4,906 matches
-
politică a fost sfărmată prin apariția naționalităților. În Răsărit însă evul-mediu nu prea s-a sfârșit și este firesc deci ca unele procese care în Occident au avut loc deja în secolul 16 să se desfășoare acolo abia acum. Disprețuirea distinsă a unor stări de lucruri pe care nu le pricepi este ceva des întîlnit - dar ar trebui să se ceară ca reprezentanții opiniei publice europene să cunoască măcar într-atît istoria ca să fie conștienți de anumite puncte de vedere depășite și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Rimio de Vassur în inima Abației. Un murmur străbătu încăperea: ― Nu or să accepte niciodată un quint în citadela lor... ― Ba chiar au făcut-o... ― Spune-le cu ce preț! strigă Kasser. Bella își privi tatăl cu o expresie înghețată. ― Distinsul meu părinte vrea să vă spun că am făcut uz de o prevedere secretă a tratatului nostru cu Abația, care spunea că un împărat are voie să ceară o favoare, dar numai una, pe parcursul întregului tratat, împotriva căreia Abatele nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de periculoasă precum era cea din Abație. Ziua dezvăluia mai mult din înfățișarea femeii decât apucase el să vadă în holul Abatelui. Era înaltă, zveltă, probabil ceva mai în vârstă decât Rim, dar anii nu îi estompaseră cu nimic aerul distins și calm. Fața smeadă îi era întinsă și lină, cu trăsături uniforme și nu foarte pronunțate. Chipul ei era totuși puternic, într-un fel greu de definit. Părul lung și negru îi era strâns simplu la spate, subliniindu-i profilul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Thing, personajul principal este naratorul la persoana întîi. Acesta e un pictor care folosește modele pentru o serie de ilustrații de roman. Acest narator la persoana întîi își relatează experiențele legate de un cuplu de oameni mai în vîrstă foarte distinși care ar vrea să fie angajați ca modele, aparent din cauza unor dificultăți financiare: Mi-au plăcut erau atît de simpli; și nu vedeam de ce nu s-ar fi potrivit. Însă, cumva, în ciuda tuturor calităților lor, îmi era greu să am
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
fiecare dată cînd detaliile nedeterminate apar ca determinate, pentru a dobîndi o empatie față de personajul-reflector sau pentru a evoca scena acțiunii cît mai fidel posibil. În comparație cu cel din opera lui James, personajul-reflector din textele lui Hemingway nu poate fi întotdeauna distins. Nu este neobișnuit la Hemingway ca un "ei" sau "toți" sau ca un element impersonal precum "cineva" să apară în locul unor "el" sau "ea" individualizate în poziția pronumelui fără referent de la începutul narațiunii: L-au adus pe la miezul nopții și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
toți cei care pot deveni eroi fiindcă dovedesc că au calitățile necesare pentru aceasta: muncă onestă, cumpătare, inteligență ș( mai presus de toate un devotament nemărginit pentru nație" (Ungureanu, 1988: 57). "Nu toți boierii sunt oameni onești, nici luminați nici distinși (n vreo specialitate; ci tot omul onest cu știință ș( calități a avut cariera Boieriei deschisă" (Heliade Rădulescu, 1859-1869: 55, apud. Ungureanu, 1988: 58). Printre neajunsurile ce le observă la naționalismul secolului al XIX-lea, Rădulescu Motru include și orientarea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de urmat. Cu toate acestea, În 1934, autorul român a subliniat diferențele esențiale de viziune dintre mișcarea eugenistă din România și cea din Germania, pentru care rasismul avea un rol important: Doctrina rassistă prezintă rassa proprie ca pe cea mai distinsă din lume, În cazul dat, rassa nordică, blondă, Înaltă, dolichocefală... distanțându-se disprețuitor de celelalte rasse sau popoare inferioare... Va fi școncepția rassistă capabilăț să refacă forțele biologice epuizate prin industrializare, urbanizare, civilizație materială avansată? Nu este momentul să o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
este săvîrșită.” (Democrit) Cu condiția evidentă ca cel nedrept să aibă Într-un tîrziu „priza de conștiință” asupra faptei sale; altfel, nu va resimți nici un regret și Își va păstra stima de sine. * „E absolut totuna, de ești o persoană distinsă ori fără Însemnătate: pentru omenescul din tine vei trage oricum ponoasele.” (J.W. Goethe) Fără Îndoială că și Într-o situație, și În alta, invidia omenească este pregătită să perceapă și să sancționeze, În primul rînd, slăbiciunile omenești. * „Posedați toate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
legile acoperitoare, iar cazurile particulare sunt subsumate și, astfel, explicate; falsificarea este considerată criteriu științific de demarcare, separând știința de celalalte abordări (Guzzini, 2001, p. 364). De asemenea, teoria waltziană este mai degrabă holistă, în sensul în care holismul trebuie distins de simpla acțiune colectivă. Acțiunea colectivă este derivată din acțiunea și intenționalitatea individuală, deși ea nu o reflectă în mod necesar pe cea din urmă. Prin contrast, o abordare holistică vede dinamica întregului ca perpetuându-se de la sine (Ibidem, p.
