5,962 matches
-
construită în raport direct cu funcționalitatea sa. Vestibulul este conceput ca un preludiu al sălii de lectură care ar pregăti me‑ ditația și concentrarea. Elementele arhitecturale care definesc un spațiu nu prea mare, creează o ambianță de liniște corespunzătoare destinației edificiului. De remarcat este faptul că vestibulul reprezintă în arhitectură primul exem‑ plu de spațiu închis cuprinzând în centrul său o scară independentă: este una din inovațiile lui Michelangelo care va fi dezvoltată la maximum de arhitec‑ tura barocă a secolului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de arhitec‑ tura barocă a secolului al XVII‑lea. 4.3. Piața Capitolină În anul 1537, papa Paul al III‑lea îi cere lui Michelangelo întocmirea unui proiect de sistematizare a pieței Capitoline. Ansamblul proiectat de Michelan‑ gelo cuprinde trei edificii, dispuse astfel, încât să delimiteze o piață de formă trapezoidală, pe latura mare fiind Palatul Senatorilor. Laturile neparalele sunt ocupate de două construcții identice din punct de vedere al tratării intelectuale: 73 Vestibul - încăpere prin care se trece pentru a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
să delimiteze o piață de formă trapezoidală, pe latura mare fiind Palatul Senatorilor. Laturile neparalele sunt ocupate de două construcții identice din punct de vedere al tratării intelectuale: 73 Vestibul - încăpere prin care se trece pentru a intra într‑un edificiu. 74 Șambrană - cadru decorativ al unei uși executat din tencuială, piatră sau metal. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 98 Palatul Senatorilor este încadrat de palatul nou într‑o parte, și de Palatul Con‑ servatorilor, în cealaltă parte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sca‑ ră frumoasă coaxială cu Palatul Senatorilor, străjuită la final de două grupuri statuare, care face legătura cu Piazza Aracoeli, așezată mai jos, în raport cu înălțimea la care se afla piața Capitolină. Forma pieței se pare că a fost impusă de edificii deja existente și mai ales de Palazzo dei Banderesi sau Palatul Conservatorilor. Din cauza celor două fațade laterale divergente, piața pare mai largă și datorită acestei iluzii, Palatul Senatorilor câștigă în importanță. Realizarea integrală a proiectului lui Michelangelo a fost dificilă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în decursul anilor Palatul Senatorilor a fost supus unor refaceri repetate până când Giacomo della Porta realizează fațada actuală. Turnul sub forma în care se prezintă azi, a fost transformat între anii 1578‑1583 fără a se respecta proiectul inițial, în timp ce edificiile laterale au avut o soartă mai bună, fiind realizate aproape cu fidelitate după proiectul lui Michelangelo care prevedea pentru fiecare dintre cele două palate o fațadă cu portic la parter, iar la etaj câte șapte balcoane în fațadele principale și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
la etaj câte șapte balcoane în fațadele principale și câte unul în fațadele laterale. Elementul caracteristic era exprimat de ordinul arhitectural giganticum, pilastru corintic cu piedestal, care reducea la minimum zonele de zidărie ale fațadelor în așa fel încât înfățișarea edificiilor devenea clasică. Pentru a asigu‑ ra unitatea ansamblului, o cornișă și un atic, pe care au fost așezate statui, încoronează Palatul Senatorilor. Deoarece au apărut unele modificări și divergențe, pentru a îmbogăți acest ansamblu arhitectural Michelangelo apelează și de această
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
etaj ritmat de aceeași succesiune a ferestrelor a provocat unele critici severe din cauza detaliilor care nu se încadrează ansamblului, cum ar fi forma în arc de cerc a ferestrelor și consolele duble pe care stau colonetele care mărginesc ferestrele. Întregul edificiu se termină printr‑o cor‑ nișă frumoasă bine proporționată cu masa generală. Aceasta este opera lui Michelangelo, caracterizată prin echilibrul dat de dimensiunile sale, ca și prin ritmul dat de elementele decorative, sobre și discrete, fiind unul din exemple‑ le
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în pictură, 36‑38. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 101 evenimentelor care au frământat anii acestui secol, fapt care a condus la pier‑ derea unității de concepție. De la planul lui Bramante din interior, care contu‑ ra un edificiu central dezvoltat pe o schemă geometrică, se trecuse la cel care aparținea lui Raffaelo și care marca părăsirea planului de tip central pentru un edificiu în forma unei cruci latine cu brațe inegale. În 1599 conducerea lucră‑ rilor este dată
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pier‑ derea unității de concepție. De la planul lui Bramante din interior, care contu‑ ra un edificiu central dezvoltat pe o schemă geometrică, se trecuse la cel care aparținea lui Raffaelo și care marca părăsirea planului de tip central pentru un edificiu în forma unei cruci latine cu brațe inegale. În 1599 conducerea lucră‑ rilor este dată lui Antonio da Sangallo care realizează un mare proiect dar care reprezintă un compromis între tendințele exprimate anterior. În 1547 Michelangelo este numit arhitect al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
