8,806 matches
-
Press, 1973). 26 B. Jessop, The Future of the Capitalist State (Cambridge: Polity, 2002). 27 După cum S. George, op. cit. comentează: "[Neoliberalii] au înțeles, în timp ce progresivii nu, că ideile au urmări. Pornind de la un embrion minuscul de la Universitatea din Chicago cu economistul filosof, Friedrich von Hayek și studenții acestuia precum Milton Friedman care se afla în centru, neoliberaliștii împreună cu fondatorii acestuia, au creat o rețea internațională de fundații, instituții, centre de cercetare, publicații, savanți, scriitori, personal pentru relațiile cu publicul, pentru a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
societățile se mișcă prin etape, secvențe de dezvoltare care influențează sistemele lor de stratificare. Astfel tipul de schimbare a producției economice face ca în societatea dată să găsim o anume cantitate de inegalitate. Dar spre deosebire de Marx, Lenski nu este un economist determinist. El recunoaște că mulți factori, astfel ca resursele naturale disponibile, caracteristicile conducătorilor și amenințările militare externe, joacă un anumit rol în generarea inegalităților. El de asemenea a contestat ideea lui Marx că inegalitatea ar putea fi mai mare în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai trebuie să facem precizarea că nu toate problemele care apar frecvent în sondajele de opinie sau pe paginile ziarelor ca probleme sociale majore sunt abordate de sociologi. Aceasta pentru simplu motiv că acestora le lipsește pregătirea necesară analizei lor. Economiștii, spre exemplu, sunt mai bine echipați decât sociologii ca să analizeze problemele inflației și fiscalității, după cum politologii tratează mai pertinent problemele politicii externe, păcii și războiului. 12.5.2. Înțelegeri greșite ale problemelor sociale Mulți oameni cunosc câte ceva despre problemele sociale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
parte din comisia ce a examinat teza sa de doctorat și în al doilea rând pentru că eu sunt doar un umil econometru și poate nici măcar atât. Acest din urmă motiv poate fi un subtil generator de suspiciuni - eu nefiind un economist cunoscut. De fapt ca să fiu onest economiști sunt doar cei precum: Barro, Friedman, Kaldor, Keynes, Leontief, Lucas, Samuelson sau Solow, asta ca să dau doar câteva nume. În acest sens închei cu o frază rostită de celebrul economist francez Jacques Attali
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
sa de doctorat și în al doilea rând pentru că eu sunt doar un umil econometru și poate nici măcar atât. Acest din urmă motiv poate fi un subtil generator de suspiciuni - eu nefiind un economist cunoscut. De fapt ca să fiu onest economiști sunt doar cei precum: Barro, Friedman, Kaldor, Keynes, Leontief, Lucas, Samuelson sau Solow, asta ca să dau doar câteva nume. În acest sens închei cu o frază rostită de celebrul economist francez Jacques Attali, fondator și primul președinte al BERD, „Faima
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
eu nefiind un economist cunoscut. De fapt ca să fiu onest economiști sunt doar cei precum: Barro, Friedman, Kaldor, Keynes, Leontief, Lucas, Samuelson sau Solow, asta ca să dau doar câteva nume. În acest sens închei cu o frază rostită de celebrul economist francez Jacques Attali, fondator și primul președinte al BERD, „Faima este un blestem în care toți oamenii doresc să fie victime”. Cu siguranță nu mi-am dorit niciodată așa ceva și, sper, nici autoarea acestei cărți. A scrie o prefață nu
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
meu prin a spune câteva cuvinte despre autoarea acestei cărți. Oricine știe că nu este suficient să fii absolvent al unei facultăți de economie, fie ea chiar urmată și de un master sau o teză de doctorat, ca să te numești economist. Desigur, drumul și până acolo este plin de dificultăți, dar cel ce-ți stă apoi în față este cel ce te va consacra sau trimite spre mediocritate. Bagajul de cunoștințe acumulat este necesar dar nu și suficient. Ceea ce trebuie să
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
ocupă prioritar de schimb și instituțiile sale și de bunurile și serviciile care scapă la schimb”<footnote Kennet, E. Boulding, Economics as a Science, 1968, Boston, University Press of America, p. 17. footnote>. Față de asemenea puncte de vedere, numeroși teoreticieni (economiști, sociologi) au emis numeroase puncte de vedere critice. „Nicio știință nu a fost criticată atât de deschis și de constant de propriii ei slujitori ca economia politică. Motivele de nemulțumire sunt numeroase, dar cel mai important ține de ficțiunea lui
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
schimbare de instrucțiuni antrenează o schimbare a conținutului economiei” <footnote Ibidem, p. 53, Foucoult Michel, Cuvintele și lucrurile, Editura Univers, București, l996, pp. 304-305 (x-sublinierea noastră, xx-sublinierea În text). footnote>. Apare, astfel, clară greșeala pe care o fac unii, căci „economiștii Înșiși, ca și majoritatea specialiștilor, suferă În mod normal de un fel de cetitate metafizică și prezintă specialitatea lor ca o știință a adevărurilor absolute și imuabile, fără nicio presupoziție. Unii merg chiar până a susține că legile economice sunt
