2,768 matches
-
author=”N.V. Turcu” data =”[f.d]”> Iubite File, Cu bine și cu sănătate din Iași. Orașul studenției tale te așteaptă. Și prietenii, dar ei știu cît ești de grăbit (de altfel ca noi toți). Alătur o proză-eseu în care veștejesc (!) egoismul mic-burghez. De-i bună - ține-o, de-i rea - arunc-o. În rest, zău dacă mai știu cum mă chemă cu cîte trebi mă zbat. Cît mai sîntem tineri... Pa Căline, Nicu </citation> (2) <citation author=”N.V. Turcu” loc="Iași
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de Învățători cari se vor răzbuna. D-nii Ralea și Voitec mi’au spus ca să scot pe acest om cari nu este vinovat. Să nu denunțați că nu se știe ce are să mai fie (subl.În orig)”. Făcându-se ecoul propriul egoism, Terdiman scrisese că „...evreii au fost foarte consternați, când elemente democrate trec la amenințări de acest gen”. Continuarea ne face să credem că toată logoreea raportorului nu fusese altceva decât o Încercare de justificare a eșecului politicii propriei organizații amintind
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pot să rezulte din plăcerea asta au fost repartizate inechitabil : femeile sînt obligate biologic să-și asume răspunderea, bărbații nu sînt bărbații pot să spună : Interzicînd avortul și restrîngînd accesul la mijloacele de contracepție, ceaușismul a agravat vulnerabilitatea femeii la egoismul bărbatului, dar vulnerabilitatea, ca și egoismul, a existat dintotdeauna. Nu sugerez că 4, 3, 2 ar fi vreun manifest feminist. Nu e asta, după cum nu e doar o lecție de istorie și în nici un caz nu e o pledoarie prosau
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
au fost repartizate inechitabil : femeile sînt obligate biologic să-și asume răspunderea, bărbații nu sînt bărbații pot să spună : Interzicînd avortul și restrîngînd accesul la mijloacele de contracepție, ceaușismul a agravat vulnerabilitatea femeii la egoismul bărbatului, dar vulnerabilitatea, ca și egoismul, a existat dintotdeauna. Nu sugerez că 4, 3, 2 ar fi vreun manifest feminist. Nu e asta, după cum nu e doar o lecție de istorie și în nici un caz nu e o pledoarie prosau antiavort. E o mare dramă, iar
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nu poți să simți nici o compasiune pentru nici un personaj (cu excepția soțului) și că Jurnalul unui scandal e doar o povestioară sordidă despre două nebune. Dar e despre lucruri de interes mult mai larg decît nebuniile lor : e despre putere, autoamăgire, egoism și alte înclinații rușinoase ale acelei părți din noi pe care ne place s-o numim romantică. E un pasionant și opăritor anti-love-story. Dilema Veche, aprilie 2007 Talent pur Parfumul/Perfume : The Story of a Murderer (Germania, 2006), de Tom
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
CIA, iar în ultima secvență se retrage de pe aceeași clădire, în același presupus empireu.) Ca și în alte filme ale lor mai ales în Fargo , Coenii ne prezintă o lume care se învîrtește datorită a două mari forțe : prostia și egoismul. (Paranoia căreia îi cad pradă doi dintre eroii noului film nu e atît o boală cu care se procopsesc pentru că s-au amestecat în spionaj, cît o consecință finală a năravului de a nu se gîndi decît la ei înșiși
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Încercat să pună În practică ideea de regie colectivă. Intenția lui era teoretic interesantă: să depășească starea de „autor total“ asumată de regizorul „demiurg“, care Își impune vanitos semnătura În spectacol, unde actorii, textul și spectatorii sunt doar unelte ale egoismului său. Brook aspira către o formă de regie invizibilă, care să pară anonimă. O colaborare Între cercetători Într-un laborator știintific e bine-venită În efortul de a aduce la iveală ceva esențial. Arta obiectivă atinge esența, expresie a unui adevăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
n-a mâncat (pardon de expresie!) rahat din altruism. Constituind virtuți, altruismul, sacrificiul consimțit în favoarea altora nu mănâncă, nu pot mânca (pardon de expresie!) rahat. Cei care au acceptat acest fel de mâncare, gata preparat, au făcut-o exclusiv din egoism, numai pentru ei, în vederea unor interese și profituri strict personale. * Petru Dumitriu cel de dinainte de 1960 s-a aflat la antipodul a două tipuri de oameni: al celor care nu s-au dat pe brazdă (Ion Vinea) și al celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
entuziasmează, ca și cuvintele lui Isaac Sirianul despre nemărginita bunătate a Domnului, pentru care păcatele oamenilor sunt ca un pumn de nisip azvârlit în mare! Și pentru că toată viața am fost, ca om și scriitor, un propagandist al milei, considerând egoismul o rușine. Sunt de stânga pentru că-mi plac filmele neorealiste italiene și filmele rusești, pentru că la un meci de box mă transpun și în situația celui căzut la podea, iar la un meci de fotbal simpatizez cu outsider-ul. Sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