În 1547 Michelangelo este numit arhitect al bazilicii sfântul Petru din Va‑ tican și el constată că succesivele elaborări și transformări ale construcției produseseră o schimbare de la proiectul grandios al lui Bramante; prin urma‑ re, el consolidează unele părți ale edificiului și mai ales cei patru stâlpi masivi de zidărie care trebuiau să sprijine cupola. De asemenea, pentru a contura și mai clar unitatea întregului edificiu adaugă zidurilor exterioare ordinul pilaș‑ trilor colosali, stabilind astfel o alternanță ritmică. În proiectul lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
schimbare de la proiectul grandios al lui Bramante; prin urma‑ re, el consolidează unele părți ale edificiului și mai ales cei patru stâlpi masivi de zidărie care trebuiau să sprijine cupola. De asemenea, pentru a contura și mai clar unitatea întregului edificiu adaugă zidurilor exterioare ordinul pilaș‑ trilor colosali, stabilind astfel o alternanță ritmică. În proiectul lui Michelangelo pentru bazilica sfântul Petru, se încearcă re‑ venirea la concepția unei compoziții centrale; elementele determinate fiind cupola și porticul de intrare. Poarta principală încadrată
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
patru brațe ale crucii. Iradiind din intersecția acestora, din continuarea celor patru stâlpi colosali pe care se sprijină bolțile cilindrice, cupola ne apare ca un element ascendent care conturează o mișcare de înălțare în punctul cel mai de sus al edificiului. Acest grandios organism al elementelor arhitecturale conce‑ put pe baza unor principii strict statice, devine prin compunerea ingenioasă și armonioasă, expresia unui spațiu dinamic. Înălțimea deosebită a cupolei (80,50 metri de la tambur și 119 metri de la sol, cu diametru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
idealurilor. Această frumusețe a formei concepută pe baza canoanelor matematice, izvo‑ râtă din studiul operelor din antichitate, a condus la adevărate realizări la Florența ca și la Roma; armonia generală a proporțiilor imprimând un carac‑ ter de seninătate gravă, reținută. Edificiile realizate de Michelangelo aduc prin tendința către grandios și colosal o orientare cu totul nouă în evoluția arhitecturii. Într‑un spațiu de mici dimensiuni - cum ar fi acela al vestibulului bibliotecii Laurențiene - prin abundența și dispunerea abilă a elementelor de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
măsură și arhitect nu numai prin efortul permanent de înnoire a formelor arhitecturale, dar și prin preo‑ cuparea de a afla din punct de vedere constructiv soluții care să corespundă noilor relații ce se întrevedeau între structura constructivă a unui edificiu și impresia ei plastică. Prin forța mereu vie a imaginației sale, el dă o mișcare și o forță nouă vechilor elemente ale arhitecturii antice ajungând să atribuie edificiului și forțelor care se nasc în interiorul său, un concept nou. Într‑o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
să corespundă noilor relații ce se întrevedeau între structura constructivă a unui edificiu și impresia ei plastică. Prin forța mereu vie a imaginației sale, el dă o mișcare și o forță nouă vechilor elemente ale arhitecturii antice ajungând să atribuie edificiului și forțelor care se nasc în interiorul său, un concept nou. Într‑o scrisoare afirmă: e cosa certa che le membra dell’architettura dipendono da‑ lle membra dell’uomo - este lucru sigur că elementele arhitecturii depind de mâinile omului. În mod
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
reproducerile după opere de artă. Multe dintre aceste scheme păreau mai convingătoare decât altele, dar majoritatea lor foloseau doar în cazul anumitor opere de artă sau anumitor stiluri. Dar nici nu se căutau principii în compoziție aplicabile în egală măsură edificiilor, sculpturii și picturii, artelor plastice și celor decorative, indiferent de locul sau de perioada apariției lor. Astfel de reguli erau considerate irealizabile și, poate, indezirabile. Formația, ca și înclinația ce-mi sunt proprii m-au condus întotdeauna către ceea ce au
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mai potrivite terminologii. Termenul centricitate este, în mod evident, cel mai propriu pentru fundamentul celor două sisteme compoziționale. În prima versiune a cărții, celălalt sistem fusese denumit rețea carteziană, însă, cu toate că rețelele sunt prezente în compoziție, îndeosebi în proiectarea de edificii și orașe, acestea vizează doar cazul vectorilor dispuși cât mai regulat. Întrucât forțele direcționale ale vectorilor constituie cel de-al doilea sistem, numele „sistem vectorial” s-ar fi impus de la sine, dacă acele modele centrice, constând de asemenea din vectori
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
