5,279 matches
-
exprimat mirarea, mi s-a explicat oarecum patetic că, atunci când nu ai tradiție proprie, dar simți nevoia de tradiție, o in ventezi, o copiezi. Ce remedii poți avea împotriva poluării generale cu noxe kitsch? Ne-kitsch-ul, ne manelele, ne-emisiunile de divertisment tembel de la televizor, ne-tabloidele, ne-vedetele de carton siliconate, ne-proștii solemni și pompoși. Uneori, pierd controlul telecomenzii și mai dau peste Un show păcătos sau Agentul VIP, stau câteva minute, le-ascult, mă minunez și mă întreb: până
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
din partea BBC-ului, în acest caz! În legătură cu acest ,,ziar personal” pe care îl scriam, am apărut și la TVR la o emisiune. Era pe la sfârșitul mandatului lui Emil Constantinescu (foarte important), d-a Irina Nistor(?) avea atunci o emisiune de divertisment cu diferite ,,ciudățenii” care se mai petreceau atunci în țară. Nu s-a pus accent pe fondul demersului, pe conținutul materialelor, ci mai curând pe ,,știrea” că în România există și un ,,ziar personal”. Desigur că și cu acest prilej
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
început să urmăresc emisiunile de la televizor cu alți ochi și să croșetez, săptămânal, câte un text pentru rubrica intitulată „Cultura pe sticlă“. În primii ani, încercam să văd tot și să scriu despre tot. Am scris inclusiv despre producții de divertisment de joasă speță, cum era emisiunea Ciao, Dar win prezentată de Dan Negru, în care concurenților li se cerea să facă tot felul de scârboșenii, sau Babilonia cu Augusta Dumitrașcu (vă mai amintiți? - era un fel de Acces direct). Am
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
înseamnă începutul și sfârșitul lumii, dar... - și de-aici începea spectacolul. Astăzi, oamenii de televiziune din zona culturală și invitații lor au o atitudine față de cultură ca față de o persoană han dicapată. Cultura e șiașa dezavantajată, sugrumată de buruie nile divertismentului și ale prostului gust, de ce să o mai criticăm și noi? Și, așa cum față de o persoană cu handicap nu poți avea decât o atitudine binevoitoare, orice gest cultural devine la televizor „o sărbătoare a spiritului“, „un eveniment extraordinar“, „o întâlnire
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
care se ocupă, întrun fel sau altul, de ea. Observam cândva că, în general, atitudinea față de cultură este plină de compasiune, ca față de un om nepu tincios. Raționamentul este simplu: cultura este oricum în infe rioritate în fața invaziei comercialului, a divertismentului și a kitsch ului, trebuie prin urmare so discriminăm pozitiv. Han di capul acesta se înregistrează peste tot în societate, dar cu atât mai mult pe micile ecrane, unde nevoia de rating impune dictatura celui mai mic numitor comun. Cum
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Ai venit cu chestia aia, din Iowa, să mă vezi pe mine?“, el spune că da și șed amândoi liniștiți pe scaune, pe veranda casei. „Binebine - se va găsi cineva sămi spună - ce faci aici? Compari un spectacol popular, de divertisment, cu un film de artă?“ O fi vorba de un film, dar David Lynch povestește în el chiar un caz real, al lui Alvin Straight (om simplu, de la țară) care a făcut o astfel de călătorie în anul 1994. Și
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cunoștințele acumulate. Iată însă că venea o televiziune capitalistă careți spunea că nu mai trebuie săți bați capul pentru a câștiga. E de ajuns să stai în fotoliul tău, relaxat, și să te uiți la filme sau la emisiuni de divertisment. Uitatul la televizor e ceva pasiv, prin urmare, nu ți se cerea să faci nimic. Comuniștii ne puneau la muncă, pe când capitaliștii nu ne invitau decât să stăm și să privim - iar pentru asta un nene, Florin Călinescu, era dispus
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
numeroase colaborări cu big-band-ul Radio (pentru care a și orchestrat, inclusiv la concertul omagial Sile Dinicu, pe care l-a prețuit enorm), Universitatea de Arte „George Enescu“, Filarmonica „Moldova“, Opera Română, Teatrul Național „Vasile Alecsandri“, Teatrul „Luceafărul“, în spectacole de divertisment muzical. Titel Popovici a reușit performanța de a propune publicului o orchestră de estradă „Univers“, alcătuită din 35 de instrumentiști, majoritatea studenți la Universitatea de Arte „George Enescu“ Iași, organizând două ediții ale Festivalului „Blues pentru Iași“. În 1980 a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ar strica o formă de cenzură comercială. Evident, nu în cazul filmelor de autor, ci în cazul celor de serie : în cazul primelor operează oricum, cu succes o cenzură a publicului... Obișnuit cu pelicule care nu pun probleme, doritor de divertisment facil (cu atât mai doritor cu cât televiziunile i-au inoculat acest format de evaziune !), publicul românesc nu este încă (și îmi măsor cuvintele !) la înălțimea propunerilor venite din partea cineaștilor adevărați. Avem, cum spun americanii în filme, a situation, pentru că
