540,079 matches
-
cucerit și, poate, au educat. Nu reflectau însă adevărul în integralitatea sa. A urmat, apoi, o nouă generație, care a pornit de la principiile pozitiviste ale criticii scrupuloase a izvoarelor (pe care le-a și editat), străduindu-se - prin apel la documente autentice, scoase la lumină și comentate cu rigoare - să restabilească adevărul, cu luminile și umbrele sale reale. Iorga își declara cu mîndrie apartenența la această școală istorică modernă prin metodică, în care îi integra și pe Ion Bogdan și Dimitrie
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
organismul internațional de profil și-a revizuit sfera de studiu, la îndemnul prof. Walter Wiora, mare personalitate a timpului: până atunci cercetările se limitau la tradițiile vii, fără să încerce să descopere rădăcinile lor așa cum pot fi ele decriptate din documente (de epocă, iconografie, înregistrări vechi etc.) Și tot atunci au fost inițiate Grupele de studiu axate pe câte un domeniu circumscris; într-o componentă mai restrânsă de circa 30-40 de persoane ele sunt prielnice pentru discuții mai degajate decât la
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
nici pactul ficțional, nici acela al verosimilității. Jurnal intim, autobiografie literară, confesiuni, amintiri, memorii? Nu, pentru că naratorul-personaj nu are legătură, de biografie, cu autorul de pe coperta cărții. Și totuși. Cartea e prefațată de un cunoscut istoric, Gheorghe I. Florescu. Un document, s-ar zice, atunci. Înainte, se află Un temei pus chiar de autor, în care se explică, fără a desluși însă "caseta" din istoria literaturii unde va fi plasată tulburătoarea sa carte: "Personajul central al acestei cărți este, pur și
Zile de lagăr? 3322 by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16910_a_18235]
-
PDSR), diriguit de dl Ion Cristoiu (independent), directorul își păstrează unul dintre ticurile dobândite la EVENIMENTUL ZILEI - din nou am avut dreptate și își republică un editorial în care scria că Emil Constantinescu n-ar trebui să mai candideze, ca document al premonițiilor sale. Totuși e o mică diferență între ceea ce visează dl Cristoiu (care a visat cu ani în urmă în EXPRES MAGAZIN că dacă l-au dat jos comuniștii pur sânge câteva zile pe Gorbaciov, aceștia s-au întors
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
mediul scriitoricesc. Din faptul că și unii și alții erau urmăriți de Securitate nu se poate detașa decît suspiciunea maladivă a regimului, care, neavînd încredere în nimeni, aplica tactica supravegherii tuturor: "Redactată chipurile alb, din note informative, diverse declarații, felurite documente și rapoarte, Cartea... este și reușește a fi cu asupra de măsură o uriașă diversiune la adresa scriitorimii române, a oamenilor de artă în genere. Într-un melanj imposibil de decelat pentru un cititor neavizat, creator de perplexități pentru un cunoscător
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
la Muzeul Literaturii se întîmpla, de data aceasta în spațiul picturii, un eveniment oarecum similar. Voind să marcheze împlinirea a nouăzeci de ani de la nașterea lui Ion Țuculescu, pictorița Eugenia Iftodi a expus, pentru prima oară, din arhiva proprie, fotografii, documente și desene ale marelui pictor, împreună cu un număr important de lucrări de pictură al căror statut este absolut unic în întreaga noastră cultură. Pe scurt, este vorba despre acele lucrări pe care, cu aproape patruzeci de ani în urmă, în
Un dialog postmodern by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17007_a_18332]
-
constituit - datorită consecvenței atitudinii și unității de stil - într-o operă. Acum, adunate într-o carte, ele par concepute anume pentru a face parte dintr-un întreg, ca expresie a unei conștiințe critice ne-scindate și ne-labile și ca document al unei epoci literare. Un critic calm în lupta de idei Volumul Lumea criticului are trei compartimente. Primul cuprinde intervenții - inevitabil polemice - în discuția publică privind literatura română de azi. Al doilea - cronici literare, din care nu lipsesc dezvoltările teoretice
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
1944 și 30 decembrie 1947, din care a selectat, lunar, pentru revista Magazin istoric excerpte considerate semnificative, d-sa n-a depășit acest scop. Dacă tot a examinat presa unei perioade de răscruce, ar fi trebuit să apeleze la unele documente revelatoare (din unele, totuși, citează), și, apoi, cu mijloace analitice, putea să construiască o carte solidă despre o perioadă de cumpănă din istoria României contemporane. Ar fi fost o contribuție istoriografică consistentă. Dar să nu cer autorului mai mult decît
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
total, debarasîndu-se și de gruparea lui Gh. Tătărescu și, la sfîrșitul anului 1947, de instituția monarhică. Dar Anglia și S.U.A. au sfîrșit prin a recunoaște valabilitatea acelor alegeri. Dl. Dinu C. Giurescu a publicat anul trecut o ediție cuprinzînd 113 documente cu totul revelatoare pentru anul 1945 din care reiese că, de fapt, cele două mari puteri occidentale erau informate exact de trimișii lor la București de situația din România dar n-au reacționat defel pentru că nu puteau să reacționeze. Această
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
Georgescu dovedește, în amîndouă cărțile sale, multă știință de carte despre viața lui Eminescu și a epocii. În loc să elaboreze o biografie a lui Eminescu, eliberată de scenarii, se pierde în tufăriș, plimbîndu-se în grădinile scenariilor utopice, pentru care n-are documente probante. Păcat. N. Georgescu, Cercul strîmt. Arta de a trăi în vremea lui Eminescu, Editura Floare albastră, 1995.
