6,495 matches
-
agitația produsă de cele petrecute și și-a exprimat aprecierea asupra spiritului robust al cetățeanului sovietic, care "nu va da cu piciorul" renumelui său civic de dragul speculațiilor facile. În primele zece zile ale lunii septembrie, am făcut o vizită la Episcopia Ciprului pentru transmiterea unor răspunsuri de vizite reciproce, am participat la tradiționalul festival al vinului, organizat în Limasol, la diverse activități culturale, iar pe 11 septembrie eram prezent la o recepție la Palatul Prezidențial și un concert "Mustaki", după ce cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
participat la lupta națională a românilor ardeleni împotriva asupririi maghiare și a fost unul din cei 237 de bărbați care în anul 1892 au pornit la Viena ca să înmâneze împăratului Memorandul. Înscăunat după Unirea din 1918 în nou înființata (reînființata) episcopie a Vadului și Feleacului, Nicolae Ivan și-a adus amicul alături de dânsul, numindu-l consilier eparhial. Vajnicului ierarh, care a fost un excelent administrator, i se datorează, ca încoronare a strădaniilor sale, impozanta catedrală ortodoxă din capitala Transilvaniei. Revăd încă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Stolojan etc., mai mult cucoane, care riscau mai puțin decât bărbații. Ne-am despărțit de România, buimaci, duși de evenimente, fără un ban străin în buzunar. Luaserăm cu noi merinde de drum. Am plecat de dimineață, și seara eram la Episcopia Bihorului. Conductorul român a mers cu noi doar până la graniță. Luaserăm cu noi, printre obiectele la care țineam, Istoria literaturii române a lui Călinescu, pe care o cumpărasem de la Șerban Cioculescu. Fusese volumul lui personal, pe care îl vânduse într
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
acte scrise din ce în ce mai numeroase. La ordinele acestora se găsesc "funcționari", laici și mai ales clerici, formați pe loc. Acest ansamblu constituie palatul. În întregul imperiu, împăratul este reprezentat de *comiți cel puțin trei sute , care, numiți de el, au sarcina, împreună cu episcopii, de a sigura ordinea publică, de a-i aduna pe oamenii liberi, de a împărți dreptatea, de a încasa veniturile locale. Pentru a-i supraveghea, de la palat pleacă "trimișii stăpînului", acei *missi dominici. Dorința de unificare apare într-o mulțime
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
face vasalii săi, le cere contribuții militare și financiare, luînd fără ezitare din bogățiile Bisericii: Carol cel Mare, de exemplu, numește abați laici care încasează veniturile mănăstirilor fără să le garanteze funcția spirituală. Dar, ceea ce suveranul așteaptă mai ales de la episcopii și de la abații săi este ajutorul lor politic, moral și intelectual, împărțirea timpului lor între funcțiile spirituale și cele lumești, punerea în serviciul prințului a competențelor celor mai luminate ale timpului. Renașterea carolingiană. Așa se explică Renașterea carolingiană, care este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
De asemenea, comiții vor să păstreze pe toată durata vieții lor și să transmită moștenitorilor ceea ce se numește "onoarea" de comite: funcția însăși și totalitatea bunurilor aferente acestei funcții pentru întreținerea comitelui. În ceea ce-i privește, în fața slăbirii puterii centrale, episcopii și abații, practic independenți pe pămînturile lor care au primit imunitatea, se erijează în cenzori morali și politici ai regalității. În acest context, agravat de reluarea agresiunilor venite din exterior, cele ale vikingilor și ale sarazinilor, s-au efectuat partajările
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Uzurparea de la 987. În aceste condiții, puterea regelui carolingian, circumscrisă în regiunea orașelor Laon și Reims așa se explică interesul său pentru Lorena -, slăbește din ce în ce mai mult. Încă de la sfîrșitul secolului al IX-lea, mai marii regatului, adică prinții locali și episcopii, se simt destul de puternici pentru a alege ei înșiși pe rege, introducînd principiul electoral în detrimentul eredități în familia carolingiană. Astfel, vreme de un secol, din 888 pînă în 987, alternează regi carolingieni (Carol cel Simplu din 893 pînă în 923
