228,143 matches
-
de-a pune noi cărămizi la templul unuia dintre cei mai mari criminali din istoria României. Jurnaliștii și istoricii cu studii de nivel "Dosarele istoriei" ar trebui să știe că activitatea unui șef de stat nu se calculează numai prin efectele imediate, ci, încă mai abitir, prin cele de lungă durată! Or, Antonescu a făcut din părinții noștri, din noi și din copiii noștri, o țară învinsă și o țară de asasini! Revigorarea cultului antonescian răspunde radicalizării tot mai primejdioase a
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
pe gureșul șef al unuia din partidele securisto-militaro-fasciste dinspre care se scurg - spre a rămâne acolo - în mintea cetățeanului cu creierul spălat tot felul de aberații cu iz de război civil. Să nu fim naivi: corifeii național-comunismului știu exact ce efecte produc atunci când apasă pe clapele infernale ale minciunii, dezinformării și falsificării istoriei. Și mai știu cu cine au de-a face: când Pavel Coruț vinde patru milioane de exemplare de elucubrații geto-daciste iar Eminescu și Creangă sunt cumpărați doar de
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
chiar organismul bolnavului (istoria românilor). El compară criza postdecembristă cu aceea din a doua jumătate a secolului XIX. Rezolvarea ar fi un grup precum Junimea. Reciclarea unei astfel de grupări s-ar fi produs în perioada interbelică prin Criterion. Ce efecte a avut această resuscitare? Cel puțin în plan politic și social, nu a dat nici un rezultat; cultural, doar dacă privim retrospectiv. În zilele noastre, grupuri precum GDS ar trebui să preia tradiția junimistă. Maiorești avem (Manolescu, Pleșu, Liiceanu - exemple date
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
o expune în carte. Autorul este un căutător (un aventurier în estul sălbatic) de modele într-o lume fără modele, o lume în care și România și Olanda se regăsesc deopotrivă. Tocmai de aceea "direcția" maioresciană nu poate avea vreun efect în acest mileniu. Cărtărescu și Nedelciu au luptat în felul lor tocmai pentru această descentralizare a literaturii. Dacă ierarhiile verticale nu mai pot fi resuscitate, lui Sorin Alexandrescu îi rămîn analogiile din paradigma istorică. Din acest enunț cu multe nuanțe
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
de la Cluj, unde primarul a fost dus pe sus, cu mandat, la poliție, după refuzul lui Funar de a se prezenta la audieri. În ZIUA, Dan Pavel emite ipoteza că episodul audierii silite a primarului de Cluj a avut ca efect provocarea unei crize majore între PRM și Partidul de guvernămînt. Continuîndu-și raționamentul Dan Pavel e de părere că nemaiputîndu-se bizui pe voturile peremiștilor în Parlament, partidul lui Adrian Năstase va fi obligat să conserve relația cu UDMR, în ciuda dificultăților provocate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
mai vechi raport, incriminând amestecul blindatelor rusești în conflictul ce a opus Republica Moldova insurgenților tiraspolieni. După cele mai proaspete constatări, acele șiruri de tancuri uruind pe șosele și scuipând obuze, au fost așa cum le-am văzut la televizor, un înșelător efect optic, în refracția razelor solare, în Sahara numit Fata Morgana. Delegata în cauză mai afirmă că modificarea de atitudine are ca fundament noua politică a d-lui Vladimir Voronin de reconciliere cu principalul achizitor de produse moldovenești - în speranța că
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
programele și manualele actuale, și doamna Andronescu se gîndește să umble la ele. Nu e deloc înțelept. Am apreciat rezerva d-sale de pînă acum în a se pronunța în problemele de fond ale reformei Marga. înainte de a se produce efectele, orice concluzie ar fi pripită. Și orice modificare, riscantă. Deunăzi, cineva din minister, dacă nu cumva însăși doamna Andronescu, am uitat, spunea că numărul manualelor zise alternative e prea mare și ar trebui limitat. E o prostie, iertat să-mi
Școala în tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16076_a_17401]
-
dialog internațional legat de problema copiilor străzii. Nu mi s-a părut ca oficialitățile să fi dat buzna la "Creangă", dar s-ar putea să greșesc. Nu cred, pe de altă parte, că mirajul scenei să nu fi avut un efect terapeutic asupra interpreților, să nu-i fi pus pe gînduri să-și schimbe drumul. Cineva mi-a mărturisit că nu a fost prea tulburat de montare. Se poate și asta. Construcția spectacolului mi-a permis însă să-i descopăr, fără
Acasă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16070_a_17395]
-
