6,803 matches
-
trebuie să fie în mod absolut impecabil, liber de orice patimă dezordonată. Scara desăvârșirii ca simbol al urcușului sufletului spre Iisus Hristos implică pregătirea specifică a luptătorului pentru sfintele nevoințe ale desăvârșirii. Acest urcuș este sfânt, este itinerariul spiritual, progresul duhovnicesc pe care autorii au avut întotdeauna predilecția să îl înfățișeze sub chipul Scării lui Iacov. Ei ne precizează sensul creștin al acestei ascensiuni, treptele sale, vârful său. Oricare ar fi opțiunea fiecăruia în diversitatea tuturor punctelor de vedere, este vorba
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
Romani, Omilia XV). Ea a fost apoi preluată de Evagrie, de Sfinții Vasile cel Mare și Nil Sinaitul - acesta din urmă aducând Teologia celor trei etape sau trepte în Sinai, dându-i o haină anahoretică și punând accent pe lupta duhovnicească. Sfântul Ioan Casian, Isihie Sinaitul - care împreună cu Sfântul Diadoh al Foticeii și Sfântul Ioan Scărarul fac parte din spiritualitatea sinaită - vor pune accent pe liniștea interioară obținută prin rugăciune și trezvie (asceza trupească fiind presupusă), atribuind rolul cel mai mare
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
și de la izvorăsc intenția, voința și primul impuls, după cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur . Acesta este Cel Care lucrează „totul în toate”(ICor.12,6) prin Fiul în sinergie cu Sfântul Duh.Viața creștină se trăiește la un nivel duhovnicesc și ontologic care este harismatic și divino-uman, după modelul lui Iisus Hristos, Dumnezeu-omul . Cu Iisus Hristos se introduce o nouă realitate, adică o nouă creației în Iisus Hristos. Desăvârșirea nu este etică, ci ontologică. Iisus Hristos nu este un prototip
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
adevărat Principiul lui ontologic. În conformitate cu dogma de la Calcedon, Hristos nu este un prototip etic, ci Adevărul ființial al Dumnezeirii Care Și-a asumat natura omenească în întregime. Urmează abordarea subcapitolului despre Experiența Harului Părintesc ce implică trăirea într-o relație duhovnicească căci “Spiritualitatea ca paternitate are mai multe dimensiuni . Întâi, acest termen exprimă „o credință în providența lui Dumnezeu” , care este Creator și Proniator al lumii. Apoi, sensul lui Dumnezeu ca „Tată” exprimă o recunoaștere a autorității finale a lui Dumnezeu
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
care corespunde acestei condiții în mod complet, este rugăciunea lui Dumnezeu ca „Tată al nostru”, a cărui autoritate ultimă derivă din faptul că El domnește „în cer”. În fine, experiența lui Dumnezeu ca „Tată” implică conștiința trăirii într-o relație duhovnicească . Relația este a unei reciprocități profunde ce vine în fruntea doctrinei Sfântului Apostol Matei despre răsplată și judecată. În termeni negativi, trăirea într-o relație spirituală implică respingerea unui comportament autonom și determină, prin excelență, un comportament sub stăpânirea altuia
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
acest lucru am primit numele de fii” . Trebuie remarcat că această înfiere dumnezeiască aduce după sine o eliberare de păcat și o adevărată libertate creștinului. Atâta timp cât această eliberare nu era îndeplinită și desăvârșită, filiația dumnezeiască nu putea fi reală. Înfierea duhovnicească nu se poate realiza decât dacă este unită cu iertarea păcatelor, cu împăcarea, cu răscumpărarea, cu sfințenia, cu mântuirea: aceste acte sunt condiția preliminară a filiației dumnezeiești. „Cel care nu a obținut toate aceste bunuri, nu-L poate numi Tată
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
într-o planificare educațională mai largă, ale cărei caracteristici principale erau transmiterea cunoștințelor existențiale la elevi și pregătirea lor corespunzătoare la nevoile și așteptările practice ale societății și culturii bizantine. Aceasta nu însemna însă că educația, ca proces al maturizării duhovnicești generale a omului, a dobândit un caracter hristic și o adaptare stereotipă la formele instituționale de stat. Educația a fost direcționată de Biserică, corespunzătoare însă orientărilor teocentrice ale Imperiului roman de Răsărit. Astfel s-au depus eforturi și s-au
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
hristocentrice și de perspectivele ecclesiologice. Astfel, filosoful se interpretează pin prisma creștină, ca prototip al educației adevărate. 1. Dorințe firești și atitudini de cercetare ale celui ce „filosofează” La începutul tratatului său Sfântul Grigore Teologul consideră că una dintre vocațiile duhovnicești cele mai înalte ale omului este de a filozofa și de a atribui cinstea cuvenită filozofiei. O astfel de preocupare sau evaluare are consecințe raționale și practice concrete. Ea contribuie ca omul să nu se îndepărteze de faptele bune și
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