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ca și în alte părți, societatea feudală nu poate fi concepută fără Biserică, ce provine din ea și în același timp o transformă profund. În secolul al X-lea, Biserica se feudalizase. Mari proprietari de pămînturi și deținători de castele, episcopii și abații erau seniori feudali. În această calitate, puterile laice, considerînd nu doar bunurile ci și funcțiile ecleziastice ca pe niște fiefuri, controlau numirile în Biserică și aceasta la toate nivelele. Împărații îi alegeau pe papi. În regate, regele și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
după C. Pfister, Études sur le règne de Robert le Pieux (996-1031), Paris,1885, p. 170-171. (Biblioteca de la École des Hautes Études, Științe Filologice și Istorice, fasc. 64). Este vorba despre textul unui jurămînt de pace propus către 1023 de către episcopii de Beauvais și de Soissons seniorilor din vecinătate și supus [atenției] regelui Franței de atunci, Robert al II-lea cel Pios, fiul lui Hugo Capet. Documentul vorbește de la sine, ca martor al violențelor săvîrșite de senior asupra ansamblului societății. El
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al arhivelor comunale anterioare anului 1790, departamentul Loir-et-Cher, seria E, supliment, Blois, 1887, p. 72. Acest "discurs funebru" pentru Ludovic al XIV-lea, scris de un obscur preot de țară, nu are nimic de-a face cu cele pronunțate de episcopii de Curte după moartea Marelui Rege. El atestă, în felul său, extrema impopularitate a lui Ludovic al XIV-lea în momentul dispariției sale . 18. Secolul Luminilor Franța participă, asemeni celorlalte țări europene, la progresele științifice și la creșterea demografică și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prezidează (episcopos) colegiul bătrînilor (prezbiteri) unei comunități creștine. El era responsabil cu ceremonia euharistică (împărtășanie). Începînd cu secolul al III-lea, episcopul este ales de către populația creștină a unei cetăți și hirotonisit de alți episcopi. În secolul al IV-lea, episcopii dintr-o provincie sau regiune tind să intre sub autoritatea unui episcop metropolitan al unei mari cetăți (Roma, Cartagina...). Evergetism. Totalitatea donațiilor făcute de un notabil bogat unui oraș pentru a-și menține rangul și a-și asigura cariera politică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, că această biserică, care acceptase autoritatea Romei, dispunea de credincioși în majoritate români, respectiv ruteni, dar și de membri vorbitori de maghiară. Rezultatul demersurilor, îndelungate și consecvente, a fost crearea episcopiei greco-catolice din Hajdúdorog (comitatul Hajdú - Bihar) în anul 1912, a cărei existență a fost considerată de o mare parte a intelectualilor români și a celor care făceau politică, drept o adevărată provocare; pe episcopul proaspăt numit, Miklóssy István, au încercat
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ministerul Comerțului și Transporturilor. La finele anului 1940, Oficiul de turism a lansat un plan de construire a unei așa-zise case OMIH, la Izvorul Mureșului (Körösfő), în care a funcționat și filiala "Oficiului pentru turism" și colecția etnografică a episcopiei reformate din Călata (Kalotaszeg), a cărei epitrop era Kós; acolo s-au vândut suveniruri pentru turiști și s-au oferit locuri de cazare pentru cei aflați în trecere. De la Budapesta s-au trimis (la Cluj) planurile arhitectului Nagy Győző, care
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
să preîntâmpine abuzurile; din 1939, în institutele de învățământ militar a devenit obligatorie învățarea unei limbi a naționalităților, iar Corpul de armată XI organiza, de regulă, și asistența spirituală a ostașilor de naționalitate română, chiar dacă, pe întregul parcurs al războiului, episcopiile ortodoxă și greco catolică de campanie nu au funcționat. În cercuri largi ale armatei se răspândise zvonul că ostașii români nu sunt de încredere, că nu prea cunosc limba și că, din cauza "inteligenței lor precare", instruirea lor era dificilă. Aceste
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
anul șase al secolului al XII-lea văzând că biserica pierde din puterea sa și că există puțini preoți care mai predicau dreapta credință, episcopul de Osma, îi cere Papei Inocentiu al III-lea să-i îngăduie să renunțe la episcopie pentru a deveni misionar printre eretici alături de preotul Domingo din Guzman 59. Aceștia predică în Spania și ulterior se mută în sudul Franței unde își continuă activitatea în jurul orașului Toulouse, unde au reușit să convertească numeroși catari și albigenzi. În
