliberarea pe care o descoperise îi privea pe toți. El a condamnat ierarhia rigidă a castelor hinduse
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Consiliului n-a avut decât doi deputați, iar Vernescu trei sau patru. Pake Protopopescu debutează la prefectura poliției cu oarecari măsuri organizatoare. Între altele ia măsuri în contra prostituției. El obligă ca femeile înregistrate să circule pe stradă cu un semn distinctiv, o lentă 58 în eșarpă. Iar toate casele de toleranță să aibă la intrare un număr mare, lesne de văzut de departe, și un felinar roșu. Pe vremuri s-au făcut multe zeflemele asupra acestor inovațiuni care, de altfel, nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rufe. Ei vor avea pe brațul stâng o brasardă de culoare galbenă, lată de 10 cm cu numele cercului de recrutare respectiv. Se exceptează numai medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții întrebuințați în armată, care vor purta uniforma și semnele distinctive prevăzute în decizia ministerială Nr. 23.325 din 27 Ianuarie 1941. Brasardele se confecționează de cercurile de recrutare” (doc. nr. 7). Același document stabilea la art. 22 și durata muncii obligatorii: „maximum 60 zile pe an pentru evreii între 18
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Ei se vor intitula „Inginer” (Arhitect), dacă sunt asimilați cu ofițerii și „Inginer Ajutor” (Arhitect), dacă sunt asimilați cu subofițerii sau cu gradele inferioare. Art. 3. - Evreii asimilați în gradele ce au avut, vor purta pe contraipoleți urmă toarele semne distinctive: A. MEDICI, FARMACIȘTI, VETERINARI 1) Gradele inferioare (soldat, fruntaș, caporal și sergent), o cruce roșie, respectiv verde sau albastră; 2) Subofițerii (sergent major, plutonier, plutonier major, plutonier adjutant), o stea de metal alb în șase colțuri, cu diametrul de un
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
colonel. B. INGINERI, ARHITECȚI 1) Gradele inferioare vor purta brodat pe contraipoleți același compas ca la șapcă, cum se prevede la articolul 2, alineatul 3 de mai sus; 2) Subofițerii și ofițerii vor purta de asemenea pe contraipoleți aceleași semne distinctive (stele albe sau galbene), ca și medicii, farmaciștii și veterinarii, cum se arată mai sus sub litera A, punctele 2 și 3. Art. 4. - Medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții evrei, chemați sub arme în condițiunile articolelor precedente, vor fi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
rufe. Ei vor avea pe brațul stâng o brasardă de culoare galbenă, lată de 10 cm cu numele cercului de recrutare respectiv. Se exceptează numai medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții întrebuințați în armată, care vor purta uniforma și semnele distinctive prevăzute în decizia ministerială Nr. 23.325 din 27 Ianuarie 1941. Brasardele se confecționează de cercurile de recrutare. Art. 24. - Evreii chemați la munci de interes obștesc local, nu pot fi folosiți decât în localitatea unde domiciliază. În acest caz
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
puțin 8 clase de liceu, sau școală similară, vor fi întrebuințați în servicii potrivite aptitudinilor sau pregătirii lor, ținându-se seama de gradul avut în armată, de studiile ce posedă și de pozițiunea lor socială. Ei vor purta următoarele semne distinctive: a) Foștii ofițeri activi și de rezervă, o stea de metal galben, în șase colțuri, cu diametrul de doi centimetri, așezată pe brasardă, deasupra denumirii cercului de recrutare; b) Foștii subofițeri, maeștri, submaeștri și gagiști activi și de rezervă, o
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de rufe. Ei vor avea pe brațul stâng brasardă de culoare galbenă, lată de 10 cm. cu numele cercului teritorial respectiv. Se exceptează numai medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții între buințați în armată, care vor purta uniforma și semnele distinctive prevăzute de D.M. Nr. 23.325 din 27 Ianuarie 1941. 2. - Față de cele de mai sus, Secția I-a propune a nu se aproba cererea. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, E. BORCESCU Șef. Bir. 10 Lt. Col., I. Boldur-Lățescu *Adnotare: - 20
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
