2,971 matches
-
filozofie și cel la medicină din nuvela O făclie de Paște, sesizăm tonul comun, aerul de familie al discursului. „Apoi ... mașinismul, capita lis- mul, alcoolismul etc. Degenerescența ! strigă alții.” Iată ce spune medicinistul din O făclie de Paște, într-un elocvent rapel epistemic : „Atavismul... Alcoolismul cu urmările-i patologice... Vițiul de concepție... Deformarea... Palu dis- mul... Apoi nevroza ! - Atâtea și atâtea cuceriri ale științei moderne... Dar cazul de reversie ! Darwin... Haeckel... Lom- broso..”. Aceeași lapidară listare a noxelor modernității, a acutelor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
iar la Danda- nache, excesul ține de orgoliul istoric, de genealogia invo- cată. Excesul este pretutindeni la el acasă în mica urbe, orgoliile sunt croite pe măsura inconsistenței personajelor vorbite de ticurile lor, de retorica lor, de un body language elocvent. Să ne întoarcem la acestă figură ștearsă pe fon- dul acestui tablou al exceselor, excese minore, desigur. Și acest anonim bonom asumă o formă de exces numaidecât vizibilă, excesul etilic, care pare să-l extragă din realitatea urbei sale, dacă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
întocmai cum peștii trăiesc în apă și apa trece prin pești. Unde sfârșește realul, și unde începe ficțiunea ? E imposibil de precizat” . Augustin-Doinaș realizează fascinația modelului, așa cum sesizează derapajul modelului Eminescu în o serie de întrebuințări inadecvate a căror ipostază elocventă o constituie extremismele. Un anumit politicianism împru- mută aparent ludic masca caragialescă fără să realizeze riscul de a o integra. „Ei bine, modelul Caragiale constituie astăzi în România alibiul unui anume tembelism care frizează iresponsabilitatea : grotescul stârnește veselia, în loc să provoace
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
însă cu o sensibilitate reală pentru grotesc : Eugen Barbu. Fragmentul din articolul lui Eugen Barbu era citat chiar de Pintilie într-un text adresat cenzo- rilor săi în 1981 când filmul era deja blocat înainte de faza de postsincron. Decupajul era elocvent chiar și în evidenta sa dimensiune peiorativă pentru impresia de deformare a lumii operei caragialești pe care o generează filmul lui Pintilie. Nota bene, Eugen Barbu văzuse filmul din auzite ! „Din păcate pe scenele noastre, și chiar într-un film
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pus în dificultate de incultura altora. Comicul de limbaj se bazează pe aceste deformări mai ales în contextul unei proaste asimilări, după ureche, a câte unui nume propriu sau a unui neologism sau a unor franțuzisme nefixate. În acest sens, elocvente sunt momentele Tren de plăcere, unde menuetul lui Paderevski devine menuetul lui „Pederaski” sau High Life, unde tocmai întrebuințarea unui limbaj prețios conduce la o confuzie care provoacă amenda cu o pereche de palme a grațiosului Claymoor. În sensul deformărilor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
dimensiune prin care Pintilie transformă într-o distopie universul operei lui Caragiale o constituie regresia la animalitate adesea la confiniile cu scatologicul. Dincolo de acuplările însoțite de sunete animalice și de imprecațiile libidinoase, regresia la animalitate se regăsește nu mai puțin elocvent prin prezența animalelor printre oameni. Pisici în călduri, câini linșați schelălăind dramatic sau asmuțiți sardonic, capre cu mestecatul placid, șobolani vioi circulând nestigheriți printre botinele doamnelor, oi mânate orb către un țarc, păsări în colivii sau cocoși puși să se
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
atare, anual, în ultima perioadă, sunt asasinate în Rio 3500 persoane (9 pe zi), se înregistrează 80 000 de furturi (10 pe oră), procentajul de rezolvare a cazurilor fiind doar de 7%! În atare context, textul unui cântăreț rapp este elocvent: "Sarajevo e brincadeira, isto e Rio de Janeiro" Sarajevo e o glumă, aici suntem la Rio de Janeiro! Asalturile și furturile sunt bine planificate iar victimele selecționate cu grijă încă de la sosirea la Rio, la Aeroportul internațional "Galeao". A făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
sub braț, bătrânul rege Ferdinand și regina Maria țineau loc de Laios și Iocasta. Muzica sinistră scrisă pentru Sfinx, care provoacă o teamă viscerală, m-a făcut să mă Întreb cine altul decât Stalin l-ar fi putut Întruchipa mai elocvent pentru situația României pe Sfinxul devorator, cinic, distrugător de vieți și amintind de lagăre și exterminări. În această atmosferă ce evoca evenimente și epoci diferite, suprapunându-se Într-un fel de colaj suprarealist, mă Întrebam dacă nu cumva piesa clasică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