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
românesc, debutează, ca filosof francez, în 1949, cu Tratat de descompunere. Opera sa în românește o abhoră (în 1990), reeditînd Schimbarea la față, elimină întreg capitolul patru, în celelalte operînd modificări pînă la desfigurarea cărții) și, totuși, rămîne ca un document esențial, cum spuneam, pentru reconstituirea tabloului înfruntărilor ideologice din anii treizeci, cu deosebire al segmentului ideologiei politice a extremei drepte. De aceea, tocmai, e binevenită învățata carte a d-nei Marta Petreu, care va rămîne, de acum încolo, un moment important
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
1999) cartea pe care d-na Mariana Sipoș a consacrat-o împrejurărilor dispariției scriitorului, după ce a dat de urma proceselor verbale, declarațiilor și celorlalte din Dosarul nr. 1595/II/ 1980 de la Procuratura București și după ce a strîns numeroase alte informații, documente, interviuri etc., unele din arhiva SRI, pe care le-a prezentat într-un serial de la TVR din 1998. Nu e deloc o lectură plăcută. Multe lucruri sînt insuportabile, certificate medico-legale sau fotografii. Cartea ne obligă să ne punem, totuși, întrebarea
"...Sînt un om terminat" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17066_a_18391]
-
cercetare profesionistă spre profitul istoriei literare, căreia nu-i este indiferent dacă un mare scriitor a murit ori a fost omorît. Sînt, în cartea d-nei Sipoș, cu privire la acest subiect, destule motive de nelămurire și chiar de perplexitate. Citite la rînd, documentele și declarațiile dau naștere unor dezacorduri flagrante. Cum viața nu e logică, unele din acestea pot fi puse pe seama memoriei oamenilor, a emoțiilor lor sau a altor factori din aceeași categorie subiectivă. Dar altele ne duc cu gîndul la ce
"...Sînt un om terminat" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17066_a_18391]
-
de la AZI, Ion Cristoiu, situația e cum nu se poate mai simplă. Presa cotrocenistă, scrie dl Cristoiu, l-a luat în brațe pe Adrian Costea de cînd acesta a început să facă declarații prin care incriminează PDSR-ul și furnizează documente menite a demonstra că relațiile sale cu Emil Constantinescu s-au rezumat la unele sfaturi. Documentele sînt documente, chiar dacă ele nu sînt pe placul d-lui Cristoiu în al cărui ziar, în săptămîna care a premers precizărilor venite din partea d-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
Cristoiu, l-a luat în brațe pe Adrian Costea de cînd acesta a început să facă declarații prin care incriminează PDSR-ul și furnizează documente menite a demonstra că relațiile sale cu Emil Constantinescu s-au rezumat la unele sfaturi. Documentele sînt documente, chiar dacă ele nu sînt pe placul d-lui Cristoiu în al cărui ziar, în săptămîna care a premers precizărilor venite din partea d-lui Adrian Costea, marele vinovat al întregii afaceri era actualul președinte. Dl Cristoiu se aventurează pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
a luat în brațe pe Adrian Costea de cînd acesta a început să facă declarații prin care incriminează PDSR-ul și furnizează documente menite a demonstra că relațiile sale cu Emil Constantinescu s-au rezumat la unele sfaturi. Documentele sînt documente, chiar dacă ele nu sînt pe placul d-lui Cristoiu în al cărui ziar, în săptămîna care a premers precizărilor venite din partea d-lui Adrian Costea, marele vinovat al întregii afaceri era actualul președinte. Dl Cristoiu se aventurează pe teritoriul purei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
ieșirea. La comisie, în atmosfera tensionată, am spus sus și tare, cînd mi-a venit rîndul,... am spus-o din senin după martori,... că, în economie, ar mai fi mers cum ar fi mers, dar în cultură deloc. Martore sînt documentele vremii și cei ce mai trăiesc. Fără să-i citez numele lui Trotzki, bolșevicul genial Leiba Bronstein, a spus că o cultură nu poate fi dirijată și că nici cultura de clasă nou apărută n-avea sens, cultura adevărată fiind
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