masselor”. Masificarea societății contemporane este efectul acestei amputări a sufletelor de orice recurs la o instanță transcendentă. Fiecare se ia pe sine drept scop, primă și ultimă rațiune de a exista. E, de fapt, ceea ce Tolstoi (tot în Învierea) numește „egoismul vecin cu nebunia”. Să înțelegem termenul atât ca „demență” cât și ca „a nu fi bun” (ne-bun). Desigur, fenomenul a existat din totdeauna, dar azi e un fenomen de massă. Consecința e ̀ împuținarea, marginalizarea și ignorarea elitelor. Dispariția
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
O lume ̀în care aproape nimeni nu-și mai asumă și nu-și recunoaște vreo obligație. Numai pretenții, numite „drepturi”. În primul rând, cel la „fericire personală”. Dar e o utopie, o himeră nenorocitoare. Nu există fericire personală. Numai egoismul vecin cu nebunia își imaginează așa ceva. Pleacă unul în Canada sau naiba știe unde, părăsindu-și nevasta și copilul. Pleacă să „se realizeze”. Să fie liber. Pleacă de acasă, ca acel Jean din La soif et la faim a lui
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o transcende, trece infinit dincolo de ea. Concupiscența, erotismul, rămase la ele însele, merg în circuit închis, se epuizează și se repetă, nespornic, ca obiectele proliferante din piesele lui Ionescu. Aceasta se petrece atâta vreme cât erosul nu duce la fuziune, la înfrângerea egoismului. Dar dragostea, cu erotism cu tot, dragostea pentru creatură, pentru o ființă carnală, vulnerabilă și muritoare, devine inepuizabilă prin fuziunea creaturilor și capătă un sens metafizic fără a pierde nici o secundă concretul fizic. Ea capătă o forță de transcendere care
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
pierde nici o secundă concretul fizic. Ea capătă o forță de transcendere care o face impavidă față de amenințările temporalului. Pentru ea sacrificiul e de la sine înțeles. Firește, ființa umană e failibilă, dar dragostea o redresează prin harul umilinței și al curajului. Egoismul e laș și orgolios, dragostea niciodată. Considerațiile acestea nu ne depărtează de Eugen Ionescu. Le-am dedus din opera lui. În Victimele datoriei, dragostea se revarsă sfâșietor, patetic, dureros. Dragostea și mila. Dragostea lui Choubert pentru Madeleine, mila lui pentru
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
apărut cam în același timp, purtând de asemeni ca titlu un nume de femeie, Ioana, scris de un autor dintr-o generație mult mai tânără, Anton Holban, poate face pandant cu Adela într-o simetrie perfectă de contraste : în Ioana, egoismul și indelicatețea bărbatului, erotismul consumat, frumusețea femeii, în cazul căreia problema pudorii nu se pune, epoca fiind mult mai târzie (începutul anilor treizeci), cadrul natural maritim (Cavarna, sub soarele arzător) și, în fine, la propriul nepot al lui E. Lovinescu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
clișee care pentru proști reprezintă așa zicând „cultura”. Deși numărul proștilor e mare (dar poate nu majoritar), prostia e totuși o anomalie ; e de fapt o necroză, un deficit de viață autentică. E robustă, dar lipsită de vitalitate, grevată de egoism și poltronerie, forme denaturate ale instinctului de conservare. Asocierea care se face în mod comun între vitalitate și prostie e pură aberație. Numai inteligența e aptă de viață, vulnerabilă dar invincibilă ca și viața. Afară de prostia crasă, Mazilu mai are
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
e pură aberație. Numai inteligența e aptă de viață, vulnerabilă dar invincibilă ca și viața. Afară de prostia crasă, Mazilu mai are în vedere o altă formă a prostiei : prostia cu aparențe de inteligență. Inteligență subtilă, realmente cultivată, dar obliterată de egoism și poltronerie, făcând din cauza asta mize viciate în existență. Așadar funcționând neinteligent. Evident, nu ideile ca atare sunt stupide, ci relația insului (= prostului) cu ele, care le transformă în clișee, adică în elementul mecanic al raportului „mécanique plaqué sur du
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Citise scrisoarea. Marta un teren de contradicții. Cuvintele ei, rele, de piatră, de împrumut; ale mamei sale, fără inimă și pline numai de răutate. Însă lacrimile Martei curgeau nestăvilite, curate, sincere. Sunt aici două rele. Bătrâna e orbită de un egoism bolnav, iar Marta este victima ei. Bătrâna nu poate înțelege că fiica ei căsătorită, ar putea fi fericită departe de ea, și nu vede cum singură își distruge iremediabil singurul copil, împingându-l să trăiască împotriva voinței sale, împotriva propriului