o conversație amoroasă, toată meschinăria ascunsă în celulele nu tocmai etanșe ale unui bloc de locuințe. Genul proxim al acestui tip de roman ar fi interbelicul Carlton al lui Cezar Petrescu, iar diferența specifică, modelul optzecist al înregistrării și al efectului de realitate. Comicul seamănă cu acela al lui Ioan Groșan, dar fără rezonanța istorică și jocurile textuale din O sută de ani de zile la Porțile Orientului. Pentru că obiectul predilect al romancierului Petru Cimpoeșu rămîne mereu realitatea, deși nu realism
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
acest punct de plecare, de toposul în sine. Or, nu materia primă interesează, ci diferența, ca să vorbim derridean. Nu meditezi asupra condiției lui Robinson Crusoe cînd vrei să comentezi Vineri sau limburile Pacificului. Nu cred că decodarea simbolică are vreun efect în cazul prozelor lui Cărtărescu - acest autor a făcut deja această muncă de decodare în momentul în care a scris opera (o întreagă bibliografie se ascunde în spatele atît de "naturalelor" povestiri) - criticului i se oferă un loc comun gata disecat
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
o demisie masivă a criticilor din funcția de dispecerat a cronicii și nici de neapariția unor nume noi, promițătoare (exemple, cu nemiluita). Atunci, care e dificultatea? S-ar părea că dificultatea este lipsa de autoritate, adică de audiență și de efect în dirijarea lecturii publice și în omologarea valorilor. Se mai poate conta, în condițiile unei piețe libere a cărții, pe un astfel de oficiu regulator? Faptul că nici în alte țări, cu democrație veche și economie de piață stabilă, cronicarii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]
-
frontiere a tipăririi și circulației cărților. Cu condiția să fie rezolvată problema audienței: a publicațiilor, în primul rînd, în care cronicarii scriu, și abia apoi, a cronicarilor înșiși. Nici cel mai genial critic de întîmpinare nu poate conta pe vreun efect dacă scrie într-o revistă care trage 1000 de exemplare pe lună. Dați unui om talentat, onest și tenace un colț de pagină într-un cotidian de 100.000 de exemplare, ori creați-i un spațiu de emisiune televizată de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]
-
Tudor Popescu ar fi probabil un pamfletar cu oarecare succes marginal, asta dacă nu și-ar vedea liniștit de propria literatură. În România anului 2001, el e directorul celui mai citit cotidian și andrisantul tuturor disperaților. Și oricum, atenție la efectul de sinceritate. Autorul e mult mai nuanțat decît editorialistul. Cristian Tudor Popescu, Un cadavru umplut cu ziare, Scrieri, Editura Polirom, Iași, 2001, 166 p., f.p.
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
Sancta simplicitas). De aceea, ne interesează deocamdată valoarea pamfletului caricaturizant, practicat strălucit în literatura noastră de Heliade Rădulescu și de Arghezi. Acesta din urmă fiind și un ignorat teoretician care a definit inteligent specia pamfletului ca literatură, funcția, intenția și efectele unei astfel de scrieri. Definiția dată ("pamfletul e pumnul iritat de râvna de stăpânire a stupidității") este destul de dură, dar nu întrece în violență rândurile din Baroane, de pildă. Eseul Pamfletul îi apăruse în revista "Lumea", 18 ianuarie 1925. Am
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
uzul moronilor... sensualism englez, incolor și inodor... retorică grav răsuflată... Săpunul se recomandă pentru spălături înainte de culcare în vederea unui somn liniștit și reconfortant". Acest tip de grotesc absurd, profund axiomatic de vreme ce vizează inconsistența intelectuală a celui încondeiat, nu are ca efect râsul, ci disprețul și alarma că această struțo-cămilă e ocupantă a unei catedre de filosofie. Cam în aceeași manieră hiperbolizantă și deformatoare, cu iz macabru, e conceput pamfletul destul de dur, pe adresa lui Rădulescu-Motru, supranumit aici, prin inversiune fonetică, Constantin
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
prin Iugoslavia a unui culoar de aprovizionare a armatei - sau, în cazul extrem, de retragere. S-a luat în calcul, la sugestia mareșalului, soluția unui guvern în exil (respinsă de Ceaușescu). Și în acest caz, dar și în ceea ce privește atitudinea occidentalilor, efectele au fost sub minimul necesar. În aceste condiții, remarca generalul Ion Gheorghe, șeful de atunci al Marelui Stat Major al Armatei, "...România, cu situația ei geopolitică, o frontieră lungă de peste 3000 de kilometri (din care doar 546 de kilometri cu
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
ca un om-spectacol. Cuvîntul oral i se îmbia în mai mare măsură decît cel scris. Aidoma unui Petre Țuțea, prefera a se manifesta într-o manieră socratică, precum o cale rapidă de contact cu receptorul și de verificare instantanee a efectului pe care-l avea rostirea sa ce electriza auditoriul și era, la rîndu-i, electrizată de acesta. "Aș putea să afirm, mărturisește Ovidiu Cotruș, cuvîntul vorbit spune mai mult decît cuvîntul scris. Cum ar zice prietenul meu Nicolae Balotă: sunt și
