2,936 matches
-
l-am catalogat rapid drept o variantă estivală a Tijuanei, destinată însă turiștilor mai înstăriți. Americanii se purtau frumos, pe străzi nu vedeai copii ieșiți la cerșit și nici animatori insistenți nu-și făceau numărul în fața numeroaselor spelunci. Potopul de emigranți pornea din câmpia plină de ciulini și trecea prin Ensenada, de unde ajungea la drumul de coastă și plătea peșcheșul de liberă trecere la jandarmii mexicani. Nici că am văzut vreodată un șantaj mai ordinar. Jandarmii în cămăși maronii, pantaloni mulați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
trimit: ei bine, și un ginecolog ar simți nevoia să se Întindă puțin. Să adopte câte legi vor. Poți interzice prin lege cocoșului să cucurigească? După părerea mea, femeile care lucrează În centrul financiar al Londrei sunt un fel de emigranți la prima generație. Te dai jos de pe vapor, te uiți tot timpul În pământ, muncești cât poți de mult și faci tot ce poți ca să ignori tachinările localnicilor ignoranți care te urăsc doar pentru că arăți altfel și miroși altfel și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
altă trecere a frontierei, În multe privințe cea mai formală și mai tergiversată dintre toate. În vreme ce participanții Îndoliați așteptau În cimitirul protestant, Îmbrăcați În ce aveau mai Închis la culoare, m-a izbit ideea că arătau ca un grup de emigranți prosperi așteptînd răbdători la un punct vamal neospitalier, conștienți că, indiferent cît de lungă le va fi așteptarea, tot unul singur dintre ei va putea trece În acea zi. În fața mea erau Blanche și Marion Keswick, două englezoaice stilate care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
aur ușor de transportat. Apoi, într-o noapte fără lună, având un cal și câteva catârce, plecă împreună cu mama sa, nevasta, cele patru fiice și un servitor spre Almería, unde obținu de la castilieni permisiunea de a se îmbarca alături de alți emigranți spre Tlemcen. Numai că gândul lui era să se instaleze la Fès, unde aveam să-l reîntâlnim, părinții mei și cu mine, după căderea Granadei. Dacă în anul acela maică-mea plângea neostoită plecarea lui Khâli, tatălui meu Mohamed, facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
monarhului, a pus să i se clădească un palat și a început să se ocupe de tot soiul de afaceri. Lacom, nemilos, dar extrem de dibaci și veșnic în căutare de ideii ingenioase. Tatăl meu îl cunoscuse prin mijlocirea unui bogat emigrant andaluz și îi înfățișase proiectul lui de creștere a viermilor de mătase. Extrem de interesat, Zeruali pusese o sumedenie de întrebări privitoare la omidă, gogoșa viermelui, secreția viermelui, orificiul de secreție, cerând unuia dintre sfătuitorii lui să țină minte fiecare amănunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
au văzut turbanul circulând febril prin bazare, agitându-se pe sub porți, după care se pierdu într-un hammam. În vinerea următoare, la ceasul când îmbulzeala era cea mai mare, a luat cuvântul în moscheea sa obișnuită, cea mai frecventată de emigranții andaluzi. În modul cel mai nevinovat din lume, a început să povestească „viața exemplară a unui om foarte respectat pe care n-am să-l numesc“, evocând banditismul, jaful, dezmățul, cu aluzii atât de precise, încât toți cei de față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
o atât de mare rezonanță, în conștiința populară. "Decembrismul" nu se transformase încă într-un organism politic, care să promoveze și să ajute opera de guvernare a lui Sidonio. De aceea greutățile pe care le întîmpină Președintele sunt din ce în ce mai mari. Emigranții politici - îndeosebi șefii partidului democrat al lui Costa - creează peste granițe o atmosferă neprielnică dictaturii lui Sidonio. Fostul președinte de Republică, Bernardino Machado, adresează Regelui Angliei și lui Lloyd George telegrame de protest semnate "Președinte al Republicii Portugheze". Din Franța
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
politici - îndeosebi șefii partidului democrat al lui Costa - creează peste granițe o atmosferă neprielnică dictaturii lui Sidonio. Fostul președinte de Republică, Bernardino Machado, adresează Regelui Angliei și lui Lloyd George telegrame de protest semnate "Președinte al Republicii Portugheze". Din Franța, emigranții organizează grevele, actele de sabotaj și campaniile de zvonuri. Centrul rezistenței democratice se află la Paris, Rue Cadet, sediul Lojii Masonice portugheze. De aici, din Rue Cadet, pornesc ordinele. Adversarii regimului cred că Sidonio ar putea fi înlăturat printr-o