aproximație, stând În mijlocul peronului pe care abia a coborât și unde trimisul meu fantomatic Îi oferă În van un braț pe care ea nu-l vede. („Eram acolo, părăsită de toți, comme la Comtesse Karenine“, s-a plâns ea ulterior, elocvent, dar nu tocmai corect.) Ușa sălii de așteptare se deschide cu un scrâșnet Înfricoșător, caracteristic nopților foarte geroase; afară năvălește un curent de aer fierbinte, aproape la fel de dens ca aburul locomotivei care gâfâie În gară; și În acel moment, Zahar
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
1915 a fost președintele secției ruse a Asociației Internaționale de Criminologie și la conferințele ținute În Olanda se amuza și uluia asistența traducând oral, când era nevoie, discursurile din rusă și engleză În germană și franceză și viceversa. Se pronunța elocvent Împotriva pedepsei capitale. Își respecta neabătut principiile În viața personală și În chestiunile publice. La un banchet oficial din 1904 a refuzat să bea În sănătatea țarului. Se spune că a dat cu nonșalanță un anunț la ziar pentru a
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de secol, conacul unchiului. Acolo, Într-un colț al adăpostului boltit de unde urmărise șerpuirile luminii mele În urcuș, Tamara aștepta, cocoțată pe parapetul lat, rezemată de o coloană. Stingeam felinarul și Înaintam bâjbâind spre ea. Întotdeauna dorești să vorbești mai elocvent despre asemenea lucruri, despre multe altele care speri Întotdeauna că ar putea supraviețui captivității În grădina zoologică a cuvintelor - dar străvezii tei Îngrămădiți lângă casă Înăbușă monologul Mnemosinei cu trosnetele și gemetele lor În noaptea agitată. Suspinul lor va dăinui
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
am păstrat este o pată lăptoasă, dar care În realitate era albastru argintiu cu porțiuni superbe de purpuriu-albăstrui În depărtare, produse de curenții calzi În colaborare și coroborați cu (auzi pietrele cum se rostogolesc când se retrage valul?) vechi poeți elocvenți și cu comparațiile lor surâzătoare. Și printre bobițele de sticlă linse de mare, ca niște bomboane - cu lămâie, cu cireșe, cu mentă -, printre pietricelele adunate de valuri și printre micile scoici canelate, lucioase pe dinăuntru, apăreau uneori cioburi de ceramică
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
gravi, ba chiar nițel sumbri, care vorbeau - și pozau - foarte bine se întreceau în a ne demonstra cât de vinovați suntem cu toții. Inclusiv ei? Da, desigur, și ei, deși... Noi însă, ceilalți, în mod sigur. Pe mine unul, domnii aceia elocvenți m-au convins repede. Ce mai, sunt vinovat, nu mai încape nici o îndoială. Îi ascult totuși în continuare, cu mare atenție, savurându-le aproape masochist argumentele zdrobitoare. Lângă mine, ghemuită într-un fotoliu, Doina croșetează. Cu ultimele puteri. E atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
al unui documentar (promptitudinea în raport cu evenimentele filmului, realizat în 1947, vine să întărească acest caracter), evoluează câteva destine umane bine individualizate. De personajele sale, Giuseppe de Santis se apropie, atunci când este cazul (căci o brută rămâne totuși o brută, cum elocvent ne arată fostul soldat hitlerist, ucigașul profesionist al bandei), cu multă înțelegere, încercând să surprindă orice licărire de umanitate. Ca și în Orez amar, de Santis își strânge însă toate forțele pentru finalul filmului, care e, aici, de-a dreptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
analogie cu a lui Nietzsche, apolinic/dionisiac, sau cu cea obișnuită, clasicism/ romantism. I. Negoițescu îl vede pe Eminescu sub semnul romantismului, ceea ce e un loc comun, dar el deosebește „marele romantism”, întemeiat pe o mistică a universului, de romantismul elocvent, precum și de cel minor, sentimental-depresiv, în genul lui Lenau (cu care a fost mereu comparat Eminescu). Exegetul ̀ îl scoate din categoria aceasta și îl plasează sub constelația lui Novalis, Arnim, Brentano, invocând filozofia romantică ilustrată de un Schelling, de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
altfel, nu numai din consecvență ci și, credem, dintr-un spirit de contradicție nu lipsit de virtuți stimulatoare, I. Negoițescu acordă poemului o destul de redusă stimă). Există în postume mai multă discursivitate decât în antume și mult mai mult romantism elocvent, de tip hugolian, de exemplu în Memento mori, în Mureșanu, în altele, precum și, virtual, în proiectele dramaturgice. În postume, Sarmis, e mai curând neptunic, în schimb Gemenii, urmarea sa purtând aceeași dată 1881, are o încărcătură plutonică foarte apropiată, ca
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Organizațiilor guvernamentale de a stabili un sistem relațional și de sprijin a culturii naționale În comunitățile dispersate pe Întinsul fostei Uniunii Sovietice. O comparație Între Comunitatea românilor din Caucazul de Nord și Comunitatea rușilor lipoveni din Delta Dunării România este elocventă pentru cauza susținută de Societatea Ginta Latină. Ambele comunități au părăsit baștina În condiții vitrege: Românii ademeniți de bogăția locuitorilor din Caukaz și rușii lipoveni refugiați din cauze religioase. Ambele zone de colonizare sunt apropiate ca mărime și ca număr
