4,041 matches
-
Ion Irimescu militar. E un soldat cu caschetă de metal, strânsă sub bărbie. Sub el scrie doar atât: Autoportret. 1941. E un Irimescu tânăr, el avea atunci 41 de ani, era în floarea vieții. E încordat. Hotărât. Posac. Dar puternic. Energic. Chipul său exprimă toată îndârjirea românului chemat spre "a dezrobi brazda lui Ștefan cel Mare", Basarabia, nordul Bucovinei, ținutul Herței, insulele din Delta Dunării, vechile teritorii românești invadate mișelește și anexate hoțește. Îmi închipui, după anii care-au trecut cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
din Bucovina ori spre zona Botoșanilor, unde s-au născut Eminescu, Enescu, Ștefan Luchian, Grigore Antipa, Nicolae Iorga. Și toate acestea impuneau dezvoltarea și modernizarea rețelei de drumuri. Bițu îl ascultase pe directorul general și, printr-o strângere de mână energică și prietenească, lăsa să se înțeleagă că, fiind el însuși din această regiune, este îndeajuns de pătruns de misiunea ce i se încredința și că va încerca s-o împlinească în așa fel încât să nu-l dezamăgească. Cu dumitale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
săptămânal câteva sticle cu vin bun și o votcă sau rom jamaican, de care magazinele alimentare nu duceau lipsă. În privința banilor, Corinei îi plăcea să fie vistiernică supremă. La fiecare plată lunară, la chenzină sau la lichidare, îi poruncea casierei, energică și autoritară, să-i dea ei și numai ei, ambele sume cuvenite, adică cea de impiegat și cea de șef al secției. Apoi, lui Bițu îi da o sumă de cheltuială, de buzunar, cum se zice; iar restul după ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Nămoloasa, unde o să-i întâmpine o uriașă putere de foc, artileria grea și întărituri. Carnea de tun rusească va face munți de cadavre..! Mă cutremur, dom’le... Mă cutremur..!... Nu, nu cred dom’le.. ce spui d-ta. !” îi replică energic cheferistul. „ Bine, dom’le...bine, fie cum crezi dumneata!...Dar, în cazul înfrângerii Germaniei, soarta statelor din nordul, centrul și sudul Europei, s-ar decide în foarte scurt timp.. și, bătrânul continent, civilizat, ar fi pierdut. Tot ce s-a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
imn al țării. „Zdrobite cătușe în urmă rămân În frunte-i mereu muncitorul...” „ Așa, așa..băieți!..ne încurajă el din nou. Hai, băieți..că iese..!” Și, am continuat... „..Stăpân pe destin e poporul Trăiască, trăiască... Republica noastră..” Cântecul avea ritm energic, de marș.. cu o cadență foarte ridicată, iar pe timpii tari devenea chiar tonant... Îl cântam, pur și simplu... îl cântam ca pe un marș oarecare fără a ne trezi o emoție aparte... îl cântam și atât. N-am simțit
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
un rol important în evaluare îl joacă specificul cultural, căci în culturi distincte, scenarii diferite erau privite ca fiind "cele mai indezirabile". Astfel, s-a constatat faptul că: "a săruta și a îmbrățișa o persoană din afara cuplului" activează cel mai energic sentimentele de gelozie în Ungaria; după cum "a dansa împreună cu altul" în Rusia; "a flirta" în Serbia; "a avea fantezii sexuale despre altcineva" în Olanda sînt cele mai supărătoare scenarii. CAPITOLUL 12 Expresivitatea emoțională examinată din perspectivă interculturală 12.1. Paradigma
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru "bancnotele de preț", "lupta" să fie uneori "pe viață și pe moarte": în patru cazuri pentru cea de 500 de lei și în două cazuri pentru cea de 100 de lei, trecătorii au decis să confiște "banii" atît de energic, încît, deși psihologii le-au explicat mai apoi din rațiuni deontologice că au fost implicați într un scenariu experimental cu "scop științific", "descoperitorii" le-au îndesat în buzunar și au luat grăbit colțul. Spectaculoase au fost însă explicațiile postexperimentale ale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
distracția de a merge la discotecă, simțindu-se mult mai confortabili la al doilea copil, cu ideea de a avea încredere în maturitatea și discernământul meu. Ca atare, tatăl meu, cu excepția unor conflicte punctuale, în care ne-am susținut amândoi energic punctele de vedere diferite, mi-a acordat mereu libertate și încredere și a reprezentat pentru mine un model în ușurința de a interacționa cu oameni din diverse medii sociale, generozitatea și altruismul în relațiile cu ceilalți, sentimentul de protecție, sensibilitatea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
lezau interesele românilor. În declarațiile sale, el atrăge atenția că formele tradiționale de viață, de producție, trebuie depășite, acceptate legile dezvoltării economice și Îndrumarea populației spre meserii și comerț. Intelectualitatea maramureșeană l-a Înțeles și l-a urmat, luând atitudine energică Împotriva criminalei legi a ministrului Albert Apponz, care a Închis toate școlile românești, a destituit Învățătorii români și a scos limba română din relațiile publice și chiar din mediul familial. Din galeria reprezentanților Maramureșului, să menționăm pe Iosif Nan, principalul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