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
în altă parte. (Asfaltul seamănă cu acele comedioare italienești de prin anii 60, numai că acelea debordau de o vitalitate deloc contrafăcută și de personaje ce aprindeau ecranul !) Superficialitatea, subțirimea filmului se justifică în acest caz prin asumarea condiției de divertisment fără pretenții. Dacă însă Nae Caranfil a vrut ceva mai mult cu acest film (o ”radiografie din mers” a României, un travelling sociologic sau mai știu eu ce), dacă a-ncercat să continue analiza (excelentă !) din E pericoloso sporgersi, aducând
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cu un scenariu-perfect-ca de ceasornic, și, ajutat și de exercițiul de impersonalizare literară din Dolce far niente, să se aventureze cu succes în zona comicului social, pe care-l cam rasolise în Asfalt tango. Filantropica este în același timp un divertisment popular, un film subversiv și un (paradoxal) manifest de autor, acela prin care demonstrezi că poți face cinema de calitate fără a-ți pierde publicul sau individualitatea. Deportări, debarcări etc. Train de vie (Trenul vieții) al lui Radu Mihăileanu este
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
52/ 10 iunie 1972, p. 8). Zăbava intru „cetitul cărților” (Miron Costin), că mare bucurie a ființei umane, este ținta finală a eseurilor lui Costache Olăreanu. O îndeletnicire care merită a fi reaprinsa într-o vreme de stingere pe altarul divertismentului facil sans rivages, care a devenit idealul omului postmodern. VIOREL HUȘI - PICTOR DIN „ORAȘUL CULORILOR RUMENE ȘI AL LUMINII” Lină CODREANU De mult timp, n-am mai văzut un astfel de album de artă care să-mi suscite interesul. L-
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
averea soțului <endnote id=" (127, p. 87)"/>. De altfel, se pare că În epocă evreice „animatoare” nu erau doar În tavernele din sate și târguri, ci și pe la curțile suveranilor. În secolele XVII- XVIII, la curțile domnitorilor din Țările Române divertismentul era produs nu numai de „jucători [dansatori] și zicători [cântăreți]” autohtoni (români, țigani), dar foarte adesea și de cei aduși „de la Țarigrad”. Erau deci mai ales de origine orientală : În afară de evrei, apar „harapi”, „pehlivani” sau „mehteri” turci și chiar „hindii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au fost difuzate În ziarul de uzină <<Rulmentul>>, a emisiunilor transmise de centrul de radioficare, a materialelor tipărite de către tipografie, controlul asupra pieselor de teatru, etc.”. Deci, cam de tot ce mișca pe plan local În materie de informație sau divertisment ori, culmea, imprimate tipizate realizate la tipografia locală. p. Masacrarea „Rulmentului” Autorul Își structurase informarea pe sub-capitole iar primul fusese dedicat ziarului „Rulmentul”. Iată ce muncă „grea” și „periculoasă” sau „periculos de grea” făcuse tovul, contribuind din plin la promovarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
doresc să scriu despre ele. De fapt, mă interesează mai mult decît multe dintre filmele pe care sînt obligat să le văd. Apropo, dacă teoria de mai sus e cît de cît corectă, atunci declinul ofertei hollywoodiene în materie de divertisment capătă implicații cutremurătoare : nu sînt sigur că vreau să știu ce fac tinerii ăia după ce ies de la un film ca Batman începuturi. Dar vedeți ? Asta-i problema : lucrurile astea mă fac să-mi doresc să scriu. Unii oameni sînt făcuți
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
aș putea scoate și eu una. Cum să nu-mi placă ? Dacă Pauline Kael nu și-ar fi cules articolele, eu n-aș fi fost eu. Apoi, recitindu-mi articolele, am constatat că unele dintre ele au calități modeste de divertismente literare, independente de contextul lor inițial ; iar la altele m-am pomenit surprins și stimulat la noi meditații de vechea mea argumentație. îi dedic această carte doamnei Marion Ciobanu, care a acceptat să citească sutele de pagini de caiet studențesc
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
