5,147 matches
-
Autoeducația nu diferă esențial de educație, ci se modifică subiectul acțiunii, sensul și ponderea finalităților, a acțiunilor, a metodologiei, dar mai ales ele exprimă două fețe ale aceluiași proces de dezvoltare calitativă a personalității, ceea ce întărește valoarea paradigmei centrării pe educat. Atunci finalitățile și soluțiile ei sunt orientate către realizarea unor dimensiuni, capacități esențiale (Comănescu, 1996, pp. 69-97, 223-247): • cunoașterea de sine și conștientizarea necesității unei schimbări, • autoproiectarea devenirii personale, • capacitatea de evaluare a lucrurilor, • credința și încrederea în posibilitățile proprii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
probe psihologice, prin recursul la asistența și consilierea psihopedagogică), • raportarea la mesajul artei (a creației în general). Dar poate fi adăugate, pentru eficiența efectivă, încă autoobservația (corelată cu introspecția) și meditația (reflecția meditativă). Pe fondul general al paradigmei centrării pe educat, în trecerea de la controlul centralizat la cel descentralizat al învățării, dacă se folosesc diferite forme ale acesteia în educație, atunci se poate crea și un context pedagogic adecvat autoeducației, remarcă unele cercetări (Watson, Modgil, C. și Modgil, 1997, pp. 1-15
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diferite contexte, situații, dacă sunt adecvat definite normele pedagogice de respectat, în a delimita nivelul complexității contextului de aplicare. Însă prin raportare la definirea generală a competențelor, cea metodologică, privind competența de învățare (raportată și la caracteristicile paradigmei centrării pe educat, pe învățare), este una transversală (Wolfs, 2001, pp. 15-16). Ea precizează astfel ansamblul cunoștințelor declarative și procedurale, a atitudinilor implicate, puse în aplicare în rezolvarea unei situații, probleme, sarcini, proiect. Sau arată eficiența practică a folosirii acestor elemente componente implicate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
înțelegerea rațională a realității complexe, • de diversificare a instrumentelor procedurale antrenate în înțelegere, învățare (inclusiv TIC), • de dezvoltare și afirmare a individualității, chiar și în cunoaștere și, mai ales, în învățarea/formarea continuă, • de aplicare a principiului centrării instruirii pe educat. Desigur, cunoașterea prin construirea înțelegerii, a explicației adevărului implică o metodologie de esență științifică, care să respecte rigorile ei, pentru formularea și apoi verificarea de ipoteze: logică, obiectivism, argumentare, identificare și interpretare de date/informații, semnificații, procesări mentale și practice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
management, de unde și acordarea unui spațiu amplu acestei probleme în ansamblu. În literatura didactică există numeroase criterii de clasificare a metodelor de învățământ, dar aici vom face recurs la categorii de metode adecvate construirii cunoașterii științifice, în contextul centrării pe educat, după rolul avut în demersul specific, determinat de progresivitatea procesării mentale a informațiilor, descrise de psihologia cognitivă (Joița, 2002) Dar este complementară sistemului de metode de învățământ structurat după sursele învățării (Cerghit, 2006): metode de comunicare și dobândire a valorilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
substituire totală sau parțială, rearanjare a obiectelor, inversare a poziției sau a ordinii, combinare variată, schematizare, tipizare, interpretare nouă, analiză a erorilor, imaginare a unor situații, rezolvare variată, reprezentare grafică, compunere variată. • Prin alternare a formelor de organizare: centrate pe educat, de studiu individual, cu ritmuri diferențiate, de inițiere, de dezvoltare, de aprofundare. • Prin stimulare a creativității în grup prin brainstorming (asaltul de idei): enunțare spontană a cât mai multor idei pentru rezolvarea unei probleme, fără evaluare critică pe parcurs, cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
