4,264 matches
-
ori de cîte ori voia să se sustragă Întrebărilor puse de muritori. Ni se povestește În Georgicele că putea fi silit să răspundă numai dacă era ținut strîns, oricîte schimbări parcurgea. După alții ar fi fost nu zeu, ci rege egiptean. Unamuno amintește undeva cazul unui bătrîn spaniol care la vederea oceanului a căzut În genunchi, fericit că n-a murit Înainte de a vedea o asemenea minune. Dar, adaugă Unamuno, dacă bătrînul ar fi rămas În același punct, minunea ar fi
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
goale, repetă unii cu Încăpățînare și tristețe, În vreme ce Don Quijote, fericit și eroic, pornește, scoțînd un strigăt de triumf, spre altă moară de vînt. Îndoielile ca și iluziile se Întîlnesc În vîrful piramidei. Zeul liniștii, Harpocrate, era, se crede, de origină egipteană. În Grecia și la Roma statuia lui era de obicei așezată la intrarea templelor, aceasta putînd să Însemne și invitația de a nu vorbi În templu, dar și de a nu vorbi despre zei altceva decît ce permit legendele. Poate
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
moarte, libertatea de a vorbi despre consecvență. Poate că un drum merită mai mult entuziasm decît piramidele. Nu vreau să spun că romanii, săpînd mormintele În afara cetății, de-a lungul marilor drumuri, ca pe Via Appia, au spart limitele piramidei egiptene și le-au extins, transformînd drumul În piramidă; deoarece un drum ne poartă În primul rînd spre viață. Într-o zi, Marc Aureliu a Încercat să-și Înlăture teama de moarte printr-o falsă dilemă: dacă există zei, moartea nu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
popoarelor. Acest ritual a îmbrăcat când formă familială privată, cănd formă cultica atunci când este însoțit de binecuvântare. El reprezintă unul din cele mai extraordinare simboluri ale iubirii dintre un bărbat și o femeie, fiind menționat pentru prima dată în cadrul civilizației egiptene, simbolizând eternitatea și iubirea nesfârșita. La egipteni el se purta pe penultimul deget al mâinii ștăngi pentru că se credea că vena care ajunge la acel deget pleacă direct de la inimă. Această legendă a fost preluată de greci când au cucerit
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
familială privată, cănd formă cultica atunci când este însoțit de binecuvântare. El reprezintă unul din cele mai extraordinare simboluri ale iubirii dintre un bărbat și o femeie, fiind menționat pentru prima dată în cadrul civilizației egiptene, simbolizând eternitatea și iubirea nesfârșita. La egipteni el se purta pe penultimul deget al mâinii ștăngi pentru că se credea că vena care ajunge la acel deget pleacă direct de la inimă. Această legendă a fost preluată de greci când au cucerit Egiptul, apoi de români, care au numit
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Această legendă a fost preluată de greci când au cucerit Egiptul, apoi de români, care au numit-o vena amoris, adică vena iubirii. Cu toate aceste semnificații bogate ritualul inelului nu a beneficiat niciodată de vreun ceremonial religios, în cadrul religiei egiptene, păstrându-se totdeauna că un gest natural de exprimare a iubirii, inelul acordându-se atunci când se trece pragul în noua casă. Acest element, ca dealtfel multe altele, a fost împrumutat de la egipteni și de alte popoare, regasind în el, datorită
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de alte popoare, regasind în el, datorită formei sale circulare, simbolisme dintre cele mai interesante, de aceea s-a tras concluzia conform căreia „multe popoare printre care și evreii au în religia și cultura lor anumite elemente de proveniență pur egipteană. întâlnim acest element și la babilonieni și la canaaniți și fenicieni, de asemenea fără o valoare religioasă, ci doar ca un simbol al aprecierii, afecțiunii și a dragostei reciproce. Este întâlnit și la evrei, care și-au însușit acest ritual
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
evreii „utilizează sângele creștin pentru a-și ascunde mirosul urât” <endnote id="(455, I, p. 202)"/>. S-ar părea că asemenea credințe au fost influențate de vechi legende evreiești și creștine. Într-o legendă medievală din literatura rabinică (Midraș), astrologii egipteni au recomandat faraonului să ucidă 240 de copii evrei și să se scalde În sângele lor ca să se vindece de lepră. Evreii plâng și se roagă la Dumnezeu și, până la urmă, faraonul se vindecă printr-o minune. Multe gravuri Însoțesc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jedovesti” despre care scrie Alecu Russo, Într-o franco-româno-turcă imposibilă <endnote id=" (130, p. 193)"/>. „Un car mare și Înalt - scria Șalom Alehem pe la 1909 -, căruia În Basarabia i se spune haraba” <endnote id="(744, p. 110)"/>. Totuși, În Alexandria egipteană, harabaki putea să Însemne „o birjă frumoasă”, ca În proza lui Panait Istrati <endnote id="(723, p. 563)"/>. De regulă, nefiind echipate cu vreun sistem de suspensie, harabalele erau incomode și zgomotoase. Așa s-a născut probabil cuvântul românesc harababură