constituie cauza suspendării eforturilor și supunerii unui fatalism. Este mai de preferat să se nevoiască omul pe sine însuși prin străduință în încercările lui silogistice îndrumat de Sfântul Duh, decât să fie necuviincios față de ceea ce alcătuiește elementele esențiale ale vieții duhovnicești, urmărind moleșeala intelectuală ... „Filozofarea” ca filantropie, smerenie și jertfă Sfântul Grigore Teologul căutând criteriul prin care va fi apreciat ce este folositor din punct de vedere moral, el spune că nu e potrivit să-l căutăm și să-l localizăm
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
constituie cauza suspendării eforturilor și supunerii unui fatalism. Este mai de preferat să se nevoiască omul pe sine însuși prin străduință în încercările lui silogistice îndrumat de Sfântul Duh, decât să fie necuviincios față de ceea ce alcătuiește elementele esențiale ale vieții duhovnicești, urmărind moleșeala intelectuală ... În altă ordine de idei, Sfântul Grigore Teologul consideră că este bine ca omul corect să evite contradicțiile și opozițiile, cât și acea judecată ce l-ar conduce la fapte meschine. De asemenea, el nu trebuie să
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
și canoanele ei au esențial o relație euharistică. Desigur în ultimă analiză și întreaga lume are un sens euharistic, fiindcă și Euharistia este taina reînnoirii ontologice a cosmosului. Însă, o astfel de considerare a lumii presupune niveluri înalte de viață duhovnicească, care nu sunt accesibile tuturor . Dar aceasta nu înseamnă deloc că țelul nostru final nu trebuie să se orienteze spre această direcție, sau că lucrarea noastră mai generală nu trebuie să aibă ca ax central pe Iisus Hristos. De altfel
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
aceea și rămâne mereu actuală. Astfel, toți câți trăiesc impasul scindării, nu vor disprețui această dogmă, ce este totodată kerygma unității și a iubirii. Câți o vor căuta, se vor bucura de ea. În sfârșit, toți câți au eventual depoziții duhovnicești necesare sau vreo experiență în relație cu ea și o trăiesc, nu se vor păgubi cu nimic” . Același lucru este valabil și pentru prezentarea dogmei Hristologice cu toate acele sensuri greu de înțeles ale lui „neconfundat, neschimbător, neîmpărțit etc.” . Deci
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
de a fi arătată iubirea și îngăduința creștină adevărată. Morala creștină nu ordonă sau poruncește, nici nu impune, ci îndeamnă și consolează. Morala și soteriologia ortodoxă este mângâietoare și tămăduitoare. Sfântul Ioan Gură de Aur caracterizează deseori Biserica drept „spital duhovnicesc, al sufletelor și nu al trupurilor” (ουχί σωμάτων, α� � ά ψυχών) , care nu vindecă răni trupești, ci „păcatele raționale le îndreaptă” . Biserica „vindecă” oferiind educație psiho-tămăduitoare și un etos moral. Îl îndeamnă pe om la sfințenie, dar îl și înțelege
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
durată de timp în cadrul spațiului ortodox. 2. Lipsa unei prezențe evidente a credinței religioase în viața socială, ce creează și controlul social echivalent. 3. Inexistența acceptării incontestabile a învățăturii bisericești de către toți factorii societății și chiar de către purtătorii (transmițătorii) vieții duhovnicești. 4. Identificarea Creștinismului cu trecutul și considerarea lui drept anacronic. Scepticismul sau îndoiala față de trecut. 5. Lipsa unui învățământ teologic universitar competitent și antiselecția valorică în teologie și pastorala Bisericii. Însă există și multe condiții pozitive. Cele mai principale dintre
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
lecției de religie în școală după căderea cortinei comuniste. Valorificând aceste condiții pozitive și confruntând cu înțelepciune și fermitate lipsurile și impedimentele, putem înfăptui mai deplin lucrarea noastră. 1. Între adevăr și virtute Un criteriu fundamental și esențial a vieții duhovnicești este întotdeauna relația lui sau mai corect modul relației lui cu aceste două virtuți evanghelice: adevărul și virtutea! Este un fapt incontestabil că orice creștin coștient se găsește întotdeauna între adevăr și virtute, după ce viața lui duhovnicească constituie efortul de
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
esențial a vieții duhovnicești este întotdeauna relația lui sau mai corect modul relației lui cu aceste două virtuți evanghelice: adevărul și virtutea! Este un fapt incontestabil că orice creștin coștient se găsește întotdeauna între adevăr și virtute, după ce viața lui duhovnicească constituie efortul de conformare a lui la două porunci fundamentale: a) „Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi” și b) „Fiți dar voi desăvârșiți precum Tatăl vostru desăvârșit este” Aceste două porunci sunt într-adevăr fundamentale, pentru că puse
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
Adevărul este Iisus Hristos și după ce desăvârșirea Evangheliei înseamnă să ajungă creștinul la „cunoașterea conștientă a Fiului lui Dumnezeu, la vârsta bărbatului desăvârșit, a plinătății lui Iisus Hristos”. Dar problema relației creștinului cu adevărul și virtutea devine esențială pentru viața duhovnicească, adică din ea reiese criteriul esențial al conștiinței de sine creștine, din cauză că marea dificultate a trăirii acestor două valori evanghelice se găsește în principal în posibilitatea pe care o are sau nu o are acest om de a alege stabil
