2,955 matches
-
În același timp, Înfruntarea cu răul din noi În Taina Spovedaniei presupune și mult curaj: curajul de a ne vedea așa cum suntem În realitate și nu așa cum am dori să ne vedem. Taina Pocăinței este, astfel, o depășire a sinelui egoist și mândru pentru a ne Încredința lui Dumnezeu cu răutățile, păcatele, neputințele noastre, pentru a fi vindecați. În acest proces de vindecare sufletească, intervine și preotul duhovnic, care a fost Întotdeauna considerat de Părinții Bisericii un doctor care oferă, prin
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Alexandra-Andreea Avram () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92294]
-
sunt caracterizați de trăsături spirituale ale fibrei naționale străvechi - setea de adevăr și dreptate, vitejie, curaj, putere de sacrificiu, dorința de libertate. Opere reprezentative: Frații Jderi, Neamul Șoimăreștilor . - Epoca de decădere a Moldovei, în timpul domniei lui Duca-Vodă, un despot lacom, egoist, indiferent la viață grea a oamenilor, necruțător, ilustrând antieroul absolut, complet opus imaginii de pater familias a lui Ștefan cel Mare. Românul Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă are la bază construcției literare motivul străinului, care observa și comentează cele văzute
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
treptele universului, ardoarea unitivă și capacitatea de cunoaștere intelectuală. Recuplat la Focul divin pe care îl va contempla cu ochii lui Christos , omul își va realiza astfel statura de ființă universală. Elementele sale reci, grele, individualizante trupul sensibil și sufletul egoist nu vor fi eliminate, ci preschimbate. își vor recîștiga ardenta calitate spirituală cu care fuseseră create. Potrivit Epistolei II Corinteni, 5, 4, pasaj des interpretat de Origen, în cortul acesta suspinăm îngreunați de vreme ce dorim nu să scoatem haina noastră, ci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
-și transporta inima, alegînd undeva o comoară. Nu e atît de rar să vezi un om absolut devotat unui alt om unui partid, unei națiuni, unei colectivități oarecare, unei cauze, indiferent care. Nu se poate spune atunci că ar fi egoist. Dar mecanismul erorilor de perspectivă rămîne același, iar erorile rămîn tot atît de grave Pentru a scăpa de erorile de perspectivă, singurul mijloc e să-ți alegi comoara și să-ți transporți inima în afara spațiului, în afara lumii, în Dumnezeu. Revenind
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
forță și viclenie. Reflecția asupra condiției naturale a umanității l-a condus pe Hobbes la formularea ipotezei că nașterea societății nu este rezultatul sociabilității (cum considerase Grotius, inspirat de Aristotel și de scolastici), ci al unui calcul rațional al individului egoist lipsit de moralitate. Prin urmare, suveranitatea este convențională și nu naturală, ea este instituită de către oameni și nu este o monarhie de drept divin. Spre deosebire de Filmer, Hobbes a susținut că oamenii sunt în mod natural liberi și egali, și că
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
umanității" este o stare precară de insecuritate și anarhie (bellum omnium contra omnes), determinată de natura insociabilă a individului uman. Instituirea suveranității este rezultatul unei alegeri raționale în care cooperarea nu este rezultatul sociabilității, ci al tendinței naturale a individului egoist către maximizarea interesului propriu. Singurul mod de a crea o asemenea putere comună, capabilă să-i apere pe oameni de atacurile străinilor și de vătămările pe care le pot cauza este ca ei să transfere întreaga lor putere unui singur
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
legii naturale și a voinței divine în ceea ce-l privește pe om. Un aspect deosebit de interesant privește chestiunea stării de război a tuturor împotriva tuturor. Cumberland spune că Hobbes avea dreptate să pună în relație starea de război cu interesul egoist, numai că nu aceasta constituie natura umană. Starea de război este o "pedeapsă naturală pentru încălcarea legii naturale [...] Dimpotrivă, pacea, securitatea și prosperitatea fac parte dintre recompensele naturale care însoțesc căutarea binelui comun și respectarea legii naturale"85. Plecând de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
angajare voluntară a oamenilor față de semenii lor; acest tip de datorie rezultă din convenții și promisiuni 87. Pufendorf îl critică pe Aristotel pentru că acesta considera sclavia ca fiind naturală, dar totodată și pe Hobbes, care stabilea legea naturală în interesul egoist. Dar el consideră, în spirit aristotelic, că starea naturală nu desemnează o realitate istorică, pentru că viața patriarhală de la începuturi presupunea deja o sociabilitate. Important pentru el este faptul că independența naturală se caracterizează prin precaritate, căci nu lasă fiecăruia decât
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