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
20-30 de ani, modelul clasic industrial de producere a avuției naționale a ajuns la sfârșitul «cariereiă sale.” <footnote Giarini Orio, Stahel, Walter R., Limitele certitudinii, Edimpress Camro, București, 1996, p. 28. footnote> De la Adam Smith, munca era sursa valorii economice. Economiștii neoclasici au eliminat teoria muncii, Înlocuind-o cu cea a utilității. Analiza economică a trecut de la abordarea ofertei la cea a cererii. Prin aceasta Însă, economiștii neoclasici nu au observat „ce s-a Întâmplat pe latura ofertei În economie În
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Camro, București, 1996, p. 28. footnote> De la Adam Smith, munca era sursa valorii economice. Economiștii neoclasici au eliminat teoria muncii, Înlocuind-o cu cea a utilității. Analiza economică a trecut de la abordarea ofertei la cea a cererii. Prin aceasta Însă, economiștii neoclasici nu au observat „ce s-a Întâmplat pe latura ofertei În economie În ultimele trei decenii”. <footnote Ibidem, p. 34. footnote> Evoluția valorii economice și a utilității sunt, tot mai mult, legate de performanță și utilizarea sistemelor ca o
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și se extinde doar În acele industrii și sectoare a căror tehnologii și piețe au permis coordonării administrative să fie mai profitabilă decât conducerea pieței. Deoarece aceste zone se aflau În centrul economiei americane, iar managerii profesioniști au Înlocuit familiile, economiștii sau reprezentanții lor, ca decidenți În aceste domenii, capitalismul modern american devine capitalism managerial”.<footnote Ibidem, p. 11. footnote> Înlocuirea „mâinii invizibile a pieței” prin „mâna vizibilă a managerilor” a adus schimbări importante În procesele social-economice ale Întreprinderilor. Capitalismul premanagerial
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
dintre vechea metodă industrială și cea modernă constă În faptul că aceea nu vedea În mașină decât un slujitor al omului, În timp ce aceasta (cea modernă, n.n.) privește omul ca un servant al mașinii. Vechea industrie nu cunoștea funcțiile mașinii, iar economiștii profesioniști la fel (...). În producția destinată a oferi serviciu - greșit denumită «producția de masăă sau «de serieă - tehnica industrială este aceea ce contează, iar nu finanțele. Este vorba de a distribui munca Între atâtea secții sau ateliere câte sunt necesare
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Prefață Preocupările cu privire la definirea inovării în sens economic și a rolului ei în cadrul economiei sunt relativ recente, cele dintâi datând din primul deceniu al secolului XX, în lucrarea lui J. Schumpeter Teoria dezvoltării economice. În teoriile privind inovarea, marele economist arată, încă din anul 1935, că „inovarea reprezintă motorul dezvoltării, un proces dinamic în care noile tehnologii le înlocuiesc pe cele vechi” printr-un proces pe care-l numea el „distrugere creatoare”. Ceea ce se anticipa încă de atunci, dar de
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
O firmă trebuie să se expună la presiunile și stimulentele externe care determină necesitatea de acțiune. Ea trebuie să identifice și să creeze impulsuri în direcția schimbării. Menținerea avantajului competitiv cere ca o firmă să practice o formă a ceea ce economistul Joseph Schumpeter (1943) numea „distrugere creatoare”. Firma trebuie să-și distrugă vechile avantaje prin crearea de noi avantaje. Dacă nu va face acest lucru, altă firmă cu care ea se află în raport de rivalitate o va face cu siguranță
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
Petru Ciuche - inginer, Ștefanache Țarălungă - inginer, Olimpia Țarălungă - doctor, Maria Țarălungă - învățător, Săvel Țarălungăinginer, Gheorghe Huștiu - învățător, Ion Lehănceanu - învățător, Ioan Huștiu - preot, Săvel Mărmureanu - învățător, Emil Perju - învățător, Florin Boghiu - ofițer, Marcel Boghiu - inginer, Emil Ciobanu - învățător, Iulian Paraschiv - economist, Lucu Curteanu - economist, Săvel Pavel - învățător, Vasile Tofan - profesor, Cătălin Țarălungă - doctor, Mihaela Baban - învățător, Gheorghe Maftei - ofițer, Elena Maftei - doctor în psihopedagogie și filozofie, Ioan Mafteidoctor în științe economice și conferențiar la A.S.F. Bacău, Dumitru Maftei - asistent universitar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ștefanache Țarălungă - inginer, Olimpia Țarălungă - doctor, Maria Țarălungă - învățător, Săvel Țarălungăinginer, Gheorghe Huștiu - învățător, Ion Lehănceanu - învățător, Ioan Huștiu - preot, Săvel Mărmureanu - învățător, Emil Perju - învățător, Florin Boghiu - ofițer, Marcel Boghiu - inginer, Emil Ciobanu - învățător, Iulian Paraschiv - economist, Lucu Curteanu - economist, Săvel Pavel - învățător, Vasile Tofan - profesor, Cătălin Țarălungă - doctor, Mihaela Baban - învățător, Gheorghe Maftei - ofițer, Elena Maftei - doctor în psihopedagogie și filozofie, Ioan Mafteidoctor în științe economice și conferențiar la A.S.F. Bacău, Dumitru Maftei - asistent universitar psihopedagogie Bacău, Constantin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fapt același lucru. În cazul lui Picasso este vorba de un sentiment, de viziunea lui asupra realității în care a trăit și pe care a trăit-o. Cifrele și numerele exprimă aceeași realitate, așa cum este ea măsurată și modelată de economiști, fizicieni, chimiști, sociologi și așa mai departe. Așadar, cifrele și numerele trebuie înțelese, la fel ca arta. Prin această carte sper să te ajut pe tine, cititorule, să înțelegi mai bine cifrele din situațiile financiare ale instituțiilor publice, și să
