8,488 matches
-
cu mai mult de zece publicații În domeniu), poate că insistențele sale ca metoda studiului de caz să fie aplicată În conformitate cu scopurile și metodele științei nu sunt surprinzătoare. Însă o instruire și o carieră de acest fel sunt de obicei dublate de intoleranță pentru ambiguități și medii din afara laboratorului. Îmi place să cred că această schimbare a fost facilitată de cercetările sale de laborator asupra acelui stimul care este cel mai greu de specificat, aspectul uman, și că această experiență a
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
le-au avut. Studiile s-au efectuat Înainte de a selecta anumite tehnologii pentru colectarea finală a datelor și Înainte de a formula definitiv ipotezele teoretice ale investigației. Astfel, datele cazurilor-pilot au oferit perspective concludente privind problemele studiate. Aceste informații au fost dublate de o examinare a literaturii relevante, astfel Încât designul final de cercetare a beneficiat atât de teoriile predominante, cât și de observații empirice recente. Cele două surse de informații dau asigurări În privința faptului că studiul propriu-zis reflectă În același timp importante
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
probleme. Sovieticii nu aveau Încredere În români, dîndu-și seama că sînt complet nepopulari În țară, În cazul plecării Armatei Roșii comuniștii putînd fi Înlăturați foarte repede și cu ușurință de la putere. Ethridge avea puternice convingeri democratice; ideile lui politice erau dublate de cele etice, specifice democrației americane. El fusese acuzat anterior că avea Înclinații socialiste. Avea o Înțelegere pentru Rusia, considerînd că se făcuseră progrese sub comunism, că populația trăia mai bine decît sub țari. Depistase la Moscova chiar Îndreptarea spre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
guvernează. Editorial, L. debutează cu pamfletul-fabulă Coada lui To, apărut, probabil, în 1918. În volumul de schițe și nuvele Hodge-Podge (1928), la fel ca și în Mesia poate să aștepte (1933) sau în Ghettouri (1939), schițează cu vervă și umor, dublate de o firească înțelegere și simpatie față de destinele oamenilor de rând, câteva portrete de evrei, surprinzând mentalitatea lor specifică. Experiența de ziarist se simte puternic aici, ca de altfel în toate scrierile lui L. Stereotipiile și procedeele gazetarului zădărnicesc de
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
sută de exemplare volumul memorialistic Îți mai aduci aminte, Doamnă?, cu o prefață semnată de Mircea Eliade. Deși cu o circulație restrânsă, cartea s-a bucurat de succes în exilul românesc, punând în valoare un spirit stenic, plin de vervă, dublat de un autentic timbru nostalgic, capabil să refacă atmosfera și să restituie evocator personalități literare și boema artistică bucureșteană a perioadei interbelice. Același succes l-a înregistrat și caietul cu zece melodii „de inimă albastră” intitulat Nostalgie (1952). Reîntors în
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
adversarilor și a impunerii propriului adevăr. Indiferent de domeniu (inclusiv în corespondența cu congregația De Propaganda Fide sau cu episcopul Ioan Bob), M. scrie pagini vii, convingătoare, în care stringența logicii, inteligența inventivă și asociativă, subtilitatea deducțiilor, efervescența spirituală sunt dublate de o ironie savuroasă, ce incendiază tonul până la pamflet și invectivă. Un ingenios joc al aluziilor și insinuărilor, al disimulării, urmat brusc de revelarea adevărului, folosirea doctă a figurilor de stil, dar și a expresiilor de coloratură populară definesc și
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