suporturi pentru diversificarea experiențelor de învățare sau sugestii de ordonare în raport cu formele, etapele învățării. Atunci propunem o prezentare a unora dintre principalele metode clasice, care permit mutarea accentului pe procesele implicate, pentru formarea respectivelor competențe. Ele îl activizează efectiv pe educat și pot primi așadar valențe constructiviste (Joița, 2003, pp. 189-199), în noul context al reconceperii proiectării activităților, de pe poziția educatorului practician. El are noi roluri în activitatea centrată pe educat, căci au fost verificate, atât prin experiment direct, cât și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
implicate, pentru formarea respectivelor competențe. Ele îl activizează efectiv pe educat și pot primi așadar valențe constructiviste (Joița, 2003, pp. 189-199), în noul context al reconceperii proiectării activităților, de pe poziția educatorului practician. El are noi roluri în activitatea centrată pe educat, căci au fost verificate, atât prin experiment direct, cât și prin acțiuni de formare continuă a educatorilor. Tabel 13: Valențe constructiviste ale metodelor clasice Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a construcției învățării. Situații posibile conturate Conversația • Vehiculează
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
De solicitare și comentare a răspunsurilor în variante, formulate critic. • De antrenare a educaților în evaluarea răspunsurilor sau completarea întrebărilor. • De combinare cu mijloace didactice, prin alternarea stimulilor: verbali, imagini, scheme, grafice, texte, înregistrări. • De formulare de întrebări de către un educat după manual, la care răspunde altul. • De combinare a conversației euristice cu alte metode de comunicare: dialogul, dezbaterea, consultația, problematizarea, autointerogarea. • De solicitare nu numai a cunoștințelor, ci și a opiniilor, atitudinilor, experiențelor nonformale. Problematizarea • Găsirea de noi soluții la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
verificate, completate, adaptate apoi procesului, evoluției situațiilor de învățare, evoluției educaților. Aceasta va fi o aplicație pentru metodologia înțelegerii a cum au loc schimbările în conceperea practicii educaționale: arată cum se poate aplica o teorie asupra instruirii, învățării centrate pe educat, în anumite condiții ale contextului practic. Dar și cum rezultă alternative metodologice de proiectare și modele practice de proiecte-constructe, raționale, flexibile și personalizate, asigurând-se astfel caracterul științific al practicii și manifestarea profesionalizării educatorului, prin capacitățile, competențele de a cerceta
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
care încă este regăsibilă în concepția și practica educatorilor, chiar și în numeroase materiale metodice, în construcția unor documente curriculare, fiind considerată mai riguroasă, controlabilă. Și atunci constatăm preocupări în cercetarea problemei în condițiile noi ale promovării paradigmei centrării pe educat, în sensul diminuării sau eliminării acestor limite, al atenției acordate flexibilizării contextului pedagogic, al acceptării alternativelor în conceperea modelelor de ID sau a alternativelor metodologice de realizare practică, al valorizării evaluării formative, al acceptării reconstrucției proiective în baza reflecțiilor și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Paradigma designului clasic (behaviorist, de tip programat), reevaluat astfel va releva atunci înțelegerea, cercetarea, perfecționarea relației: • între baza științifică pedagogică, interdisciplinară (constructivistă acum) și concretizarea ei în proiecte-construct, • între proiectele-instrument flexibilizate conceptual și metodologic și realitatea contextului pedagogic centrat pe educat, necesar formării prioritare a competențelor educaților, • între nivelul formării, afirmării competenței educatorului care implică aici reflecții proprii, acțiuni-cercetare și mobilizarea variatelor resurse achiziționate de către educați, în rezolvarea situațiilor-problemă, în baza facilitării, îndrumării, stimulării, metacogniției, • între experiența analizată critic continuu și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rezultate din sinteza principalelor contribuții (apud Joița, 2006, pp. 251-256), pentru a da atenție acțiunile educatului și a trece de la "evenimentele instrucționale" behavioriste, la "evenimentele de învățare sprijinită" (B. Wilson): • adaptarea sarcinilor la stilul propriu de construire a învățării de către educat, • accentul să cadă pe înțelegerea proprie și flexibilitatea cognitivă a acestuia, • mediul pedagogic să ofere oportunități pentru căutare, clădire, rezolvare, reflecție, • folosirea de reprezentări variate din realitate, din experiențe directe, surse diferite, situații autentice, • proiectarea nu prescrie, ci oferă condiții-schele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