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
anumiți stimuli externi, putând fi și rațional. Astfel, dacă avem de-a face cu un comportament rațional, în legătură cu satisfacerea nevoilor noastre, vorbim de economie. Căci, conform definiției general acceptate, economia<footnote Însă, nu trebuie să uităm ceea ce ne spune marele economist Adam Smith (1723-1790) în The Wealth of Nations: „Nu de la bunăvoința măcelarului, berarului sau brutarului, ne așteptăm masa, ci de la grija lor pentru propriul interes”, în Smith, A. (2010), Avuția națiunilor, Editura ALL, București, p. 23. De altfel, un alt
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
Smith (1723-1790) în The Wealth of Nations: „Nu de la bunăvoința măcelarului, berarului sau brutarului, ne așteptăm masa, ci de la grija lor pentru propriul interes”, în Smith, A. (2010), Avuția națiunilor, Editura ALL, București, p. 23. De altfel, un alt mare economist, Samuelson, susține în acest sens, că economiștii folosesc abordarea științifică pentru a înțelege viața economică, în Samuelson, P.A.; Nordhaus, W.D. (2010), Economics, 19th Edition, The McGraw-Hill Companies, Inc., New York, p. 6. footnote> este o știință care studiază comportamentul uman
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
Nu de la bunăvoința măcelarului, berarului sau brutarului, ne așteptăm masa, ci de la grija lor pentru propriul interes”, în Smith, A. (2010), Avuția națiunilor, Editura ALL, București, p. 23. De altfel, un alt mare economist, Samuelson, susține în acest sens, că economiștii folosesc abordarea științifică pentru a înțelege viața economică, în Samuelson, P.A.; Nordhaus, W.D. (2010), Economics, 19th Edition, The McGraw-Hill Companies, Inc., New York, p. 6. footnote> este o știință care studiază comportamentul uman și modalitatea de alocare a resurselor în vederea
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
într-un domeniu în care nu se descoperise nimic înainte. Având ambiția să descopere „legile izomorfe ale științei”, Bertalanffy vedea în teoria generală a sistemelor o modalitate de a se ajunge la „unificarea științelor”. Keneth Boulding (1910-1993), unul dintre primii economiști care au privit în mod sceptic bazele destul de șubrede pe care era construită teoria economică a timpului său, a încercat să reformuleze aceste baze pornind de la legitățile și principiile teoriei generale a sistemelor. Din păcate, programul său de regenerare pe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a economiei nu a putut fi dus până la capăt, lăsând în urmă un mare hiatus și producând, în prezent, un decalaj serios în ceea ce privește dezvoltarea pe baze sistemice a economiei în raport cu alte științe. Boulding a fost, totodată, și unul dintre primii economiști care a înțeles în mod profund raporturile de interdependență dintre sistemul economic și sistemul ecologic, militând împotriva distrugerii naturii în scopuri mercantile. Din nefericire, nici aceste lecții nu au fost înțelese de contemporani, drept pentru care ne confruntăm, după mai
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
o concluzie care poate avea consecințe profunde asupra teoriei economice, dar care nu a fost și nu este acceptată cu prea multă ușurință. Dar știința economică nu se află la primul eveniment de acest fel. Trebuie reamintită opoziția îndârjită a economiștilor clasici, în frunte cu A. Marchall, atunci când a fost formulată concepția keynesiană, ce urma apoi să domine gândirea economică până la apariția monetarismului anilor ’60 și care încă, în diverse forme, constituie și astăzi o concepție economică acceptată. Numai succesul pe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
dobânzilor, reducerea sau sporirea impozitelor etc. a avut un succes remarcabil, aducând prosperitate economică și stabilitate socială pentru majoritatea țărilor având economii de piață mixte. În anii ’70 însă, modelul și-a atins limitele conceptuale.” (F. Capra, 2004). Deși mulți economiști recunosc, explicit sau implicit, acest lucru, nu se poate spune că ideile și concepțiile despre o nouă economie sunt prea numeroase. Întrebarea care se pune este dacă teoriile privind sistemul adaptiv complex, dezvoltate până în prezent, pot oferi un fundament teoretic
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]