luni de convalescență se întoarce pe front. În 1942 este trimis la Școala Superioară de Război din București, pe care o termină în martie 1944. Pleacă din nou pe front, dar după puțin timp încetează din viață. Traseul militar este dublat de o activitate literară remarcabilă. Debutează foarte devreme, în „Gazeta copiilor” (1924). Colaborează la „Frize”, „Gazeta Transilvaniei”, „Brașovul literar”, „Țara Bârsei”, „Gând românesc”, „Lanuri”, „Pagini literare”, „Convorbiri literare”, „Meșterul Manole”, „Vremea”, „Gândirea”, „Jurnalul literar”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Primul volum
MARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288029_a_289358]
-
ai cărții, Iulian Hampu și Romulus-Lăpădat Unip, are, fiecare în parte, o rețetă proprie de a pune în practică acest program. Din atelierul lor de lucru, incluzând amintiri, excursuri arhivistice, fișe biografice, M. trece adeseori în propriul laborator de creație, dublându-și ficțiunea cu un text metanarativ discret. Comparativ cu ceilalți prozatori ai generației, el își permite cu parcimonie licențe metatextuale. În Litera albă există una singură: identitatea sugerată între autor și un personaj - scriitorul țăran Achim Beca. Stă dovadă, între
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
pielea umedă, pătată de armonia monotonă a bălțăturilor galben-roșcate pe fond de smoală neagră” (Primăvara sălbatică). Icoane șterse „îmbracă pereții cu nuanțe de aur rece”, turnurile unui castel se desenează în brun pe albastrul cerului (Alba). Că insurgentul modernist e dublat, la început discret, de un explorator în arhaic, iată semnul unei mobilități in nuce. Metafore ostentativ prozaice, un senzualism multiform, etalări de pietre prețioase în manieră simbolistă, o retorică minulesciană, o gestică apropiată farsei alternează, în Poemele trupești, cu manifestări
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
timp, criticarea funcționarilor din colhozuri de către țărani, pentru a se putea identifica „sabotorii”. Un colhoz a primit ordinul să are pajiștile și câmpurile deschise, fără de care oamenii nu ar fi putut să-și hrănească animalele. Altul a primit instrucțiuni să dubleze suprafața alocată anterior fânețelor, prin transformarea parcelelor private și a zonelor cu nisipuri mișcătoare. Era limpede că planificatorii favorizau monoculturile și o diviziune a muncii Împinsă la extrem. Regiuni și, desigur, colhozuri individuale Întregi deveneau tot mai specializate, producând, de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
inima este o păpușă mecanică, ochii se fac de sticlă, iar sufletul se declară „un dicționar funerar”. Cu o „fantezie de Pierrot incorigibil cabotin”, cum spune Nicolae Manolescu, poezia lui I. are nonșalanța dublată ferm de limpezimi caustice, un teribilism dublat de „travaliul atent asupra compoziției interne a poemelor” și un onirism erotico-avangardist bine strunit de cruzimea disecțiilor lirice. Dacă în Cântece de trecut strada, Radu G. Țeposu vedea Orașul „fără solemnitatea prozaică din poemele lui Carl Sandburg”, ca un „hibrid
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
Carl Sandburg”, ca un „hibrid cu îndoită înfățișare, de ființă tentaculară și de monstru încremenit”, iar în La cea mai înaltă ficțiune (1984) sublinia felul în care „predispoziția pentru stilul colocvial, grav și jovial, malițios și bonom se păstrează intactă”, dublată însă de „radiografierea parodică a existenței”, în cartea apărută în 1990, Înnebunesc și-mi pare rău, Nicolae Manolescu descoperea „reversul întunecat și coșmaresc” al acestei poezii. Observația se întemeia, între altele, pe o viziune precum aceasta: „Lovitura mirositoare sparse fereastra
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
putere, de la oportunismul profesionist la umilința sfioasă sau cinică, de la birocratismul pur la inerția revoluționară. Pe temeliile unei asemenea „sociologii a supușeniei” (cum o numește undeva el însuși), I. clădește un veritabil „Pantheon” al imposturii intelectuale postbelice. Verbul pamfletar este dublat pe tot parcursul volumului de conștiința unei misiuni morale implacabile: „Dacă și noi tăcem, nu se va mai auzi decât glasul mercenarilor ce țin isonul stăpânirii într-o permanentă bălmăjeală a competiției.” Pe când Românește s-ar putea subintitula „pagini din