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
e definitiv scris! - ... — Adică cum? — Adică nu mai puteți reveni. — Adică, dacă iese o aiureală, așa rămâne? — Depinde de noi să nu iasă. Deci: când vor să vă califice nu unii, ci majoritatea contemporanilor spun că sunteți un intelectual - atenție! - distins, de bună - iarăși atenție! - rasă, de modă - iarăși atenție! - veche. Vă mulțumește vreuna din aceste calificări? — „De modă veche” poate că da. Nu știu prin ce asociații, lucrurile acestea cheamă numaidecât și celelalte calificări - distincție etc. - pe care mărturisesc că
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nu mă prea mulțumesc, dar îmi dau și un sentiment de subțirime, nu doar în accepția cea bună, dar și într-o accepție, dacă nu de inconsistență, în tot cazul de lipsă de forță. De obicei, recurgem la acest epitet: „distinsul nostru confrate”. E un eufemism nu totdeauna malițios, poate deseori binevoitor, curtenitor, dar limitativ. Dacă accept calificarea o fac din modestie. Alți cititori ai mei au decelat și o anumită - să-i zic! - violență sau încordare sub aparența mea de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Mărturisesc că am fost superstițios. Dar, din rațiuni cu totul intime, viața mea proprie nu mă mai interesează. Și nu mai mizez pe vreun noroc, nu mă mai tem de vreun ghinion. — Și acum o ultimă frază, stimate Alexandru Paleologu, distins, rasat și de modă veche confrate! — O frază a mea? Memorabilă? — Dacă se poate! — Întâi, frazele memorabile sunt totdeauna involuntare. Nu voiți să fiți o clipă involuntar? — Al doilea: nu-i destul să vrei să spui ceva memorabil, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
obiectivelor pe care cercetarea pedagogică le are de atins, fie că este vorba de un nivel sau altul. Cercetarea științifică a activităților motrice performanțiale în contextul activităților motrice umane În lucrarea „Metodologia cercetării activităților corporale” ediția a II-a (2005) distinsul profesor MIHAI EPURAN abordează, printre altele, câteva aspecte de natură terminologică, legate de denumirea acestui tip de activități care presupun mișcarea umană. Se face, astfel, referire la trei variante posibile: • Activități fizice; • Activități motrice; • Activități corporale. Distinsul autor consideră termenul
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
II-a (2005) distinsul profesor MIHAI EPURAN abordează, printre altele, câteva aspecte de natură terminologică, legate de denumirea acestui tip de activități care presupun mișcarea umană. Se face, astfel, referire la trei variante posibile: • Activități fizice; • Activități motrice; • Activități corporale. Distinsul autor consideră termenul de fizic ca având prea „multe similitudini” (pag.28). Referindu-se la termenul motric, acesta este considerat „ca având conotații ambigue, dacă nu se specifică a cui motricitate și de ce fel este aceasta” (pag.28). În cele
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
1913 să apară ca director literar Ludovic Dauș. Din decembrie 1915, director politic și literar este Panait Macri. A. reapare între 1920 și decembrie 1928 cu precizarea „Apare sub conducerea unui comitet de redacție compus din scriitori civili și militari distinși.” La numărul 7/1923, este menționat ca director proprietar L. A. Moisescu. Revista, care continuă „Actualitatea ilustrată” (1910-1911), are drept scop oglindirea evenimentelor epocii, oferind informații din toate domeniile anunțate în subtitlu. Pe lângă concizia articolelor, reține atenția impecabila prezentare grafică a
ACTUALITATEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285170_a_286499]
-
, episcopul (? - 1.I.1558), cronicar. S-a format în mediul mănăstirii Neamț, sub oblăduirea unui distins cărturar, Teoctist al II-lea (sau al III-lea în numerotarea lui N. Iorga), viitor mitropolit al Moldovei. Știa limba greacă în chip desăvârșit, de vreme ce a tradus în slavonă Sintagma lui Matei Vlastaris. A ajuns, probabil înainte de 1523, egumen al
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
ci un reportaj literar, cu scriitură decalată (în timp), combinând notația cu eseul și confesiunea. Privirea scormonitoare și înțelegerea largă, lipsită de preconcepții își găsesc un teren ideal de acțiune în scrutarea exoticei provincii italienești. Tolerant și acid totodată, epicureu distins și meditativ, iubitor de pățanii inedite și preocupat de chestiuni general-omenești, M. își colorează paginile cu un umor de finețe. SCRIERI: Anna sau Pasărea paradisului, Cluj, 1972; Vine istoria (volum colectiv), Cluj, 1972; Cel iubit, Cluj-Napoca, 1976; Caii sălbatici, Cluj-Napoca
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
