7,734 matches
-
performanțelor rituale, ci și că ei sunt Înconjurați de o constelație de alți actori: În primul rând, martorii miracolelor (cei cărora li s-a arătat divinitatea sau care au asistat la un miracol făcut de aceasta ori de persoana căreia divinitatea i s-a arătat), care confirmă prin prezența și narațiunile lor autenticitatea centrului sacru. În al doilea rând, „specialiștii religioși”, care gestionează contactul cu sacrul și care instituționalizează miracolul, normează comportamentele religioase și canonizează formele de comunicare cu divinitatea sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
căreia divinitatea i s-a arătat), care confirmă prin prezența și narațiunile lor autenticitatea centrului sacru. În al doilea rând, „specialiștii religioși”, care gestionează contactul cu sacrul și care instituționalizează miracolul, normează comportamentele religioase și canonizează formele de comunicare cu divinitatea sau oamenii prin care aceasta se manifestă. În al treilea rând, numeroasele categorii de beneficiari ai pelerinajului: organizatorii (de la congregații religioase la firme de turism), facilitatorii (cei care asigură cazarea și hrana pelerinilor), beneficiarii (numeroasele grupuri care produc și vând
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
numeroase site-uri Web promovează locuri sfinte și invită la pelerinaje. De asemenea, universul religios produce permanent alte miracole și generează apariția unor noi centre de pelerinaj. Exemple edificatoare În acest sens sunt oferite de minunile (vindecările miraculoase) atribuite unor divinități canonice care au declanșat valuri de pelerinaje la Vanga din Bulgaria ( G. Valtchinova, 1998), Medjugorje din Bosnia (E. Claverie, 1991); Conyers-Georgia din SUA (Ph. Davis, J. Boles, 2003) ori de aparițiile supranaturale din 1996 care au condus la pelerinajele a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
politic sau economic individualizator. Din perspectiva obiectului sărbătorii, G.W. Macrae (2003, vol. V, p. 655) distinge Între sărbătorile legate de viața individului și a familiei, cele asociate unor evenimente cosmice (Anul Nou, schimbarea anotimpurilor) și cele care onorează diferite divinități. În octombrie - noiembrie (karttika) se defășoară Dipavali, cea mai frumoasă sărbătoare a Indiei, „sărbătoarea luminilor”. Întreaga țară este iluminată timp de patru sau șase zile și nopți. Musonul a trecut, se sărbătorește sfârșitul anotimpului ploios și victoria fertilității. Toate locuințele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a Îndepărta spiritele malefice), adulții joacă cărți. Este Îngăduită chiar și prezența femeilor tinere Împreună cu cea a fetelor tinere. Se schimbă daruri și dulciuri. (M. Hulin, L. Kapani, 1996, p. 382) Alte complexe ceremoniale, deși aduc În prim-plan diferite divinități, au În comun aceleași elemente constitutive ale sărbătorii: purificarea rituală, pregătirea alimentelor ceremoniale și consumul lor colectiv: Pe malul lacului sfânt Pushkar, din Rajahstan, are loc, În preajma lui octombrie-noiembrie (karttika) o mare adunare religioasă În cinstea lui Brahma. În afara băilor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
să fie uitate. Fiecare trebuie să-și primească porția cuvenită (M. Hulin, L. Kapani, 1996, p. 383). Exemplele de mai sus se referă la diferite tipuri de sărbători calendaristice, legate fie de momente ale anului agricol, fie de adorarea unei divinități. În același timp, ele sunt un bun exemplu pentru a identifica trăsăturile comune ale sărbătorii (vezi R. Abrahams, 1967, p. 177; R. Caillois, 1975, pp. 206-221 și 2006, pp. 128-149; J. Griffith, 1996, p. 260; F. Manning, 1983, p. 4
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a normelor și excese, carnavalul se deschide către valori care nu sunt numai braziliene, ci și creștine. În consecință, cronologia carnavalului reprezintă o cronologie cosmică, legată În mod direct de divin și de acțiunile care produc apropierea sau depărtarea de divinitate” (R. Da Matta, 1991, p. 34; În același sens, vezi și M. Bahtin, p. 172). Anularea ordinii Chiar dacă oricine are resursele și posibilitatea de a-și schimba comportamentul prosocial Într-unul opus, de tip contestatar, aceste acte izolate și conjuncturale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
revanșă de o zi” a celor umili (J. Heers, 1983, p. 177). În planul structurilor profunde, ele „demonstrează caracterul ficțional al sistemelor de clasificare, prezentându-le ca pe niște constructe umane și nu ca o creație a naturii sau a divinității” (T. Castle, 1986, p. 88). În intervalul carnavalesc, autoritățile pierd instrumentele puterii: normele de obediență sunt ignorate, formele de respect sunt negate și parodiate, Însemnele puterii sunt luate În râs. În acest sens, analiza riturilor caiqa, performate de indienii Heiltsuk
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