naturală inițială nu poate fi păstrată la nesfârșit, pentru că oamenii dotați în principiu cu rațiune nu sunt raționali decât în mod secvențial, așa cum ne arată și Scriptura 36. Ordinea impusă de rațiune este tulburată de pasiuni și, prin urmare, comportamentul egoist și calculul interesului devin valori dominante ale traiului în comun. Cei puternici și violenți revendică toate bunurile pentru ei înșiși, amenințând proprietatea, libertatea și chiar viața celorlalți. În orice caz, starea naturală se transformă abia acum într-una de război
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Aceste convenții trebuie, fără îndoială, să fie respectate, căci "adevărul și credința sunt obligații naturale"46, însă respectarea lor nici nu pune în discuție și nici nu distruge starea naturală. Contractele din starea de natură nu sunt numai expresia interesului egoist, ci și expresia sociabilității. Spre exemplu, există în starea naturală societatea conjugală "alcătuită printr-un contract voluntar între bărbat și femeie"47 al cărui scop principal este procreația și creșterea copiilor, dar care "aduce cu sine și sprijinul reciproc, ajutorul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
la activități recreative, la jocurile specifice vârstei și fac uz frecvent de pedepse care lezează demnitatea copiilor, chiar pedepse corporale. La celălalt pol se află părinții supraprotectori, cei care se învârt în jurul poftelor copilului. Un astfel de copil poate ajunge egoist, pentru că în familia sa el a cunoscut numai drepturi, nu și îndatoriri. Cu acești copii se lucrează foarte greu și devin dificili, deoarece ei cred că și la școală vor avea parte de aceleași privilegii. Obiectivul primordial al parteneriatului școală-familie
Caleidoscop by Adriana Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93237]
-
știut să transforme educația tinerimii într-o operă adevărat socială, într-o operă de stat, societatea comunistă consideră educația socială a tinerelor generații ca însăși baza legilor și obiceiurilor, ca piatra angulară a noii clădiri. Nu vechea familie meschină și egoistă, cu certurile dintre părinți, cu grija numai de ai săi, nu ea ne va forma omul societății de mâine; ceea ce ne va forma omul nou al societății noi vor fi operele socialiste ca terenuri de joacă, grădini, cămine și alte
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
un element esențial al "viziunii" despre care pastorul s-a hotărât să mărturisească, un element care se află "dincolo de orice raționament, în profunzimea semnificației sale"92. Dacă un popor care, inconștient, are obiceiul de a "își pune inima [...] în scopuri egoiste"93 ar fi capabil să întrezărească "rolul pe care l-a jucat în piesa-proces pe care istoria o juca în ziua respectivă"94, ar constata "golul pe care acea zi l-a dezvăluit"95 în ce îl privește, "gol", lipsă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
și performanța instituțională se estompează" (Putnam, 2002: 115). Ceea ce pare să conteze decisiv la Putnam (2002: 196) este densitatea rețelelor orizontale. Pentru că doar interacțiunile specifice rețelelor orizontale produc norme de încredere și reciprocitate. Doar ele acceptă "sancțiuni" în cazul comportamentului egoist și înșelător. Rețelele verticale, autoritare, de subordonare, nu sunt propice dezvoltării unor asemenea valori. "O rețea verticală, oricât de densă și oricât de importantă ar fi pentru cei implicați, nu poate susține încrederea socială și cooperarea. Fluxurile verticale de informații
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
19,3 16,4 30,3 O a treia dimensiune este și cea mai problematică. Vom include în măsurarea capitalului social și normele de reciprocitate, chiar dacă măsurarea lor este discutabilă. Aceste "norme de reciprocitate" sunt cele care privesc comportamentul individual egoist sau altruist. Comportamentul altruist este cel care ține cont de consecințele posibile asupra altor persoane, în timp ce comportamentul egoist urmărește doar propriile interese individuale. Itemii folosiți mai jos exprimă acordul sau dezacordul cu "blatul" (free-riding). Indicatorul construit pe baza acestor itemi
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
măsurarea capitalului social și normele de reciprocitate, chiar dacă măsurarea lor este discutabilă. Aceste "norme de reciprocitate" sunt cele care privesc comportamentul individual egoist sau altruist. Comportamentul altruist este cel care ține cont de consecințele posibile asupra altor persoane, în timp ce comportamentul egoist urmărește doar propriile interese individuale. Itemii folosiți mai jos exprimă acordul sau dezacordul cu "blatul" (free-riding). Indicatorul construit pe baza acestor itemi este considerat de către van Schaik (2002) un proxy pentru acceptarea normelor de reciprocitate. În utilizarea acestui proxy, van
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