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
acestor comentarii � foarte inegale ca valoare � oferă destule exemple pentru defectele stilului didactic al lecțiilor tradiționale de literatură română: abuzul clișeelor, elogiile hiperbolice, acumularea de abstracții vagi, introducerea dogmatică și prea puțin motivată a unor noțiuni lingvistice ca argumente pentru efectele de stil. De fapt, materialul ilustrează un sincretism interesant, combinând analize din epoci diferite: e drept, sociologismul vulgar și clișeele propagandei din anii '50-'60 au lăsat mai puține urme (�un exponent al poporului�, �revolta împotriva asupririi naționale și sociale
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
mai puține urme (�un exponent al poporului�, �revolta împotriva asupririi naționale și sociale�); domină, în schimb, ecouri structuraliste, obsesia lecturii simbolice, estetismul convențional și retorismul solemn (�o atmosferă specifică unei realități poetice originale�, �ridicare la rafinamentul intelectual circumscris în universalitate�, �efecte artistice unice� etc.). Structuralismul a lăsat ca moștenire, într-o formă degradată, ideea de a invoca în interpretarea textului aspecte formale, trăsături lingvistice. Din păcate, saltul de la descrierea plată la evaluarea efectului artistic e adesea aberant: O seamă de expresii
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
originale�, �ridicare la rafinamentul intelectual circumscris în universalitate�, �efecte artistice unice� etc.). Structuralismul a lăsat ca moștenire, într-o formă degradată, ideea de a invoca în interpretarea textului aspecte formale, trăsături lingvistice. Din păcate, saltul de la descrierea plată la evaluarea efectului artistic e adesea aberant: O seamă de expresii poetice sunt realizate prin întrebuințarea cratimei "turmele-l urc", "caută-n frunza cea rară", "valea-i de fum"� (de fapt, �valea-i în fum�). Discursul îngrămădește informații între care nu există nici o
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
subiectul celei mai recent traduse cărți a lui Gail Kligman, Politica duplicității, lucrare de antropologie în măsura în care accepția americană a termenului subînțelege intervenția științelor politice, sociologiei și a istoriei mentalităților. De altfel, miza cărții nu e atît să atragă atenția asupra efectelor tragice ale interzicerii avortului, deși autoarea nu încearcă să-și ascundă poziția, cît să arate cum funcționează mecanismele menite să regleze permanent relațiile dintre statul totalitar și indivizii/membri ai societății. Excelent scrisă, de pe o poziție neutră în măsura în care nu alunecă
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
celor ce-și asumau riscuri imense pentru a rămîne stăpîni pe propria intimitate. Cazurile prezentate - femei care făcuseră avorturi ilegale și medici, unii condamnați pentru asemenea întreruperi de sarcină - sînt șocante prin aerul lor orwellian. Capitolul final se ocupă de efectele pe termen lung ale strategiilor demografice comuniste: numărul mare de copii abandonați (unii cu handicapuri ca urmare a încercărilor nereușite de întrerupere a sarcinii prin metode empirice), preferința pentru avort ca unică (și finală) metodă contraceptivă, lipsa de cultură în privința
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
găsit nepregătiți pe editorialiști care au cam prognosticat-o. În ADEVĂRUL Cristian Tudor Popescu e de părere că în persoana lui Petre Roman democrații s-au păgubit de un dictator asupra căruia copilăria petrecută în Cartierul Primăverii a avut ca efect modelarea unei conștiințe politice tarată de totalitarismul comunist. Dar, mai spune Cristian Tudor Popescu, pediștii au dat jos un dictator alegînd altul în loc, pe Traian Băsescu. Cronicarul e de acord pînă la un punct cu editorialistul ADEVĂRULUI, cu unele amendamente
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16136_a_17461]
-
nici nu-i timpul pierdut. S-o lase moartă cu dulciurile, să vândă direct făină, în săculeți care să fie purtați la gât, garantând că persoana care-i va purta va slăbi văzând cu ochii. Făină va avea fix același efect că și în “cozonacii care nu îngrașă”, iar afacerea lui Teo același succes.
Mirci Badea chiar o iubeste pe Teo by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19686_a_21011]
-
Simona Tache M-am prins de ce vorbesc foarte tare unii oameni. E un efect secundar al șampoanelor extra volume. Și o glumă cam politically incorectă, dar bună, pe care-a inventat-o un prieten: “Cine e ? Un tzigan pitic, pe care îl cheamă Adrian, dar nu cântă manele”.
Adrian Copilu Obisnuit by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19804_a_21129]