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
marea dificultate a trăirii acestor două valori evanghelice se găsește în principal în posibilitatea pe care o are sau nu o are acest om de a alege stabil și neschimbător între adevăr și virtute, ca criteriu autentic primordial al vieții duhovnicești, adevărul! Problema relației creștinului cu adevărul și virtutea a clarificat-o Mântuitorul Iisus Hristos și a prezentat-o cu o claritate excepțională în special în parabola Fariseului . Mesajul esențial al acestei parabole în legătură cu autenticitatea conștiinței de sine a creștinului este
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
al faptelor noastre și al vieții noastre în general? Adevărul (Iisus Hristos) sau imaginarea unei întțietăți a noastre din partea unui Hristos al preferințelor slăbiciunilor noastre? Oricum, în fiecare moment al vieții noastre ne găsim între adevăr și virtute! 2. „Sărăcia duhovnicească” patristică Este cunoscut că multe fragmente ale Sfintei Scripturi sunt folosite des, de mulți oameni, cu un sens diferit de acela pe care cuvântul evanghelic concret îl are sau chiar antitetic acestuia. Așa și expresia lui Iisus Hristos „săraci cu
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
de către Mântuitorul, la începutul Predicii de pe Munte a Lui și înainte de rostirea celorlalte fericiri? Nu trebuie să presupunem că Mântuitorul Iisus Hristos ar fi pus înaintea celorlalte fericiri pe aceea ce trebuie să se refere la cea mai dificilă nevoință duhovnicească și la cea mai de nereușit dobândire duhovnicească? Cu singuranță așa ceva trebuie să se întâmple, întrucât cel sărac cu duhul înseamnă, după Mântuitorul, că este deja, din viața lui pământească, posesor și moștenitor al Împărăției Cerurilor! Adică, că trăiește plăcut
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
Lui și înainte de rostirea celorlalte fericiri? Nu trebuie să presupunem că Mântuitorul Iisus Hristos ar fi pus înaintea celorlalte fericiri pe aceea ce trebuie să se refere la cea mai dificilă nevoință duhovnicească și la cea mai de nereușit dobândire duhovnicească? Cu singuranță așa ceva trebuie să se întâmple, întrucât cel sărac cu duhul înseamnă, după Mântuitorul, că este deja, din viața lui pământească, posesor și moștenitor al Împărăției Cerurilor! Adică, că trăiește plăcut lui Dumnezeu taina vieții evanghelice și deci deplinătatea
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
Dar în această situație apare o întrebare binecuvântată. Cum se explică caracteristica unui astfel de bogat creștin în experiențe și dobândiri harismatice ca „sărac cu duhul”? Se poate ca un astfel bogat în darurile harului lui Dumnezeu să trăiască „sărăcia duhovnicească”? O asemenea întrebare a fost pusă Sfântului Macarie Egipteanul : - „Cum poate fi un creștin nevoitor sărac cu duhul, când simte înăuntrul lui că progresase duhovnicește și a dobândit cunoaștere și înțelepciune duhovnicească, pe care n-a avut-o înainte, adică
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
în darurile harului lui Dumnezeu să trăiască „sărăcia duhovnicească”? O asemenea întrebare a fost pusă Sfântului Macarie Egipteanul : - „Cum poate fi un creștin nevoitor sărac cu duhul, când simte înăuntrul lui că progresase duhovnicește și a dobândit cunoaștere și înțelepciune duhovnicească, pe care n-a avut-o înainte, adică înainte de a începe lupta lui duhovnicească?” Sfântul Macarie a răspuns: „Cât încearcă cineva și se nevoiește și progresează în viața duhovnicească și devine posesorul bogatelor experiențe ale harului lui Dumnezeu, nu e
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
pusă Sfântului Macarie Egipteanul : - „Cum poate fi un creștin nevoitor sărac cu duhul, când simte înăuntrul lui că progresase duhovnicește și a dobândit cunoaștere și înțelepciune duhovnicească, pe care n-a avut-o înainte, adică înainte de a începe lupta lui duhovnicească?” Sfântul Macarie a răspuns: „Cât încearcă cineva și se nevoiește și progresează în viața duhovnicească și devine posesorul bogatelor experiențe ale harului lui Dumnezeu, nu e sărac cu duhul, ci acesta se consinderă pe sine, din smerenie, că e sărac
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
înăuntrul lui că progresase duhovnicește și a dobândit cunoaștere și înțelepciune duhovnicească, pe care n-a avut-o înainte, adică înainte de a începe lupta lui duhovnicească?” Sfântul Macarie a răspuns: „Cât încearcă cineva și se nevoiește și progresează în viața duhovnicească și devine posesorul bogatelor experiențe ale harului lui Dumnezeu, nu e sărac cu duhul, ci acesta se consinderă pe sine, din smerenie, că e sărac cu duhl. Însă când dobândește înțelepciunea și progresul vieții duhovnicești, atunci, nu el însuși, ci
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]