spectatori trebuie privite ca niște milioane adunate în timp pe vremea aceea, un film de succes rămînea în circuit ani și ani.) Dar ce ne spune el în afară de faptul că înainte de 1989 existau mult mai puține opțiuni în materie de divertisment și mult mai multe săli de cinema ? Ce înseamnă faptul că atîta lume a văzut aceste filme ? Nu mi se pare suficient să spui că altele nu erau : ce înseamnă faptul că lumea le-a văzut pe astea ? Atunci cînd
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
în treacăt, de care uneori ne lipim, dar cel mai adesea ne ciocnim rareori devin pentru noi la fel de vii ca noi înșine ; furați de mișcarea propriilor rotițe, rareori sîntem atenți la mersul rotițelor lor. și aici intervine arta. Ca și divertismentul evazionist, arta ne scoate din noi înșine, dar nu pentru a ne propulsa cît mai departe de propriile vieți, ci pentru a ne face atenți la cum funcționează niște oameni diferiți de noi și diferiți între ei, dar cu toții la fel de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ușurare care vrea să pară unul de extaz. Dilema Veche, februarie 2008 La nivel înalt Războiul lui Charlie/Charlie Wilsons War (SUA, 2007), de Mike Nichols Nu credeam că Hollywood-ul de azi mai e în stare să producă un divertisment politic de înaltă clasă, cum este Războiul lui Charlie. Filmul, care arată cum i-a înarmat America, în anii 80, pe luptătorii antisovietici și, pe viitor, antiamericani din Afganistan, nu e nici apologetic, nici autoflagelator. De exemplu, dacă un regizor
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
tip după faptă și răsplată rămîne importantă pentru marele public, care contează pe realizatori să-i creeze condițiile necesare pentru a se bucura de ultraviolența asta în siguranță și în legitimitate cu sentimentul că e OK să accepte așa ceva drept divertisment. Ei bine, în 1997, regizorul austriac Michael Haneke a făcut un film, Funny Games, care-și propunea să ne confrunte cu faptul că nu e OK. Ce-a făcut el a fost să despoaie spectacolul de capitonajul lui de pseudomoralitate
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cap explodînd sub impactul lui. (și ce-a avut cu muștele și cu șobolanii ? Nu sînt cel mai mare fan al acestor vietăți, dar metodele de dezinsecție și deratizare demonstrate aici sînt pur și simplu necivilizate.) în ultimă instanță, un divertisment de Spielberg e o celebrare a privilegiului de a fi viu, în timp ce un gunoi ca Wanted reduce viața însăși la statutul de gunoi. Sigur, e complet inofensiv o invitație de a evada un pic din viața de toate zilele. Sau
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
care ține sub urmărire toate telefoanele din oraș. Nu știu dacă e o indecență din partea lui Nolan să speculeze, într-un film cu Batman, temerile actuale în privința unui terorism cît se poate de real, sau dacă, dimpotrivă, e datoria unui divertisment popular ca acesta să oglindească spiritul timpului. știu doar că de mult n-am mai văzut un film care să mă țină așa cum m-a ținut ăsta. și aș mai spune că n-a mai existat niciodată un blockbuster atît
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
există ceva grosolan ceva inestetic în felul în care trîntește, buf-buf, dilemele acelea morale. M-a ținut și m-a tulburat, dar nu m-am putut bucura de el ca de-o operă de artă și nici ca de un divertisment. Dilema Veche, august 2008 ; 24-FUN, august 2008 Utopie Nu te pune cu Zohan/You Dont Mess with the Zohan (SUA, 2008), de Dennis Dugan Nu te pune cu Zohan începe ca o parodie de film cu superspioni. Adam Sandler
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
e singurul pe care l-aș revedea. Dilema Veche, august 2008 Mama mă-sii ! Mamma Mia ! (SUA, 2008), de Phyllida Lloyd Mamma Mia ! un musical în care toată lumea se fîțîie pe o insulă din Grecia, cîntînd șlagăre Abba e un divertisment făcut fără nici un pic de meșteșug. OK, aproape fără nici un pic de meșteșug : nu toată lumea din el cîntă prost, ci aproape toată lumea. Nu vreau să spun că din cauza asta nu poate constitui un divertisment. E ca o nuntă la care
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Grecia, cîntînd șlagăre Abba e un divertisment făcut fără nici un pic de meșteșug. OK, aproape fără nici un pic de meșteșug : nu toată lumea din el cîntă prost, ci aproape toată lumea. Nu vreau să spun că din cauza asta nu poate constitui un divertisment. E ca o nuntă la care o mătușă face ca toți dracii : unora le place, alții se simt penibil. Există trei mătuși la nunta asta (care e chiar o nuntă). Una dintre ele (Meryl Streep) e mama miresei și locuiește
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]