autoritatea morală și intelectuală a lui Ioan Mihaly de Apșa. Dr. Ilie Lazăr s-a născut În anul 1895, dintr-o familie de nobili români. Bunicul său se stabilețte În comuna Apșa de Mijloc. A fost un temperament activ și energic, militant plin de abnegație, om de convingeri, capabil de cele mai mari sacrificii, pentru triumful cauzei naționale și demnitatea neamului. Mobilizați În armata ungară, În primul război mondial, a trecut prin multe unități militare, descriind osatșilor români viitorul Transilvaniei, În
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Granville, telegrama din 18 martie 1883. Cuvânt-înainte Anglia, puterea cea mai interesată de libera navigație pe Dunăre și de neutralitatea Mării Negre, care, de la Congresul de la Berlin, a fost, dintre toate puterile europene, cea care a apărat în modul cel mai energic și constant doctrinele liberale proclamate în materie fluvială de Actul Final al Congresului de la Viena din 1815 și înscrise în dreptul public al Europei, considerându-se o cucerire a civilizației moderne, Anglia a luat, încă o dată, inițiativa unei reuniuni diplomatice chemată
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
abundență pentru emanciparea creștinilor și pentru înălțarea slavilor din Orient, nu poate abandona, dintr-o trăsătură de condei, în mâinile rivalei sale fructul victoriilor ei, obiectivul aspirațiilor și politicii sale seculare. În ceea ce privește România, ea a dovedit destul, prin rezistența opusă, energică și hotărâtă, față de proiectele cabinetului de la Viena, prețul pe care îl pune pe libertatea Dunării, de care depind viitorul ei economic și securitatea internă, pentru ca să se știe dinainte care va fi atitudinea sa viitoare. În aceste împrejurări, ni s-a
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Comisia Permanentă nu a fost din vina Europei, care i-a deferit în mod exclusiv jurisdicția pe tot parcursul Dunării, ci numai, așa cum am văzut mai sus, din cauza pretențiilor neconciliabile ale riveranilor înșiși și mai ales din cauza rezistenței oculte, dar energice, a Austriei. Este adevărat că a fost menținută Comisia Europeană chiar și după cedarea către Turcia a gurilor Dunării, lucru care s-a petrecut în 1857. Dar asta se explică de la sine, înțelegând că Tratatul de la Paris plasa integritatea Imperiului
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
paraclinice de obiectivare a patologiei limbajului, abundența metodele logopedice în recuperare și caracterul interdisciplinar a patologiei comunicării verbale au făcut ca cercetarea din domeniu să fie mai mult apanajul domeniului psihopedagogic. 11) Dispozitivul inventat oferă o perspectivă de implicare mai energică a specialităților medicale sus menționate în cercetare și posibilitatea atingerii unor standarde clinice ale metodei prin: obiectivarea unor noi paramentri în monitorizarea prognostică a recuperării patologiei comunicării verbale, crearea unor instrumente mixte electrofiziologice și imagistice de evaluare obiectivă a proceselor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
emisiei fonemului j se datorează lipsei acumulării unei presiuni satisfăcătoare în camera preconstrictivă la nivel palato-lingual. Se corectează suflul de aer prin articularea în prima parte a expirului, mărind amplitudinea inspirului și încurajând logopatul să efectueze un expir articulator mai energic. Controlul intensității suflului de aer cu mâna este indispensabilă. Tehnici speciale în corectare a sigmatismului pentru j Corectarea sigmatismului pentru j se realizeză prin aceleași exerciții ca pentru corectarea lui ș. Sigmatismul este datorat fie poziției greșite de plasare a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și acțiunii limbii în articulare sau exemplificarea „tremuratului limbii în adulmecare sau a vârfului cozii la șarpe'. Vârful limbii ridicat în sus se poate plasa ascuțit exact la limita de înclinație a alveolelor, iar expulzia aerului se face scurt și energic imprimând un număr scurt de vibrații. Plasarea prea largă a contactului lingual sau prea relaxată poate da o consistență fricativă emisiei, iar plasarea prea rigidă dă un aspect exploziv pronunției împiedicând generarea vibrațiilor scurte. La hipoacuzici putem obține vibrația limbii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
baghetă din lemn cu care efectuăm o suită rapidă de apăsări sub vârful limbii cu desprinderi ale ocluziei rigide. Avem grijă ca nici buzele, nici obrajii să nu se atingă de limbă și comandăm logopatului un expir scurt și mai energic care va permite să desprindă limba într-o acțiune vibrantă. Uneori, poziția deschisă a pronunțării vocalelor poate permite obținerea vibrantei r prin asocierea acestora în silabele: ro, ru. Deprinderea sincronizării vibrație linguale cu fonația laringiană Uneori sunetul emis de surdomuți