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a născut, el s-a Înrolat de bună voie, făcându-și voios serviciul militar, trei ani, la infanterie.” Apoi, „huliganii antisemiți” l-au obligat pe „ovreiul Împuțit” să emigreze. El și-a reconstituit „România care mi-e dragă” În orașul egiptean Alexandria. A deschis acolo „o crâșmă românească”, intitulată „La dorobanțul român”, unde cânta un „lăutar pur-sânge țigan român” și se serveau „băuturi naționale”, mititei și fleici pe grătar, dar și „știucă umplută evreiește”. Personajul și faptele sale sunt autentice, ne
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
armeanul gușter, indul porumbel, sirianul pește, georgianul berbec, tătarul ogar și câne, cumanul leopard, rusul vidră, litvanul taur, grecul vulpe, bulgarul bou, românul pisică, sârbul lup, ungurul panteră, germanul zâmbru, osetinul cerb, sasul armăsar, polonul sobol, evreul viezure, albanezul castor, egipteanul țap, săcuiul caie [= gaie = șoim], circazianul bivol, persul cocor, croatul aspidă” ș.a.m.d. <endnote id="(9, p. 152)"/>. În acest text metaforic, românului (În text, vlah) Îi corespunde pisica. Animat de un naționalism desuet astăzi, dar specific celei de-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ferréol Minoritari, marginali, excluși, Editura Polirom, Iași, 1996, pp. 125-130. 191. Mihai-Răzvan Ungureanu, „Exil fără recurs”, Secolul 20, nr. 10-12/ 1997 și 1-3/1998, pp. 234-243. 192. Un alt remediu Împotriva cecității este consemnat Într-o legendă din arhaica tradiție egipteană. Se spune că suveranul egiptean Pheron (identificat cu faraonul Menephtah al III-lea, În timpul domniei căruia au emigrat evreii din Egipt) și-a pierdut vederea, fiind sancționat de o divinitate a Nilului. În urma consultării oracolului, el s-a vindecat de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
perioada 1993-1996, acuzații de presă cum că evreii din Egipt și cei din Israel complotează pentru a-i infesta pe egipteni cu SIDA și alte „boli grave”, că În Israel se folosesc organe pentru grefe prelevate de la prizonierii de război egipteni, că doctorii evrei din Egipt le conving pe femeile arabe să avorteze pentru a diminua creșterea demografică a țării etc. (601, pp. 314-315). De curând, În ziarul guvernamental din Arabia Saudită Al-Riyadh (nr. 354, 13 martie 2002) se susținea ideea că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în jurul meu este palpabil, tridimensional aproape în patru dimensiuni, a patra fiind trăirea și înțelegerea mea organică a procesului în sine. Intru prin țări necunoscute, în timpuri trecute sau viitoare, mă plimb printre piramide, văd oameni costumați ca în deșerturile egiptene, merg prin alte locuri, unele clar pe Terra, altele parcă nu sunt atât de sigură... Recunosc, uneori, costumații specifice unui loc sau unei epoci pe care mi le amintesc din filme sau din cărțile de istorie, intru în fiecare scenă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
fiu dominată de starea de amorțire inconștientă în care mă aflam. Încercam din când în când să mă „ciupesc” cu întrebarea: „unde am ajuns noi acum Doamne?!!!”, doar-doar declanșez starea de emoție. Nimic. În aeroportul de la Cairo ne așteaptă ghidul egiptean care ne-a urcat în microbuzul cu crocodil desenat pe el și cu „Mitică” la volan (așa l-a botezat o doamnă din grup pe șoferul arab, căruia nu-i cunoaștem nici până azi adevăratul nume), un Moș Crăciun egiptean
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
egiptean care ne-a urcat în microbuzul cu crocodil desenat pe el și cu „Mitică” la volan (așa l-a botezat o doamnă din grup pe șoferul arab, căruia nu-i cunoaștem nici până azi adevăratul nume), un Moș Crăciun egiptean și negru ne-a dat cadou câte un Scarabeu din Ceramică (semnul norocului la egipteni), trompețele și-o ciocolățică, după care am ajuns, în sfârșit, la Hotel „Lido” unde am fost cazați pe la ora 3 dimineața aproximativ, nu înainte de-
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