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
traducător și prozator. Publicând versiunea românească a cărții Marthei Bibescu, I. introduce cititorul, cu mijloace perfect adecvate, în universul de sensibilitate al unei strălucite scriitoare, ce cultiva legături intelectuale prestigioase. Traducerea este exactă, fluentă. Transpunerile din franceză în română sunt dublate de tălmăcirea poeților români în franceză (Mariana Bojan, Horia Bădescu, Vasile Igna, Mircea Petean, Adrian Popescu). De asemenea, problemele traducerii sunt abordate sistematic, în cursuri universitare și în studii speciale. Eseurile intitulate Glose franceze (1981) atestă nostalgia prozei: „La originea
IONESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
întreprinderi (subiectivismul aproape inevitabil, edulcorarea unor fapte interpretabile), I. reușește, fără patetism, dar cu o evidentă implicare afectivă, să refacă portretul veridic atât al scriitorului, cât, mai ales, al omului Eusebiu Camilar. Varietatea tematică și stilistică, naturalețea, dezinvoltura relatării, luciditatea dublată de capacitatea de a plonja în zonele fantasticului sunt doar câteva dintre notele definitorii ale prozei sale. SCRIERI: Orașe nostalgice, 1969; Versuri, Iași, 1980; Grădina de iarnă, București, 1987; Necuprinsele, postfață Constantin Călin, București, 1999; Pașaport pentru Orașul de Sus
ISANOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
teoretică a lucrării, autorul propune o definire a barocului prin tripticul „neregulat”, „bizar”, „inegal”, completată cu identificarea factorilor decisivi pentru răspândirea tehnicilor și a temelor baroce: retorica, literatura bizantină și arta emblemelor. Demersul teoreticianului, vizând stabilirea unui model tipologico-istoric, este dublat în a doua parte a lucrării de tentativa istoricului literar de a situa operele românești din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea în contextul barocului european. I. își susține lectura printr-o cercetare tehnică laborioasă, care include totodată
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
lui de-a lungul timpului. De fapt, deși îl comparase, sub imperiul primei impresii de lectură, cu Ion Creangă, marele critic și-a cumpănit cu atenție aprecierea. Caracteristică pentru poziția lui I. în contextul literaturii române din perioada interbelică este dubla lui condiție, de „țăran” (prin locul copilăriei și al experiențelor existențiale fundamentale) și, simultan, de intelectual (prin studii, carieră, preocupări literare etc.), sesizată și consemnată de același E. Lovinescu. Astfel, bun cunoscător, din interior și în profunzime, al ruralului, al
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
1986) și Dorul (1991), o reprezintă pe J. cu adevărat. Ele cuprind meditații lirice asupra destinului dramatic al omului contemporan, virtuțile cele mai apreciate fiind bunătatea și dragostea pentru aproapele tău. Vibrantul examen de conștiință din volumul Stare totală este dublat, în Dorul, de o emoționantă angajare în problemele importante ale vieții sociale. SCRIERI: La șezători, pref. Pavel Boțu, Chișinău, 1975; Trecere în alb, Chișinău, 1980; Stare totală, Chișinău, 1986; Dorul, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: B. Ilie, „La șezători”, „Nistru”, 1976
JOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287675_a_289004]
-
orizontul și profunzimea acestora, ci, totodată, rigoarea cu care acestea sunt urmărite, realizate și exprimate. Alexandru Zub cercetează istoria cu pasiunea și rigoarea savantului, o cultivă cu spiritul cetățeanului, cu convingerea, mereu afirmată, a utilității sale sociale. Activitatea științifică este dublată, la istoricul ieșean, de o largă și eficientă activitate pe tărâm publicistic. Nenumăratele articole, inserate în diferite ziare sau reviste literare, emisiunile radiofonice, numeroasele conferințe publice scot în evidență caracterul angajat al activității istoricului, sentimentul acut al responsabilității sale sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