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Lipton, Matthews & Rice (Faber, 1963, p. 252). Cea mai amuzantă invenție a mea este Însă o problemă de „Mutare de retragere a albului“ pe care am dedicat-o lui E.A. Znosko-Borovski, publicată de el prin anii treizeci (1934?) În cotidianul emigranților din Paris, Poslednie Novosti. Nu-mi amintesc Îndeajuns de limpede poziția pentru a o putea consemna aici, dar poate că vreun iubitor de „șah cinstit“ (de care ține acest gen de probleme) o va căuta Într-una din acele binecuvântate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
trăind dintr-o mică pensie acordată de Guvernul ceh), mai putea fi Încă văzut ieșind, Împotriva voinței lui, la plimbare cu stăpâna, Împleticindu-se mult În urma ei și gâfâind, Îngrozitor de bătrân și furios pe botnița cehească de sârmă - un câine emigrant Într-o haină peticită care nu i se potrivea. În ultimii doi ani de Cambridge, fratele meu și cu mine ne petreceam vacanțele la Berlin, unde părinții noștri Împreună cu cele două fete și cu Kirill, pe atunci În vârstă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
ne petreceam vacanțele la Berlin, unde părinții noștri Împreună cu cele două fete și cu Kirill, pe atunci În vârstă de zece ani, ocupau unul dintre acele apartamente mari, Întunecoase și remarcabil de burgheze, În care am plasat atâtea familii de emigranți din romanele și povestirile mele. În noaptea de 28 martie 1922, pe la ora zece, În livingul unde, ca de obicei, mama stătea Întinsă pe canapeaua de pluș roșu din colțul camerei, se Întâmpla ca eu să-i citesc versurile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
ani copiase poeziile ei preferate, de la Maikov la Maiakovski. Un mulaj de ghips al mâinii tatei și o acuarelă cu mormântul lui din cimitirul greco-catolic din Tegel, acum În Berlinul de Est, Împărțeau un raft cu cărți ale unor scriitori emigranți, predispuse dezintegrării În coperțile lor de hârtie ieftină. O cutie de săpunuri acoperită cu o pânză verde constituia suportul unor mici fotografii neclare, cu rame ciobite, pe care-i plăcea să le aibă lângă canapeaua ei. De fapt nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
obișnuit, ci În mod special acelui idiot care pierzând o avere Într-o catastrofă, consideră că mă poate Înțelege. Vechiul meu conflict (din 1917) cu dictatura sovietică nu are absolut nici o legătură cu problema proprietății. Am un dispreț total față de emigrantul care „Îi urăște pe comuniști“ pentru că i-au „furat“ banii și moșiile. Nostalgia care m-a frământat În toți acești ani izvorăște dintr-un sentiment hipertrofiat al copilăriei pierdute, și nu din tristețea de a fi pierdut niște bancnote. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
ca sângele de porumbel și cu un diamant (pe ale cărui fețe limpezi, dacă aș fi știut că citesc În globuri de cristal, aș fi putut vedea o odaie, oameni, lumini, copaci În ploaie - o Întreagă perioadă a vieții de emigrant, care va fi plătită cu acel inel). Îmi citea povești cu cavaleri ale căror răni miraculos de aseptice erau spălate În grote de niște domnișoare. Din vârful unei stânci bătute de vânturi, o fecioară medievală cu pletele În vânt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
la Berlin unde, În colaborare cu Hessen a scos cotidianul liberal al emigrației, Rul (Cârma) până la asasinarea lui În 1922 de către un tâlhar sinistru, pe care Hitler l-a numit În timpul celui de-al Doilea Război Mondial Însărcinat cu problemele emigranților ruși. A scris mult, În principal pe teme de politică și criminologie. Cunoștea à fond proza și poezia mai multor țări, știa pe dinafară sute de versuri (poeții ruși preferați erau Pușkin, Tiutcev și Fet - a publicat despre acesta din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
-mi primească banii - monede comode de cinci ruble scoase din bancă În ispititori cârnați alcătuiți din zece sau douăzeci de monede sclipitoare, de care-mi pot Îngădui să-mi amintesc cu o plăcere estetică acum, când mândria mea rănită de emigrant aparține de asemenea trecutului). N-am avut probleme nici cu minunatul nostru Ustin, extrem de ușor de mituit, care răspundea la telefonul nostru de la parter, al cărui număr era 24-43, dvațati cetîre sorok tri; răspundea prompt că mă doare În gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
ratasem În țara mea, la lucrurile pe care n-aș fi omis să le observ și să le păstrez cu sfințenie dacă aș fi bănuit dinainte că viața mea Își va schimba atât de violent direcția. Pentru câțiva dintre colegii emigranți pe care i-am Întâlnit la Cambridge, direcția generală a sentimentelor mele era un lucru atât de evident și de familiar, Încât exprimarea ei prin cuvinte ar fi fost primită cu răceală și ar fi părut aproape o necuviință. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