multimedia etc. Constatăm că astfel se extinde aici, de fapt, reconsiderarea definirii rolului contextului pedagogic în învățarea constructivistă, ca fiind cadrul care asigură condițiile desfășurării ei optime, a precizării oportunităților, care îi facilitează declanșarea și menținerea ca instruire centrată pe educat. Adică se verifică rolul său pentru învățarea autentică pe situații reale date, pentru învățarea activă prin explorarea directă și procesare mentală independentă și în colaborare, pentru învățarea motivată de afirmare și succes, pentru învățarea bazată pe construcție autonomă și reflecție
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
2003, p. 27; Scallon, 2004, pp. 1-12), constatăm că schimbarea de paradigmă în evaluare a fost raportată la determinări variate. Tabel 18: Evaluarea în fața a noi determinări • Dezbaterile în jurul crizei valorilor în formare și evaluare. • Reorientarea educației prin centrare pe educat, pentru învățarea, formarea necesare reușitei, succesului în realitatea ulterioară. • Nevoia de a reanaliza întreg sistemul educațional, pentru a lua decizii, a regla, a trece de inerția constatată în fața așteptărilor sociale, a modifica atitudinea față de diferențele individuale, a articula selecția cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Sau este tot mai mult consolidată sintagma "evaluare formativă" (introdus de Scriven, 1967 și actualizat în 1991), dar este la fel vehiculată și sintagma "evaluare sumativ-integrativă", ca două moduri esențiale de abordare a evaluării, în raport cu derularea procesului învățării centrate pe educat, de esență constructivistă. Evaluarea formativă oferă informații utile asupra evoluției educatului în timpul programului educațional (cu efecte asupra îndrumării sau a adecvării proiectului conceput anterior), pe când cea sumativ-integrativă oferă judecăți asupra valorii performanțelor obținute prin afirmarea finală a competențelor și a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și deci de format o cultură a evaluării formative, la actorii educației (Lynch, 2003, pp. 1-7). Dacă educația actuală este dominată de paradigma formării competențelor, ca sens integrativ pentru dezvoltarea personalității, cu reconstrucția corespunzătoare a elementelor curriculumului, cu centrarea pe educat, atunci și evaluarea se concepe pe evoluția acestora, pe interpretarea calitativă a progresului lor, pe formularea de soluții necesare sprijinirii, îndrumării formării eficiente a lor. Pentru că însăși formarea este un proces continuu de observare și influențare a dezvoltării competenței, prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu prevederea dificultăților tipice, a experiențelor anterioare de valorificat, a alternativelor posibile, a oportunităților de valorificat, a modurilor de colaborare și comunicare în grup, a valorificării soluțiilor de leadership. • În raport cu elevii, este interesată de analiza, îndrumarea: atitudinilor și dispozițiilor fiecărui educat în procesul învățării și în raport cu obiectivele date, a progresului fiecărui educat, a calității acumulărilor fiecăruia, a conștientizării obiectivelor, a acțiunilor întreprinse în diferite momente ale învățării, prin raportare la valoarea întregii pregătiri, dezvoltări a educatului. Roluri • Este unul dintre elementele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și să se găsească alternative la dificultăți, restricții și erori tipice. Atitudinea educatorului asigură reușita acestei evaluări, dacă: este convins de valoarea ei pentru toți educații, o raportează și se adaptează la context, acordă atenție pregătirii activității, nu face pe educat să se simtă incompetent, recurge la oferirea de puncte de sprijin și variate sugestii de soluționare, stimulează educații să-și construiască înțelegerea, evită monotonia, asigură continuitatea experiențelor anterioare, ierarhizează valoric elementele formării, să folosească intensiv cele mai bune momente ale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