La fel, În cel de-al doilea caz, consumul ritualic al substanțelor sacre consfințește ierarhiile și relațiile de putere. Sacralitatea substanțelor este validată printr-o construcție mitologică elaborată, referitoare la originea lumii cosmice și sociale și la relația privilegiată dintre divinitate și cel desemnat să conducă. În felul acesta, elementele puterii devin simbolic inteligibile și acceptabile, iar semnificațiile ritului și ale mitului converg spre a legitima puterea: „Constrângerea fără sens este oarbă, sensul fără constrângere este debil” spune aforistic un mare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dornic să participe la ceremonial. Vizitele politice După E. Muir (1997, p. 231), sărbătorile politice moderne s-au constituit, la Începutul Evului Mediu, prin transformarea sărbătorilor religioase, În așa fel Încât În centrul sistemului ceremonial să nu se mai afle divinitatea, ci puterea politică laică. Vocabularul riturilor politice europene ar include elemente din sistemul liturgic, din cel al riturilor de trecere ale claselor populare, din eticheta nobiliară și luptele cavalerești stilizate. În acest sistem, ritul politic avea misiunea de a prezenta
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
elemente din sistemul liturgic, din cel al riturilor de trecere ale claselor populare, din eticheta nobiliară și luptele cavalerești stilizate. În acest sistem, ritul politic avea misiunea de a prezenta Puterea regală În concretețea ei (așa cum ritul religios revela puterea divinității În obiecte tangibile): din această cauză, ritul dominant al acelor vremi era vizita regală, al cărui moment suprem devenise „intrarea regelui” În orașul sau castelul În care se arăta (vezi și L. Bryant, 1986). Nevoia de a etala prezența materială
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
operatori ceremoniali (procesiunea, măștile, Încoronarea, confruntarea, pedeapsa simbolică), care au circulat Între polul solemnității și cel al derizoriului, ele au configurat mai multe constructe rituale cu semnificații structural constante și conjunctural extrem de variate. Măștile au putut figura, la polul consacrator, divinitățile din lumea de dincolo sau figuri eroice ale unor personaje din mitologie sau din istoria transfigurată mitologic; la polul degradator, ele au funcționat ca efigii ale personalităților politice sau religioase contestate sau ale entităților (regalitatea, imperiul englez, catolicismul) care trebuiau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din punct de vedere didactic, deoarece permite orientarea În furnicarul formelor mitologice. Criterile de clasificare pot fi variate: În Tratatul de istorie a religiilor (1992), Mircea Eliade Își construiește o parte a analizei În jurul eroilor mitului (figurile uraniene, zeii solari, divinitățile lunare, divinitățile acvatice, figurile telurice și chtoniene, divinitățile vegetației) și o alta În jurul unor „principii” fundamentale: spațiul sacru și timpul sacru. Alte studii clasifică miturile după criterii istorice și geografice: mituri amerindiene, mituri asiatice, mituri ale civilizațiilor mediteraneene, mituri ale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de vedere didactic, deoarece permite orientarea În furnicarul formelor mitologice. Criterile de clasificare pot fi variate: În Tratatul de istorie a religiilor (1992), Mircea Eliade Își construiește o parte a analizei În jurul eroilor mitului (figurile uraniene, zeii solari, divinitățile lunare, divinitățile acvatice, figurile telurice și chtoniene, divinitățile vegetației) și o alta În jurul unor „principii” fundamentale: spațiul sacru și timpul sacru. Alte studii clasifică miturile după criterii istorice și geografice: mituri amerindiene, mituri asiatice, mituri ale civilizațiilor mediteraneene, mituri ale populațiilor nordice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În furnicarul formelor mitologice. Criterile de clasificare pot fi variate: În Tratatul de istorie a religiilor (1992), Mircea Eliade Își construiește o parte a analizei În jurul eroilor mitului (figurile uraniene, zeii solari, divinitățile lunare, divinitățile acvatice, figurile telurice și chtoniene, divinitățile vegetației) și o alta În jurul unor „principii” fundamentale: spațiul sacru și timpul sacru. Alte studii clasifică miturile după criterii istorice și geografice: mituri amerindiene, mituri asiatice, mituri ale civilizațiilor mediteraneene, mituri ale populațiilor nordice, mituri africane etc. În sfârșit, ipostazierea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
situat În vârful Deltei, zeul Ra-Atum-Khepri a creat un prim cuplu divin, Șu (Atmosfera) și Tefnut, părinții zeului Geb (Pământul) și ai zeiței Nut (Cerul). Demiurgul a efectuat creația masturbându-se sau scuipând. Expresile sunt naiv grosolane, dar sensul este clar: divinitățile se nasc din substanța Însăși a zeului suprem (M. Eliade, 1981, pp. 91-92). Mitul central al lui Indra, de altfel, cel mai important mit al Rig Vedei, relatează lupta victorioasă a acestuia Împotriva lui Vrta, balaurul uriaș care Închidea apele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dezvoltat Într-o mișcare volburoasă.” (I.