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
logopatul scoate limba lipind-o de buze sau obraji, cu ajutorul a două spatule, reintroducem limba în gură și o ridicăm sub arcade dentară superioară, apoi ținem depărtați obrajii de limbă și de arcadele dentare. Insistăm ca emisia aerului să fie energică, scurtă și să producă câteva vibrații. Deprinderea vibrațiilor linguale din vibrațiile laringiene Un alt procedeu de obținere a vibrațiilor linguale este deprinderea vibrațiilor laringiene. Se încearcă deprinderea emiterii continue și mai energice a vibrațiilor laringiene prin pronunția fonemului î. Apoi
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
arcadele dentare. Insistăm ca emisia aerului să fie energică, scurtă și să producă câteva vibrații. Deprinderea vibrațiilor linguale din vibrațiile laringiene Un alt procedeu de obținere a vibrațiilor linguale este deprinderea vibrațiilor laringiene. Se încearcă deprinderea emiterii continue și mai energice a vibrațiilor laringiene prin pronunția fonemului î. Apoi se repetă exercițiul cu vârful limbii ridicat în sus. Logopatul percepe vibrația fină a vârfului limbii pe alveole în timpul fonației laringiene. Se cere să se producă un pasaj repetitiv a vârfului limbii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
aer care ies lateral la nivelul comisurilor bucale. Logopatul va pronunță silaba la începând cu sonorizarea laringeană și continuând cu desprinderea lentă a limbii de pe alveole și cu coborârea mandibulei. Concentrând expulzia aerului mai scurtă, iar desprinderea vârfului limbii mai energică, sunetul obținut va semăna mai mult cu lea. Dacă s-a obținut un profil acustic acceptabil se repetă exercițiul punând limba mai lățită pe alveole, verificând permeabilitatea spațiilor laterale cu o spatulă și încearcând pronunția până ce iese silaba la. Spatula
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cu pauză îfără sonoritatea vocalei î). - Rezonanța nazală a fonemul l se datorează unei tehnici greșite de rezonanță orală, când aerul este expulzat preponderent nazal. Se pensează narinele în articulare și se indică o pronunțare scurtă cu o expulzie mai energică a aerului oral. Se fac exerciții de desonorizare nazală pe consoana izolată, apoi în cuvinte, în silabe și iarăși în cuvintele predate inițial sau la care se observă rezonanța nazală. Corectarea lambdacismul — paralambdacismul Antrenamentul motricității articulatorii 1. Exerciții de respirație
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
retragerea limbii și aplicarea rădăcinii ei pe palatul dur. Recuperaționistul va ajuta mișcarea cu o spatulă, coborând vârful limbii în jos și împingând partea dorsală a limbii în spate până acoperă ermetic palatul posterior. Se comandă un expir scurt și energic care va produce o ușoară glisare anterioară, înaintea desprinderii și articulării fonemului c. Dacă zgomutul obținut este mai degrabă fricativ decât ocluziv, vor recurge la următoarea tehnică: solicităm subiectului să pronunțe fonemul t repetat: t-t-t-t, iar între timp acționăm cu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sau unei suflu expirator insuficient de puternic. Surdomutul va pronunța aina în loc de haina, ora în loc de hora, am în loc de ham. Corecția se face prin aplicarea metodei analitico-sintetice, îngustarea canalului constrictiv prin împingerea limbii cu spatula și antrenarea unui expir scurt și energic. - Deformarea fonemului h în sunetul c se produce prin excesul ocluziv al constricției. Subiectul este pus să expire oral și progresiv se apasă rădăcina limbii până se aude sunetul fricativ prelung h. Antrenamentul motricității articulatorii 1. Exerciții de respirație integrate
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
atitudinea armatei britanice staționate în Irlanda. Confruntat cu înarmarea crescîndă a protestanților și catolicilor, guvernul britanic a dorit să afle capacitatea trupelor dislocate în Ulster de a răspunde și eventual de a dezarma mișcările ilegale. Winston Churchill a preconizat măsuri energice pentru a calma situația din Irlanda, si mai ales din Ulster, afirmînd într-un discurs ținut la Bradford pe 14 martie, ca "nu vom lăsa Regatul Unit să ajungă la nivelul Republicii Mexic." Din această cauză, guvernul englez s-a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
duc la rezultate contradictorii. El afirmă că nu există caracteristici universale care să asigure reușita liderului. Totul depinde de situații și de context. Într-o sinteză mai recentă, Lévy-Leboyer (2001) este mai nuanțat, indicând că liderii care reușesc sunt mai energici, dau dovadă de inteligență și de competență socială (aptitudini de a comunica, de a asculta, de a dezvolta relații). 1.2. Comportamentele liderului Cercetătorii, sensibili la criticile aduse unei orientări centrate pe caracteristicile personale, s-au îndreptat în anii '50
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]