să-și lărgească orizontul și definiția sinelui, transformându-l pe "eu" în "noi", chiar și atunci când asociațiile urmăresc un interes privat mai restrâns. Cooperarea ce rezultă astfel este o dovadă, crede van Schaik, că oamenii pun interesul comun înaintea interesului egoist. Knack și Keefer (1997: 1258) consideră și ei că normele de reciprocitate sunt definite de atitudini de cooperare cu străini în contexte specifice dilemei prizonierului. Cooperarea civică este dată de dorința oamenilor de a coopera atunci când sunt confruntați cu o
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
2 40,8 20,7 11,4 1,8 O altă dimensiune, normele de reciprocitate, este și cea mai problematică, pentru că "normele de reciprocitate" sunt mai greu de măsurat și sunt oricum discutabile. Acestea sunt cele care privesc comportamentul individual egoist sau altruist, așa cum am văzut în subcapitolul anterior. Itemii folosiți mai jos exprimă acordul sau dezacordul cu "blatul" (free-riding), normele de reciprocitate fiind măsurate prin acordul cu o serie de afirmații referitoare la diverse comportamente. Acordul este exprimat prin note
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
față măririi Celui ce ni se dăruiește. De aceea, chiar dacă am primit iertarea de păcate în Taina Pocăinței, primită înainte de împărtășanie, trăim, odată cu micimea noastră ontologică, și neputința de a fi cu totul curați, de a scăpa de firea noastră egoistă, prin starea de jertfă ce ne-o imprimă Hristos.” Taina Pocăinței a fost instituită de Mântuitorul Hristos, după învierea Sa, când a suflat asupra Sf. Apostoli și le-a zis: „Luați Duh Sfânt, cărora veți ierta păcatele le vor fi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fii milostiv mie, păcătosul”. Să ne oprim o clipă la tâlharul care a fost răstignit de-a dreapta Domnului Hristos și care a fost primul dintre fiii oamenilor care a cerut un loc în împărăția Sa, cea dincolo de interesele mărginite și egoiste lumești, zicând: „Pomenește-mă Doamne, când vei veni în împărăția Ta și Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ție, astăzi vei fi cu Mine în rai”. Aceste cuvinte ale Domnului au umplut de tărie nebiruită pe toți: apostoli, mucenici, mărturisitori
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
numărul francezilor care se roagă cu regularitate nu depășește 4 sau 5 la sută din populație. Apoi, rugăciunea este adesea ineficientă, deoarece cea mai mare parte dintre cei care se roagă o fac doar cu gura și sunt, în realitate egoiști, mincinoși, orgolioși, farisei incapabili de credință și de dragoste. în sfârșit, efectele ei, atunci când se produc, ne scapă foarte adesea. Ni se pare că răspunsul la cererile și la dragostea noastră este dat de obicei lent, insensibil, aproape imperceptibil. Vocea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
nuanțe ale realității, nu ți le poți apropria. Prin învățare înveți să arunci un alt de tip de privire asupra lumii în care te afli. Nu vezi doar universul tău mic și nu te încurci doar în micile tale interese egoiste. - Cine ești? Aceasta mi se pare o întrebare de început legitimă. Scenariul clasic acesta este: profesorul stând de regulă în fața clasei, și de regulă comunicând. Că o face pe mult mai multe canale decât cele de care e el conștient
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
intelectuală să vorbești despre creștinismul autentic, dar când să-l urmezi e caznă. Preotul care-și folosește poziția pentru a-și întări autoritatea în fața comunității, autoritate pe care să o folosească apoi pentru propria lui bunăstare, este asemeni oricărui conducător: egoist, manipulator, uneori atroce, alteori plin de fiere, de fiecare dată dezlănțuit în regizarea unor acțiuni care să-i întărească poziția . Comunitatea este ținută laolaltă de interese egoiste dar bine camuflate, cum bine zicea Adam Smith. În viața socială, nu este
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
care să o folosească apoi pentru propria lui bunăstare, este asemeni oricărui conducător: egoist, manipulator, uneori atroce, alteori plin de fiere, de fiecare dată dezlănțuit în regizarea unor acțiuni care să-i întărească poziția . Comunitatea este ținută laolaltă de interese egoiste dar bine camuflate, cum bine zicea Adam Smith. În viața socială, nu este exclusă nici ipocrizia ca o condiție a întrețeserii acestor interese particulare egoiste. Intriga este un alt instrument prin care se ajunge în poziții cheie. Te folosești de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în regizarea unor acțiuni care să-i întărească poziția . Comunitatea este ținută laolaltă de interese egoiste dar bine camuflate, cum bine zicea Adam Smith. În viața socială, nu este exclusă nici ipocrizia ca o condiție a întrețeserii acestor interese particulare egoiste. Intriga este un alt instrument prin care se ajunge în poziții cheie. Te folosești de oamenii puternici pentru a schimba locul pe tabla socială a oamenilor slabi. Îi clintești de la locul lor spre pieire ca pe niște piese de șah
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]