care, mai mult sau mai puțin stângaci, își apără, ca niște sindicaliști amărâți, drepturile. "Editura Minerva" e un bastion împotriva pierderii identității noastre naționale. Seriile de scriitori clasici (multe dintre ele impecabile din punct de vedere științific), spledidele ediții de documente culturale, sutele și miile de volume tipărite de-a lungul anilor dovedesc că, în ciuda aparențelor, nu suntem niște barbari interesați doar să ne umplem burdihanurile, doar niște violatori de găini și niște criminali în serie. Toate acele cărți dovedesc oricui
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
pentru nimic în lume să ia în deșert numele lui Stalin". Aidoma acuzaților de la Nürnberg, Beniuc se apără afirmînd că nu el a elaborat legile, nu el a emis ordinele etc.: "De ce nu se întreabă nimeni cine a elaborat diferitele documente de partid privitoare la cultură, artă, literatură ș.a.m.d.". Dar cine a aplicat cu rîvnă aceste legi, ordine, documente, aceste directive? Cine s-a proclamat mereu soldat al partidului? Orice s-ar fi întîmplat, impunitatea, sub comunism, îi era
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
nu el a elaborat legile, nu el a emis ordinele etc.: "De ce nu se întreabă nimeni cine a elaborat diferitele documente de partid privitoare la cultură, artă, literatură ș.a.m.d.". Dar cine a aplicat cu rîvnă aceste legi, ordine, documente, aceste directive? Cine s-a proclamat mereu soldat al partidului? Orice s-ar fi întîmplat, impunitatea, sub comunism, îi era de altfel asigurată: "Acesta a fost și motivul pentru care nu m-am sinchisit cîtuși de puțin, părăsind Conferința Scriitorilor
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
prin străduințele sale, prin exntuziasmul și abnegația - a sa și a lui Romulus Rusan - se găsește acum Memorialul Sighet ("loc de rugăciune/ și de închinăciune" - precum legenda Meșterului Manole...). Ana Blandiana aducea, în plus, la cunoștința noastră, o serie de documente pe care publicațiile Fundației Academia Civică (editor: Romulus Rusan) le-au oferit, de-a lungul anilor (din 1944!) istoriei României - și de care, vai nouă!, prea puțini români, istorici, mai ales - le-au subliniat însemnătatea. "Memorie scurtă" - se spune. În
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
Să nu-i fi interesat subiectul conferinței? Să nu-i mai preocupe decît prezentul (și viitorul lor), "în numele nenorocului", prin țări străine-occidentale, în orice caz? Discuțiile care au urmat - nici ele nu s-au referit la ceea ce a fost, la documentele arhivelor acum date la iveală, la suferințe, la torționari. Ana Blandiana a avut a face față - și a răspuns cu elegantă comprehensiune democratică - la o serie de întrebări și de observații privind politica actualei Puteri din România, discrepanțele dintre promisiunile
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
a fi într-o formă optimă a existenței, dacă lucrul ar depinde numai de atît. Sînt zile, mai triste sau mai proaste cînd simt nevoia să revăd poza de la Santa Barbara, căutînd-o febril după ani și ani ca pe un document de identitate aproape șters de timp și de care ți-e teamă să nu-l pierzi... * * * Cu bărbatul Hanei, ginecolog vestit și totodată un umanist de forță, fac politică ori de cîte ori se întîmplă să rămînem împreună. Una din
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
nu am mai găsit nici un plic. Și dorind să plec mi-a atras atenția un alt mic corp de mobilier care prin stil făcea evident parte din aceeași garnitură de mobilă. Aici, într-un sertar secret printre acte și alte documente am descoperit un plic negru sigilat cu ceară roșie, voluminos și ciudat, destul de greu parcă conținea plumb. Am luat plicul care în mod bizar era foarte rece și am plecat sub privirile uimite ale bătrânei care nu înțelegea de ce plătisem
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
decăderea lui Fujimori, fostul președinte peruan. Totul e remarcabil: portretele protagoniștilor, interviurile, comentariile, montajul. Puține romane senzaționale, politice ori de spionaj, se citesc cu același interes. Al doilea text e datorat Feliciei Antip și se referă la un volum de documente intitulat The Tiananmen Papers, compilate de Zhang Liang și apărute la Editura Public Affairs. Titlul spune despre ce e vorba. Volumul cuprinde stenograme ale discuțiilor dintre liderii chinezi din timpul marilor manifestații studențești din 1989 care au scos în stradă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]