schimburi de rufe. Ei vor avea pe brațul stâng brasardă de culoare galbenă, lată de 10 cm. cu numele cercului teritorial respectiv. Se exceptează numai medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții întrebuințați în armată, care vor purta uniforma și semnele distinctive prevăzute de D.M. Nr. 23.325 din 27 Ianuarie 1941. 2. - Față de cele de mai sus, Marele Stat Major nu poate acorda nicio excepție dela dispozițiunile legale. D.O. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, E. BORCESCU Șef. Bir. 10 Lt. Col
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de treabă. Oare ce treabă? N-am să știu niciodată. Biblioteca se află într-una dintre clădirile din piațetă. Nu se deosebește prin nimic de celelalte construcții. E pur și simplu o clădire din piatră. Nu prezintă nici măcar un semn distinctiv. Fațada veche, de un gri spălăcit, streșinile înguste, zăbrelele de la ferestre, ușile masive din lemn. Pare mai degrabă un hambar pentru cereale. Dacă nu mi-ar fi explicat Paznicul, cu lux de amănunte, cum să ajung la bibliotecă și cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
din munte (1856, în colaborare cu E. Carada), Virtutea străbună (1864) și Blestemul (1870), afirmă cu exaltare gloria trecutului, sacrificiul măreț întru dreptate. Într-o atmosferă apăsat romantică, la care participă și sceneria foarte complicată ori maniera discursiv-patetică a dialogului, distinctive apar câteva personaje chinuite de vinovăție, de îndoială, anticipând ceva din Viforul lui Delavrancea. În tălmăcirea lui D. au fost reprezentate mai multe melodrame: Căpitanul negru de V. Séjour, Don Juan de Maraña de Al. Dumas, Lucrătorii de E. Manuel
DIMITRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286773_a_288102]
-
judecată de valoare este exprimată cu mijloacele eseului, pozitivismul istorist frecventat de autor împiedicând totuși devierea discursului spre efecte strălucitoare. În Pagini despre cultura europeană (1945), stilul, tinzând spre factura sentențioasa, lua forma unor aserțiuni generalizatoare, în evidențierea unor însușiri distinctive ale culturii engleze, stilului spaniol sau în exercițiul comparatist dintre culturile franceză și germană, de pildă. Astfel de zboruri entuziaste se vor calmă cu timpul, metodologia tradițională a istoriei literare, împletita cu cea a literaturii comparate, eliminând treptat flamboaianta expunerii
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
Gusti va recepta cu sensibilitate rolul decisiv al abilităților indivizilor și al grupurilor de a produce o lume familiară, „cunoscută deja” ca tipuri culturale ale vieții sociale. Vom recunoaște în edificiul sociologiei monografice gustiene această poziție teoretică prin câteva semne distinctive : acreditarea voinței sociale ca principiu catalizator, dinamic, causa causans ce conferă putere de actualizare ideilor, sentimentelor, reprezentărilor; recursul la deducția transcendentală a categoriilor din analiza acțiunii sociale pentru construcția teoriei cadrelor și manifestărilor voinței sociale, a conceptelor de unități, procese
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sau permisivitate a grupului, de normele și valorile sale, de autonomia pe care o oferă acest grup conduitei individuale. Pentru a înțelege mai bine rolul instituției „vecinătății” trebuie să facem distincția dintre norme și valori. Normele sociale sunt căi standardizate, distinctive de comportare. Ele prescriu o comportare specifică într-o situație particulară. J.R. Hackman definește normele astfel: „Caracteristici structurale ale grupurilor ce rezumă și simplifică procesul de influență a grupului” (1986, 1455). Normele servesc la coordonarea, direcționarea comportamentului membrilor grupului. Ele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și sistemele cultural cognitive. Dacă primii doi sunt mai ușor de intuit fiind utilizați de majoritatea cercetătorilor prin sublinierea aspectelor reglatoare ale instituțiilor, ale necesității conformării și ale legitimării acțiunilor sociale, ultima este o abordare relativ recentă și e „trăsătura distinctivă majoră a neoinstituționalismului în sociologie” (p. 79). Acest ultim pilon se focalizează pe „concepțiile împărtășite ce constituie natura realității sociale și cadrele prin care se produce semnificația” (p. 79). Aceste sisteme sunt operaționalizate, fiecare oferind o bază de supunere, un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