țară, oraș, populație. Pentru că suntem în mijlocul unei lumi, suprapusă pentru o altă lume. Nimeni nu poate ști câți adevărați egipteni a întâlnit și habar n-am dacă ei mai există cu adevărat. Deasupra civilizației, curioasei și modernei și rafinatei civilizații egiptene, s-au instalat lent, dar definitiv, arabii care, cu perseverență, au reușit să înghită toate urmele celor pe care i-au cotropit. De la decolteul elegant și pieptănătura tăiată drept deasupra umerilor a femeilor acelor timpuri, parcă totul s-a întors
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cu Marga am dat buzna în bucătărie pentru a le cere apă fierbinte și cești. Nu eram singurii violatori ai respectivului spațiu. Mai erau câțiva acolo. Un domn cu barbă, înalt și buimac, o doamnă scundă, nervoasă și înjurând serviciul egiptean și care zicea că a plătit 50 de dolari pentru cina de revelion și e sigură că „ăștia” o să-i dea fasole fiartă chiar și atunci. Câte-un căpșor negru și speriat mai apărea de după vreun colț, dar dispărea imediat
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
datorită curenților de aer și proiectându-și umbrele pe pereți îmi dau o senzație de optimism pe care nu am prea simțit-o de când am aterizat pe acest pământ. Culorile vii și siluetele simple îmi amintesc de frescele din mormintele egiptene a căror modernitate, simplitate și sinteză le regăsesc tocmai aici, peste kilometri, întinderi terestre și oceane, peste secole și civilizații. Mă uit și la Liviu care stă pe canapeaua de vis-a-vis, având o expresie de bucurie, lumină și încântare. Marți
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
rând, s) creeze „o clas) de mijloc consistent) și stabil)... o identificare acceptabil) a idealurilor și valorilor locale, astfel Încât s) se poat) dezvolta instituții autohtone cu adev)rât democratice”. Trecând Într-un nou domeniu politic, americanii au facilitat Împrumuturi guvernului egiptean. Ei credeau c) adev)rata democrație era de-acum pe punctul de a fi instaurat). James Eichelberger, un specialist În științe politice din Departamentul de Stat, fost reprezentant al J. Walter Thompson, una dintre cele mai mari firme de publicitate
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
astfel de lecții de tiranie. Ceea ce intrig) cel mai mult”, spune el, „este motivul care a stat la baza convingerii c), dând asemenea lecții, puteau fi promovate interesele Statelor Unite sau chiar c) se aducea o contribuție la bun)starea poporului egiptean”. Pentru un american, Intrebarea care intrig) cel mai mult este aceasta: de unde pan) unde pasiunea pentru teoriile sociale la acesti Înalți funcționari din lumea publicit)ții? Cum au putut acest gen de oameni s) Învețe vreodat) asemenea lucruri? Citind noaptea
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
economic), bolile. Profesorul Michael Brecher de la Universitatea Ebraic), evreu de origine canadian), vorb)reț și extraordinar de bine informat, este de acord cu Farhi și adaug) c) regimul lui Sadat este În pericol. Rușii sunt sup)rați pe el. Studenții egipteni, dintre care unii au fost subofițeri În r)zboiul din 1973, au o atitudine critic) și sunt nemulțumiți. În Egipt, rememorarea propagandistic) a evenimentelor din timpul r)zboiului nu-i menționeaz). Ei știu cât de prost au fost conduși și
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
povești cu el În holul noului hotel Hilton, Îmi spune c), În urm) cu ceva timp, autorit)țile israeliene i-au permis s) scrie despre o operațiune militar). S-a efectuat un atac asupra unei mici insule din Marea Roșie, garnizoana egiptean) fiind luat) prin surprindere. Bushinsky a v)zut o santinel) doborât) de o rafal) de mitralier). —Era un b)iat tan)r, spune el. Împușcat În picior. Carnea Îi atârnă sfârtecat). Sângeră puternic. L-am Intrebat atunci pe ofițerul ce
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
risipesc banii pe lungi transmisii telex pentru a descrie, pentru cititorii din Long Island, cum arăt) un câmp de lupt). Ap)rându-m), l-am Întrebat pe Halberstam ce crede el c) Înseamn) gazet)rie adev)rât). „Când un general egiptean și Întreaga să armat) au fost capturați”, mi-a spus Halberstam, „și un ziarist l-a Întrebat de ce nu se tr)șese nici un foc de arm), el a r)spuns c) un foc de arm) i-ar fi tr)dat
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
totuși dac) nu cumva existau și alte puncte de vedere corecte și de aceea am abordat aceast) problem) În discuția cu Bushinsky. Am aflat c) și el, ziarist experimentat, era vulnerabil. Nu putea uita piciorul sfârtecat al unui tan)r egiptean. Nu mai v)zusem niciodat), Înainte de 1967, un câmp de lupt) - iar la Început nu am Înțeles ce era În fața mea. Mergând cu mașina prin deșertul Sinai, mi s-a p)rut ciudat s) fi c)zut din camioane atât
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]