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
mod comparabil cu "psihiatrul" nepsihiatru? * În fine, Gorki, Vagabondul, autodidactul, este autorul unei nuvele cu care și-ar fi putut trece doctoratul în psihiatrie: "Sărmanul Konavalov". Nu cunosc, nici în literatură, nici în descrierea psihiatrică (din tratate didactice), un mai elocvent caz de dipsomanie, boală relativ frecventă, caracterizată prin crize de beție de durată (o săptămână, o lună), crize ireprimabile, urmate de perioade lungi ani întregi de abstinență și chiar de repulsie față de alcool. * Aș putea continua cu alte exemple; dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pe mare, de-a lungul epocilor menționate, pe continentul american, arată, pe de o parte, o mișcare de la S la N, iar pe de alta, o concentrare finală în zona Statelor Unite de astăzi. Angus Konstam a alcătuit asemenea reprezentări cartografice elocvente, pe perioade, cu puncte de iradiere a acțiunilor și personajelor implicate. Acțiunile bucanierilor includeau, în secolul al XVII-lea, în centru, Jamaica, cu Port-Royal, și Hispaniola, cu Santo Domingo, dar și părți din S Americii de N și N Americii de Sud
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
filmele de atunci, paradisuri ale piraților de pretutindeni, unde viața se trăia aproape de natură, într-o fericită și dorită frăție, fără dramele de pe continentele civilizate. Idealizarea, ca și protestul social, erau maxime. Sabatini a fost transpus pe peliculă cel mai elocvent în Captain Blood din 1935 și în The Sea Hawk (1940), ambele în regia Michael Curtiz și ambele cu infatigabilul Errol Flynn. Eroul e unul total, mai întâi medic, apoi sclav, apoi pirat liber, urcând toate treptele condiției umane și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cabină a căpitanului, în spate și o bucătărie, la teugă. Manevrarea se făcea prin timona scoasă pe punte, la pupa, lângă habitaclul busolei. Desenele lui Romeo Voinescu, care au însoțit o ediție din 1980 a romanului 6, au reprezentat foarte elocvent intențiile lui Radu Tudoran. Privind-o în ansamblu și confruntând schițele autorului cu fotografii de epocă, Speranța arăta precum vasele de pescuit americane, canadiene, britanice sau nord europene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Performanțele sale nautice
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
politice principale ale perioadei interbelice - Mișcarea Legionară. Ca să mă limitez la o singură expresie a acestui „diferit”, în memoriile politice semnate de Vladimir Dumitrescu, spre deosebire de discursul multor legionari, se poate observa absența unei sensibilități religioase și adoptarea unei atitudini raționaliste, elocvent rezumate în poezia Iconoclast. Manuscrisul lui Vladimir Dumitrescu poate contribui, de asemenea, nu doar la o completare, ci și la o rescriere a textelor biografice ce i-au fost dedicate. De pildă, într-un volum de „istorie a istoricilor” un
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
dezvoltarea grandioasă, pe care a făcut-o de la începuturi și până azi Opera din Negrar. Îi mulțumesc lui Dumnezeu din suflet, pentru tot binele pe care l-a săvârșit până acum și pentru toată munca realizată. Ea e o confirmare elocventă a Providenței lui Dumnezeu, care din nimic, se poate spune, știe să realizeze lucruri mari, pentru binele aleșilor săi, care trăiesc în abandonul filial față de această Providență. În aceste vremuri de mare dificultate, Dumnezeu face să strălucească ici și colo
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fără grabă, în spate se ridica noua "Aula", operă a arhitectului Basil, triumf al stilului Majorelle-Gallé41, inaugurată după 1920 și care a servit mai ales ședințelor regimului fascist. Tribunele erau mereu înțesate de spectatori, dornici să audă luări de cuvînt elocvente și să vadă scandaluri, iar spectacolul cotidian avea cu ce să mulțumească și chiar mai mult publicul. Opoziția număra o puternică grupare de socialiști care nu conteneau să privească spre tovarășii lor de la Berlin (lumea și-a dat seama de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fost atît de prost informată asupra acestui proces de dezagregare a Imperiului Otoman. Starea de confuzie pe care i-au provocat-o domnului Kiderlen Waechter 61 închiderea lui Abdul Hamid și preluarea puterii de către Tineretul turc, a fost o dovadă elocventă a acestei orbiri a Berlinului. Desigur că pentru Germania era comod să aibă în mînă un sultan pe jumătate nebun și laș, pe care îl putea manipula prin înfricoșare, după nevoile unei politici care țintea departe, dar mai trebuia prevăzută
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]