caracterizarea oamenilor s-au folosit, încă din perioada greco-romană, termenii de temperament și caracter. Treptat, termenul de temperament a căpătat înțelesul de ceva înnăscut, ce ține de corporalitate și aspectul biologic. Termenul de caracter a avut înțelesul general de semn distinctiv ce servește pentru a recunoaște un obiect, a distinge o ființă. În cazul ființei umane, termenul s-a referit la modul obișnuit de a resimți și reacționa, cu accent pe aspectul structurat prin educație și experiență a psihismului. Conceptul a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
gândire consideră că nici un manager nu este singur responsabil de managementul strategic. Schendel și Hofer (1979) au dezvoltat o definiție a strategiei care se articulează În jurul a patru componente: - câmpul de acțiune (În termenii adecvării „produse-piețe” și zone geografice); - competența distinctivă și alocarea resurselor; - avantajul competitiv; - sinergia. Managementul strategic constituie un veritabil sistem de acțiune care depășește procedura planificării strategice, adăugând necesitatea dezvoltării aptitudinilor și competențelor interne care vor asigura flexibilitatea firmei. Noua optică a managementului strategic o constituie strategia socio-economică
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mic, accesul la anumite piețe sau rețele de distribuție, gamă de produse mai largă sau o imagine de marcă mai bună, toate acestea evaluate În comparație cu situația firmelor concurente. Strategiile de succes la acest nivel au ca scop crearea unei competențe distinctive În una sau mai multe activități funcționale ale companiei și apoi utilizarea acestor competențe În deschiderea unui avantaj concurențial. Fig. 5 - Etapele reflecției strategice Fig. 6 - Modelul gestiunii strategice Sursa: Cadiou, (1990, p. 156). O competență distinctivă reprezintă ceva ce
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
crearea unei competențe distinctive În una sau mai multe activități funcționale ale companiei și apoi utilizarea acestor competențe În deschiderea unui avantaj concurențial. Fig. 5 - Etapele reflecției strategice Fig. 6 - Modelul gestiunii strategice Sursa: Cadiou, (1990, p. 156). O competență distinctivă reprezintă ceva ce firma face foarte bine În comparație cu rivalii săi. Această competență se poate referi la cercetare-dezvoltare, know-how, capacitate de producție, distribuție, service sau orice alt aspect important În crearea, producerea și vânzarea produselor firmei. Din alt punct de vedere
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Încercări modeste de implementare a strategiei, se Întorc la activitățile lor obișnuite, considerând că planul formal al compartimentului de planificare are puțină legătură cu problemele „reale” ale firmei. Planificarea strategică devine astfel un exercițiu birocratic. Atunci când nu există o competență distinctivă, ea trebuie construită. Cea mai bună deschidere către avantajul concurențial se asigură atunci când firma are o competență distinctivă Într-un domeniu de importanță majoră a activității respective, rivalii nu au alte competențe de contrabalansare și nu pot dezvolta competențe similare
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de planificare are puțină legătură cu problemele „reale” ale firmei. Planificarea strategică devine astfel un exercițiu birocratic. Atunci când nu există o competență distinctivă, ea trebuie construită. Cea mai bună deschidere către avantajul concurențial se asigură atunci când firma are o competență distinctivă Într-un domeniu de importanță majoră a activității respective, rivalii nu au alte competențe de contrabalansare și nu pot dezvolta competențe similare decât cu cheltuieli mari și/sau Într-o perioadă lungă de timp (Porter, 2001b, p. 16). Elaborarea strategiei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cu privire la implementarea strategiei nu este la fel de dezvoltată ca aceea cu privire la formularea strategiei. Cu toate acestea, este tot mai evident că succesul firmei depinde de implementarea efectivă a strategiilor. Thomas Peters și Robert Waterman (1983, p. 27) arată că primul atribut distinctiv al firmei pentru excelență este legat de viziunea sa asupra implementării. O strategie slab executată atrage rezultate slabe la fel de ușor ca și o strategie slab formulată. În esență, implementarea este o Îndatorire administrativă și de comportament, În timp ce formularea strategiei este
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]