-P. Laleye, 1996) Dacă privim cu atenție aceste versiuni, observăm că cele asiatice și cele africane se referă strict la un act cosmogonic: ele descriu modul În care, pornind de la haosul primordial și indistinct, Divinitatea creează un element (vântul, pământul), punând astfel bazele lumii așa cum o cunoaștem. Creația poate fi reușită sau poate eșua, iar efortul cosmogonic este reluat pentru a corecta greșeliele inițiale. În celelalte versiuni, gestul cosmogonic este continuat prin acte teogonice (aducerea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vântul, pământul), punând astfel bazele lumii așa cum o cunoaștem. Creația poate fi reușită sau poate eșua, iar efortul cosmogonic este reluat pentru a corecta greșeliele inițiale. În celelalte versiuni, gestul cosmogonic este continuat prin acte teogonice (aducerea pe lume a divinităților) și prin transmiterea sarcinii cosmogonice unei noi generații divine (este ceea ce Mircea Eliade a numit modelul deus otiosus). Aceste divinități aduc pe lume sau eliberează de sub stăpânirea figurilor malefice noi elemente și diverse ființe vii. Prin unele dintre actele lor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
reluat pentru a corecta greșeliele inițiale. În celelalte versiuni, gestul cosmogonic este continuat prin acte teogonice (aducerea pe lume a divinităților) și prin transmiterea sarcinii cosmogonice unei noi generații divine (este ceea ce Mircea Eliade a numit modelul deus otiosus). Aceste divinități aduc pe lume sau eliberează de sub stăpânirea figurilor malefice noi elemente și diverse ființe vii. Prin unele dintre actele lor, ele pun bazele unor instituții fundamentale cum ar fi regalitatea, căsătoria (sau interdicția incestului), sărbătorile calendaristice etc. - ceea ce poate plasa
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
creată lumea reproduce diferite activități umane: este vorba despre un act sexual, o vânătoare, un act războinic sau un act productiv, cu rezonanțe fie În practicile agrare, fie În cele meșteșugărești. Cosmogonia apare fie ca produsul puterii absolute a unei divinități izolate (care singură, prin masturbare, prin amestecarea jegului cu salivă sau prin imersiune și apoi prin modelarea fărâmei de pământ, generează elementele primordiale), fie ca rezultatul unei relații, adeseori ambigue, dintre divinitatea supremă și alte figuri sacre. În aceste ultime
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
apare fie ca produsul puterii absolute a unei divinități izolate (care singură, prin masturbare, prin amestecarea jegului cu salivă sau prin imersiune și apoi prin modelarea fărâmei de pământ, generează elementele primordiale), fie ca rezultatul unei relații, adeseori ambigue, dintre divinitatea supremă și alte figuri sacre. În aceste ultime ipostaze, divinitatea colaborează cu o ființă care fie o ajută cu pricepere, fie, din neîndemânare sau răutate, schimbă proiectul inițial. Alteori, divinitatea se luptă cu o ființă care se opune intențiilor ei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care singură, prin masturbare, prin amestecarea jegului cu salivă sau prin imersiune și apoi prin modelarea fărâmei de pământ, generează elementele primordiale), fie ca rezultatul unei relații, adeseori ambigue, dintre divinitatea supremă și alte figuri sacre. În aceste ultime ipostaze, divinitatea colaborează cu o ființă care fie o ajută cu pricepere, fie, din neîndemânare sau răutate, schimbă proiectul inițial. Alteori, divinitatea se luptă cu o ființă care se opune intențiilor ei și pe care trebuie fie să o ucidă, fie să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
elementele primordiale), fie ca rezultatul unei relații, adeseori ambigue, dintre divinitatea supremă și alte figuri sacre. În aceste ultime ipostaze, divinitatea colaborează cu o ființă care fie o ajută cu pricepere, fie, din neîndemânare sau răutate, schimbă proiectul inițial. Alteori, divinitatea se luptă cu o ființă care se opune intențiilor ei și pe care trebuie fie să o ucidă, fie să o păcălească - uneori, diferitele componente ale universului sunt create din diferite părți ale trupului ființei Învinse. Jocul dintre cosmogonia realizată
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu o ființă care se opune intențiilor ei și pe care trebuie fie să o ucidă, fie să o păcălească - uneori, diferitele componente ale universului sunt create din diferite părți ale trupului ființei Învinse. Jocul dintre cosmogonia realizată integral de divinitatea primordială și cea În care lumea este făptuită de două figuri divine, aflate În relații, dacă nu de adversitate, cel puțin de concurență, poate fi ilustrat de un mit cosmogonic chinez și de legendele cosmogonice specifice folclorului românesc: Potrivit legendei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ușor și pur a urcat deodată În sus, dând naștere cerului, iar ceea ce era greu și tulbure s-a lăsat În jos, zămislind pământul (K. Yuan, 1987, p. 48). Ca și În miturile indiene sau iraniene evocate de Mircea Eliade, divinitatea este consubstanțială cu universul creat. Altfel spus, formele esențiale ale acestuia sunt părți din trupul divinității, sunt transformări funcționale ale trupului ei: ochii devin astrele zilei și nopții, sângele dă naștere fluviilor, iar sudoarea ploilor, șira spinării se transformă În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]