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a ascultatului nocturn, sunt căile cele mai sigure pe care, cu răbdare, se poate ajunge departe; undeva, mai aproape de adevăr. Și, la spitalul unde mă găsesc acum (ca unic medic, nimeni nu mă contrariază; psihiatria, ca și arta, implică mult egoism), am ocazia să fac exerciții nocturne de artă a ascultației. Să vezi ce I repede se trece la suprarealism... * Ocazia se ivește: O doamnă, care m-a evitat zilele acestea aproape întorcându-mi spatele, mă așteaptă la ușa camerei de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
sacrificăm pentru grupul căruia îi aparținem, pentru țară, pentru un ideal sau chiar pentru comandamente politice de tipul societății socialiste multilateral dezvoltate sau al integrării europene. În raport cu aceasta, autointeresul și faptul de a ne bucura de viață par forme de egoism și sunt considerate păcate. Să răsturnăm însă perspectiva spre un individualism etic: atunci vom învăța că autointeresul este legitim ca și faptul de a ne bucura de viață, iar dacă nu o facem pe seama suferinței altora, devine o datorie morală
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a trata pe fiecare om ca un „scop în sine” sau că nu tratăm viața, inclusiv cea a altor ființe decât cele omenești, drept un bun de preț. În acquis-ul pentru mediu există nenumărate prevederi, desigur, cele mai multe justificate măcar prin egoism de specie: dacă poluăm și prăduim resurse, umanitatea se va stinge, iar urmașii noștri vor moșteni un deșert. Nu există însă nici una care să fi prevăzut că, pentru Romsilva și pentru noi ca cetățeni care nu protestăm, deci consimțim, pădurile
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Probabil veți recunoaște sorgintea neomalthusiană a acestor întrebări. Am auzit oameni de un cinism incredibil care spuneau: „Calamitățile sunt bune fiindcă îi mai răresc”. Un răspuns contraintuitiv și aparent imoral este: da, trebuie să facem toate aceste lucruri din pur egoism: noi vom câștiga mult din investiții în dezvoltarea săracilor și marginalilor: scădem proporția bombelor sociale, avem semeni mai mulțumiți, mai arătoși, mai educați, mai sănătoși, avem un ambient mai plăcut, devenim din străini absoluți, colegi și vecini, de la întorsul capului
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
târziu, atunci când se adresează lui don Giovanni, schimbă tonul: «Dacă înving la loto, îți plătesc toate datoriile... dar după aceea s-o terminăm odată!». Don Giovanni, cu iscusința sa știa cum să abată acea ostilitate aparentă, rod nu al unui egoism ci al unei incapacități de a ține sub control băiețeii dezlănțuiți. Înfăți-șându-i noii copii săraci și abandonați, îi spune: «Masina, acest copil este orfan, l-au abandonat. Ce spui, îl luăm?». Și femeia morocănoasă, cu lacrimi mari în ochi, se
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
-i demnitatea și conștiința socială: asta a fost acțiunea sa revoluționară. Opera și efortul lui a fost mai nimic în fața mării de copii exploatați, umiliți și abandonați. O picătură care se pierdea în foarte vastul ocean al indiferenței și al egoismului uman; dar nu putea să rămână inert în așteptarea unei lumi mai drepte. Trebuia să facă ceva imediat. Voia să înțeleagă dacă acea frământare care îl agita și care se încuibase în mintea lui provenea de la o sensibilitate filantropică umană
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sfîrșit de 1905, împăratul, încă în putere, nu ceda nici o parte importantă din munca sa nepotului, continuînd să păstreze pe lîngă el în posturile de comandă pe vechii tovarăși din tinerețe, cărora le arăta afecțiune (în măsura în care suveranul, sub platoșa unui egoism bine așezat, putea încerca pentru cineva o adevărată afecțiune...). În fruntea Marelui Stat Major, de exemplu, și în pofida tentativelor Arhiducelui Moștenitor dornic să întinerească Înaltul comandament și să scoată în față militari de valoare recunoscută chiar genii ale strategiei, cum
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
În timpul războiului balcanic, în spitalele din Sofia se întîmpla ca chirurgii să amputeze coapsa unui tînăr soldat fără anestezie era de ajuns o țigară... Alături de aceste calități și în contrapartidă, un fond de cruzime rece, lipsă de suflet, făcut din egoism și ostilitate reflexă față de celălalt, fie el un sătean vecin sau un străin. După cum spune o poveste bulgărească, veche de cîteva secole, Dumnezeu, arătîndu-și odată satisfacția față de conducătorul lor din acele vremuri privind comportarea sa și a poporului său, i-
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]