cu sânge - Nesbit Își scutura scrumul din pipă de mânerul ușiței de la sobă, Își Încrucișa din nou spre stânga picioarele uriașe, cu Încălțări grele, Încrucișare spre dreapta, și bălmăjea ceva referitor la „Blocada Aliaților“. Vâra laolaltă sub eticheta „elemente țariste“ emigranți ruși de toate culorile, de la țăranul socialist până la generalul alb - la fel cum scriitorii sovietici manipulează astăzi termenul „fascist“. Nu și-au dat seama niciodată că dacă el și alți idealiști străini ar fi trăit ca ruși În Rusia, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
pe mine și alte mii de ruși, ducând o existență bizară, dar nicidecum neplăcută, În lipsuri materiale și bogăție intelectuală, printre străini absolut nesemnificativi, germani și francezi fantomatici În ale căror mari orașe mai mult sau mai puțin iluzorii, noi, emigranții, se Întâmpla să locuim. Acești indigeni erau pentru ochiul minții la fel de plați și de transparenți ca figurinele croite din celofan și deși ne foloseam de invențiile lor, Îi aplaudam pe clovnii lor, culegeam prunele și merele căzute la marginea drumurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Înghită pe petiționar și acesta putea să-și piardă mințile În timp ce dosarul lui creștea, devenind tot mai voluminos În birourile consulilor și polițiștilor cu favoriți ca niște șobolani. S-a spus că dokumenti sunt placenta rusului. Liga Națiunilor a dotat emigranții care și-au pierdut cetățenia rusă cu un așa-numit pașaport „Nansen“, un document de calitate inferioară de o culoare verde bolnăvicioasă. Deținătorul lui era tratat ceva mai bine decât un criminal scos din pușcărie pe cauțiune și era silit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
În afara unei administrații naționale; și de aceea era privit cu dezaprobarea absurdă cu care anumite grupuri religioase privesc un copil născut În afara căsătoriei. Nu toți consimțeam să fim bastarzi și fantome. Tare plăcute sunt amintirile păstrate cu drag de unii emigranți ruși despre modul În care i-au insultat sau păcălit pe diverși Înalți funcționari din diverse ministere, Préfectures și Polizeipraesidiums! La Berlin și la Paris, cele două capitale ale exilului, rușii alcătuiau colonii compacte, cu un coeficient de cultură care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de expatriați s-a putut dedica ulterior preocupărilor proprii, uneori aceștia se Întrebau dacă nu cumva sentimentul de a se bucura de o libertate mentală absolută nu se datora faptului că lucrau Într-un vid absolut. Existau - e adevărat - printre emigranți destui cititori buni care să garanteze publicarea de cărți și periodoce În limba rusă, cu un tiraj relativ mare la Berlin, Paris și alte orașe; dar Întrucât nici una din aceste scrieri nu putea circula În Uniunea Sovietică, toată afacerea căpăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Î.Hr.). Dar cel puțin erau protestatari pentru majoritatea scriitorilor mari ai Rusiei de când există literatura rusă și, devotați acestei condiții de răzvrătit după care setea lor de dreptate și de libertate tânjea la fel ca pe vremea oprimării țariste, emigranții considerau monstruos de nerusesc și subuman comportamentul autorilor răsfățați ai Uniunii Sovietice, reacția slugarnică a acelor autori față de fiecare nuanță a fiecărui decret guvernamental; căci arta prosternării se dezvolta acolo direct proporțional cu eficiența crescândă a poliției politice a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
nu le era niciodată suficientă pentru a se Întreține și a continua să scrie În același timp. Din când În când, câte o traducere În altă limbă aducea un câștig neașteptat; dar, În general, sumele oferite de diverse organizații ale emigranților, câștigurile de pe urma lecturilor cu public și generoasele acte de caritate particulare asigurau prelungirea vieții autorilor vârstnici. Scriitorii mai tineri, mai puțin cunoscuți, dar mai adaptabili, Își suplimentau subvențiile ocazionale cu diverse slujbe. Îmi amintesc că eu am dat lecții de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
colaborat la compilarea unei gramatici a limbii ruse pentru străini, În care primul exercițiu Începea cu cuvintele Madam, ia doktor, vot banan (Doamnă, sunt medic, poftiți o banană). Cea mai bună slujbă a fost să compun pentru un cotidian al emigranților, berlinezul Rul, primele careuri rusești de cuvinte Încrucișate, pe care le-am botezat krestoslovițî. Mi se pare ciudat să-mi amintesc acea existență fantastică. Foarte Îndrăgită de cei care fac publicitate autorilor pe coperțile cărților sunt listele cu meseriile mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]