continue. Evaluarea competențelor înseamnă un transfer al achizițiilor, în diferite situații de mobilizare a lor integrată, deși depinde de cum au fost construite (Paquay, 2002, pp. 16-31). De aceea sunt evidențiate ca principii de respectat aici: învățarea să se centreze pe educat, să fie mai mult decât cunoștințe și să evidențieze evoluția competenței, să evidențieze integrarea diferitelor elemente componente la orice nivel. Apoi demersul de evaluare să se facă prin situații complexe, ca situații de integrare a lor, ilustrând astfel trecerea de la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
indicatori, referențiale, standarde, procedee Cercetarea pedagogică recunoaște nevoia de schimbare (Perrenoud, 2004), căci prin evaluările sumative clasice, școala nu mai poate avea în atenție doar cunoștințele (prin examinare sau teste de cunoștințe, chiar modernizate, diversificate), ci modalitățile, nivelul atins de către educați în rezolvarea de situații complexe, dificil însă de standardizat. Se evaluează astfel calitatea formării, în chiar efectuarea de sarcini luate din realitate, dovedind astfel competențe. Educatul nu-și etalează doar cunoștințele, ci demonstrează cum le asamblează, le integrează, le contextualizează
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în variate combinații, adaptabile contextelor (Evertson, 2006, pp. 80-91) și se referă la: roluri în clasă pentru educați și educatori, folosirea resurselor în clasă (inclusiv eficiența timpului), monitorizarea obținerii performanței, comportamentul de comunicare, realizarea construcției învățării în clasa centrată pe educat, managementul clasei în condițiile învățării prin cercetare, alternative paradigme în studiul managementului clasei, abordarea managementului ecologic, managementul clasei și abordarea critică, autoreglarea învățării în managementul clasei practice, alte aspecte (comunicarea, proiectarea, centrarea pe participare, învățarea emoțională, mediul cultural în clasă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
participare. În leadership, este necesar ca educații să solicite sprijinul educatorului în activitatea lor, ca semn al recunoașterii rolului de lider efectiv, care le explică necesitatea și posibilitatea acțiunilor proprii de construcție a învățării, care îndrumă diferit de la un grup/educat la altul. În caz contrar (când transmite integral informațiile, demonstrează modul de rezolvare a sarcinilor și a înțelegerii, dirijează pas cu pas, nu adaptează curriculumul, are atitudine autoritară), nu mai este recunoscut ca lider, ci ca simplu educator și manager
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
intensiv la comunicare, la colaborare cu educații, care este o problemă amplu studiată în plan psihosocial, pentru efectele pedagogice. Prin poziția sa de lider efectiv în clasă, educatorul trece de la autoritatea clasică la cooperarea și îndrumarea cooperării cu și între educați în procesul instruirii. Și cercetări tematice actuale evidențiază noi roluri pentru acesta (Krovetz și Arriaza, 2006) în: • completarea și perfecționarea culturii sale manageriale și de leadership, chiar și a educaților, • diversificarea metodelor de influențare a lor prin noile caracteristici ale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proiectare și aplicare a programelor de integrare; d) Permiterea accesului efectiv al copiilor cu CES la programul și resursele școlii obișnuite (bibliotecă, terenuri de sport); e) Încurajarea relațiilor de prietenie și comunicare între toți copiii din clasă, școală; f) A educa și ajuta toți copiii pentru înțelegerea și acceptarea diferențelor dintre ei; g) A ține cont de problemele și opiniile părinților încurajându-i să se implice în viața școlii; h) Implicarea în asigurarea programelor de sprijin individualizat pentru copiii cu CES
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]