căutată, construită, ornamentată în exces. Într-un Manual de poetică română (1888), ilustrat cu citate marcând traseul de la versul folcloric la poezia lui Al. Macedonski, scrisul lui I.-G. rămâne egal cu sine; e un stil publicistic, gustat în epocă, distins, agreabil, accesibil și, prin toate acestea, măgulitor pentru cititorul obișnuit, care se simte astfel capabil să participe la dialog. De asemenea, în Portrete istorice (1894), volum care grupează medalioane dedicate lui Al. Beldiman, C. Caracaș, I. Maiorescu, Iuliei Hasdeu, lui
IONNESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
dar și puncte de vedere ce prefigurează Spiritul critic în cultura românească (1909). De menționat, în același timp, dacă nu renegarea expresă, cel puțin detașarea de ideologia socialistă; acum el face apel la Schopenhauer, la pozitiviști sau îl citează pe „distinsul cugetător rus Mihailovski”, teoretician narodnic. În articolul Poporanismul din „Curentul nou” de la Galați (1906), renegarea marxismului devine clară. În fine, la Iași apărea la 1 martie 1906 primul număr al revistei „Viața românească”, al cărei fondator era împreună cu C. Stere
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
Nicolae Filimon (1977) sunt lucrări de inițiere, scrise clar, accesibil, uneori într-o apăsată notă sociologizantă. G. Ivașcu nu este un istoric literar de formulă clasică, ci mai degrabă un comentator de subiecte de istorie literară la un mod jurnalistic distins, cu pasiune pentru întreținerea unui cadru de cultură prin presa de specialitate. Istoria literară este adusă la nivelul de circulație al bunurilor cotidiene și de informație accesibilă publicului nespecializat. Ideația istorico-literară a lui G. Călinescu va fi turnată în tiparele
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
loc ar fi murit“ (s. Ven. C.)33. În noianul de filipice la adresa lui Carol al XII-lea, se disting, totuși, și alte puncte de vedere. Dintre acestea din urmă, o atenție deosebită merită judecățile emise de unul dintre cei mai distinși cronicari români ai secolului al XVIII-lea și cel mai avizat observator al implicațiilor românești ale bătăliei de la Poltava, și anume Ion Neculce. Bun cunoscător al realităților, el le făcea cunoscute și concetățenilor săi, pe care îi informa că, la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1912 a fost înființată o Catedră de istorie sud-est europeană, al cărei titular a fost istoricul Ion Nistor. În domeniul zoologiei s-a remarcat profesorul Eugen Botezat, membru corespondent al Academiei Române, iar Constantin Isopescu Grecul s-a afirmat ca un distins jurist în domeniul dreptului penal. La Universitatea din Cernăuți au învățat studenți de diferite etnii și confesiuni (germani, români, ucraineni, polonezi, evrei), care s-au organizat și au activat în diferite societăți studențești, constituite pe criterii etnice. Studenții români au
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
după părerea sa, silesc România să ia poziție împotriva Rusiei în actualul război“. În martie 1916 era recenzată lucrarea lui Radu Rosetti, Atitudinea României în războiul actual, București, 1915, 88 p., precizându-se: „Alături de d-nii P. Carp și C. Stere, distinsul istoric d. Radu Rosetti este unul din partizanii cei mai convinși ai continuării politicii noastre tradiționale alături de Puterile Centrale“ („Viața Românească“, vol. XL, nr. 1-3, 1916, p. 306-307). • Radu Rosetti, Schimbarea la față a Italiei, în „Viața Românească“, vol. XXXVII
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și eternitate, pref. edit, București, 1988, Texte comentate, pref. edit., București, 1994; Dosarul Eliade, I-VIII, pref. edit., București, 1998-2003; Ionel Jianu, Brâncuși, pref. edit., Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Iordan Datcu, Corespondența Kirileanu, RITL, 1977, 4; Adrian Fochi, Amintirea unui distins cărturar, ST, 1978, 2; Cristian Livescu, Corespondența ultimului junimist, CRC, 1978, 16; Dumitru Micu, G. T. Kirileanu, „Corespondența”, CNT, 1978, 22; Șerban Cioculescu, Literatura turistică, RL, 1979, 8; Emil Manu, Bibliografia lui Mircea Eliade, SPM, 1980, 484; Gh. Bulgăr, O
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
a unei relații erotice eșuate, victimă a incomunicării, ambiguității, reticențelor, tristeților. Erotica este una estetă și reflexivă, vitalist-eterată, îndrăzneață și intelectualistă deopotrivă. Dar, după cum s-a remarcat, discursul poetic transcende erosul, instalându-se invariabil pe tărâmul meditației filosofice. Rostirea este distinsă și energică, temperată de o detașare mai degrabă jucată, limbajul e măiestrit, textele caligrafiate cu aerul autenticității, iar rarele accente de colocvialitate nu subminează „noblețea” modernistă. Textele dezvăluie un ego poetic amplu, „plin de el”, de o mare disponibilitate pentru
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]