București, Editura Minerva, 1973. • În acest sens, vezi la Arhivele Naționale Iași, Registrul de Căsătorii și Registrul de nașteri, care permit comparații cu perioada anterioară. grecești erau angrenate profund în viața economică și politică a țării 4. Naturalizarea juridică era dublată, la nivelul individului, de o românizare eficientă. Pentru grecii mai vechi sau pentru noii veniți, atrași de posibilitățile economice oferite de România, considerăm că românizarea devenea în unele cazuri aproape totală și efectivă în două-trei generații după Unire, când erau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și nediplomatic, încât sugera semnale clare despre viitoarea politică externă a Bucureștiului, o politică totalmente subordonată • Istoria Politicii Externe Românești, coordonator Ion Calafeteanu, București, Editura Enciclopedică, 2003, p. 354. principiilor internaționale sovietice. Arestările arbitrare și dizolvarea partidelor politice în România, dublate de acuze isterice aduse capitalismului și Occidentului, nu aveau cum să apropie guvernul Groza de obiectivul fixat în politica externă. La mijlocul lunii mai 1947, ministrul de externe Gh. Tătărescu și ministrul României la Washington, Mihai Ralea, încercau să se pună
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
intrarea Italiei în ONU și, automat, Finlanda a cerut același statut. În acest context, delegatul Suediei a insistat să fie primite în ONU toate statele care doreau acest lucru 27. Pe un fundal de minimă speranță, diplomații români și-au dublat contactele cu celelalte delegații. Astfel, Henri Spaak, primul ministru belgian, i-a confirmat lui Ralea că țara sa nu dorește tensionarea mediului internațional și din acest motiv va oferi tot sprijinul cauzei românești în Consiliul de Securitate. Delbos, vicepreședinte al
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ibidem, dosar 909, f. 411-412. • Mărturia lui Gheorghe Stănescu, din Râmnicu Vâlcea, în Aristide Ionescu, op. cit., p. 209-210. Vezi și Eugen Șahan, op. cit., p. 238. studiat regulamentul operativ. Viața în munte nu era ușoară, fiind marcată de lipsuri și privațiuni, dublate de o tensiune permanentă. Alimentele, armamentul și munițiile erau în cantități insuficiente. Dat fiind că localitățile din vecinătate, de unde ar fi urmat să se facă aprovizionarea, erau supravegheate de securiști (care aveau și o rețea informativă la dispoziție), legăturile se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Adrian Mohorea. Alți cinci au fost arestați: Gheorghe Ionescu, Constantin Văduva, Gheorghe Stoianu, Ioan Pavel și • „Bande, bandiți și eroi“..., p. 417 (doc. de la AMI, fond „DMRU“, inv. nr. 7389, dosar nr. 34, f. 253-264). • O.S., Noi doar dublam Securitatea..., în „22“, nr. 25, 28 iunie-4 iulie 1991, p. 8. Vezi și ASRI, fond „D“, dosar 2168, f. 437, 445. • Aristide Ionescu, op. cit., p. 40; mărturiile lui Nicolae Tărăsescu și Constantin Văduva, în ibidem, p. 214. Vezi și Monica
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ales studenți și muncitori, oameni tineri. Însă faptul că nu erau din zonă este un indiciu că nu • Eugen Șahan, op. cit., p. 136, 146, 152; idem, Aspecte..., în loc. cit., p. 238; Aristide Ionescu, op. cit., p. 218. • O.S., Noi doar dublam Securitatea..., p. 8. aveau o bună cunoaștere a terenului și nici rețele ample de susținere. Poate tocmai de aceea întrețineau bune relații în special cu mănăstirile din zonă. Cei mai mulți dintre membrii formațiunii, dacă nu toți, doreau să scape de o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]