vorba de o interacțiune directă care ar face ca aceste două feluri de a percepe să se contopească într-o unică imagine convențională. Mai degrabă oscilarea produce o echilibrare a celor două versiuni opuse. Un turn înălțându-se deasupra unui edificiu va fi perceput esențialmente ca un vector centrifugal emanând din centrul masiv al respectivei clădiri. Se va atenua în spațiu, probabil printr-o descreștere a unei spirale cu vârful îngustat. Deși o astfel de spirală face clădirea să ajungă la
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de simplu, dintr-o singură piesă, asemenea Panteonului roman. În cele mai multe clădiri așadar, centrul de echilibru al ansamblului, deși indispensabil unei verificări a ordinii finale a proiectului, este mai puțin evident decât centrii unităților subordonate pe care le conține un edificiu. Fiecare încăpere posedă propria centricitate, dar trebuie văzută și în contextul întregii clădiri. Viziunea arhitectului trebuie să se ridice mai presus de vederile limitate, aflate la îndemâna vizitatorilor aflați în diferite poziții. Galeria națională de artă, Washington, DC Panteonul din Roma
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
instituții și agenții care se ocupă de această categorie * Numirea unui coordonator pentru astfel de servicii * Responsabilități generale ale personalului * Angajamentul de a furniza informații, ajutor și consultanță * Instruirea specială a personalului * Comunicarea cu persoanele cu dizabilități * Acces fizic la edificii și servicii * Tehnologie asistivă * Dezvoltarea colecțiilor prin formate alternative * Program convenabil * Acces la calculatoare și Internet * Marketingul și promovarea serviciilor * Ghiduri, pliante în formate alternative * Asigurarea calității, monitorizare și feedback * Revizuirea politicilor și serviciilor 168. Plecând de la considerentul că biblioteca
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
în cetatea universitară Oxford, a călugărilor franciscani englezi. Un spirit rebel autorității Romei, de cercetare în loc de încredere oarbă, de experiență în locul dogmei, își făcea loc în acest colț îndepărtat al nordului. Practicarea științelor nepermise a făcut să crească repede crăpăturile edificiului scolastic, susținut de catolicism, astfel încît, atunci când mai târziu Henric VIII a decis separarea de Roma, pentru a putea celebra o nouă căsătorie, terenul era bine și din vreme pregătit. Pionierul luptei cu puterile constituite, cu Biserica, cu Aristotel, cu
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
numele grecesc ”Basileios”, derivat de la ”basileus” - ”rege, conducător”. În Antichitate, basileul era conducătorul unui trib, apoi suveran, iar în Imperiul Bizantin termenul desemna titlul de împărat. Prenumele Vasile e înrudit cu termenul ”biserică”, grecescul ”basilike” și latinescul ”basilica” desemnau un edificiu public, loc de judecată, loc de adunare. Prin intermediul slavilor de sud, termenul ajunge la români. Numele de familie Baciu provine de la un substantiv comun ”baci” transformat în substantiv propriu, desemnând o îndeletnicire, crescător de ovine. În roman, Vasile este țăranul
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Liviu Papuc și Radu Tătărucă au alcătuit monografia Bibliotecii, cercetare de referință, extrem de bogată în informații, contribuind la iluminarea unui colț de istorie ieșeană mai puțin cunoscută publicului. Bibliotecară, la rându-mi, de peste 30 de ani și iubind acest prestigios edificiu al cărții, m-am simțit obligată să ofer publicului un ghid sintetic, bazat pe această temeinică monografie și actualizat, util celor care nu știu nimic despre BCU, dar și un remember pentru nostalgiile celor care au frecventat-o. În fapt
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
un asemenea lux, care să-i semene sub acest raport”.(<footnote BÂRSĂNESCU, ȘTEFAN: Academia domnească din Iași, 1714 1821, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970. footnote>) Iar mai târziu, într-un local propriu cel al Fundației regelui Ferdinand I: „Inconfundabilul edificiu architectonic care este clădirea Bibliotecii Centrale Universitare din Iași a fost construită după planurile arhitectului Jotzu între aprilie 1930, data începerii primelor lucrări, și 1935 (16 ianuarie), când au fost predate de către generalul în rezervă Botez N. St., delegat al
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
pentru țesături populare și o sală de conferințe cu 422 locuri, costase la acea vreme peste 70 milioane de lei.”(<footnote POPESCU, Nicoleta; PAPUC, Liviu; TĂTĂRUCĂ, Radu: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, BCU, Iași, 1989, p. 142. footnote>) Construirea acestui edificiu a fost mult mediatizată în presa vremii. Inițial, a fost gândit ca un Institut geografic (de aici construirea cupolei unde s-ar fi instalat lunete și o stație de radio sau un Institut de științe), cunoscându-se pasiunea regelui Ferdinand
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]