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care s-ar fi aflat abuzurile și nu erau și aceștia corupți. De multe ori patriarhiile erau repartizate prin mită și influență, astfel încât să nu existe opoziție sub nici o formă construindu-se un cerc vicios. Episcopii alegeau papa, papa numea episcopii, iar episcopii preoții. Cine putea astfel să reclame nedreptățile și cine să le pedepsească? În acest context, Papa Inocentiu al III-lea deschidea Conciliului de la Lateran, din 11 noiembrie 1215, cu declarația: "Corupția poporului își are sorgintea în cler"21
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să anticipăm când și modalitățile prin care se dezvoltă sau cenzurează imaginarul. Bibliografie ***Antologia della filosofia italiana, București 1957. *** Biblia, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 2008. *** Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București 1998. *** Patericul, Editura Episcopiei Ortodoxe Române Alba Iulia, 1993, *** Texte care au zguduit lumea, Editura Moldova, Iași, 1995. *** The Declaration of Independence. *** The Oxford English Dictionary, Oxford University Press, 1961. Adămuț, Anton I., Literatură și filosofie creștină, Editura Fides, Iași, 1997. Albert cel Mare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Hegel, G.W. Fr., Prelegeri de istoria filosofiei, vol. II, Editura Academiei, București, 1964. Hutin, Serge, Societăți secrete, Editura de Vest, Timișoara, 1992. Hyatt-Verill, A., Inchiziția, Editura Mandero, București, 1992. Ioan Damaschin, Dogmatica, Editura Scripta, București, 1993. Ioan Moshu, Limonariu, Episcopia Ortodoxă Română, Alba Iulia, 1991. Ionescu, Voichita, Dicționar latin-român, Editura Orizonturi, București, 1993. Joja, Atanasie, Studii de logică, Editura Academiei, București, 1960. Klibansky, Raymond, Panofsky, Erwin, Saxl, Fritz, Saturn sau melancolia, Editura Polirom, București, 2002. Knowles, Dom David, Benedictine Monahism
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București ,1992, p. 95). 34 În acest mediu au fost elaborate o seamă de lucrări care s-au transmis ca formă a tradiției. Printre acestea se încadrează Patericul, tradus în limba română și publicat în cadrul Episcopiei Ortodoxă Română Alba Iulia, 1993, Ioan Moshu, Limonariu, Tradusă și publicată în același mediu, Episcopia Ortodoxă Română Alba Iulia, 1991, sau Paladie Istoria Lausiacă, tradusă și tipărită de Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
elaborate o seamă de lucrări care s-au transmis ca formă a tradiției. Printre acestea se încadrează Patericul, tradus în limba română și publicat în cadrul Episcopiei Ortodoxă Română Alba Iulia, 1993, Ioan Moshu, Limonariu, Tradusă și publicată în același mediu, Episcopia Ortodoxă Română Alba Iulia, 1991, sau Paladie Istoria Lausiacă, tradusă și tipărită de Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993. 35 Anton I. Adămuț, Literatură și filosofie creștină, Editura Fides, Iași, 1997, p. 84. 36
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
scrisorile sale, Ignațiu din Antiohia ne oferă prima mărturie a acestei ierarhii; se vorbește atunci de episcopat monarhic, episcopul distingându-se de ceilalți preoți. Slujitorii itineranți dispar treptat. Apostolii urmașii Apostolilor devin sedentari, confundându-se în cele din urmă cu episcopii care, de acum înainte, vor apărea ca urmași ai Apostolilor. Există și alte slujiri, considerate ca inferioare, ce variază în funcție de Biserici și de anumite perioade. La început numai episcopul prezidează Euharistia, predică, botează, îi reconciliază pe cei care fac pocăință
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
au încercat, fără a reuși întotdeauna, să pună de acord regulile de funcționare a comunităților, îndeosebi desemnarea episcopilor și definirea legăturilor dintre Biserici. Episcopul este conducătorul comunității creștine a unei cetăți. El poate reuni un sinod provincial; confirmă și instalează episcopii din provincie, precum ne reamintește canonul 4 de la Niceea. Acest canon indică un mod colegial de numire a episcopilor. Încercarea de a schimba scaunul episcopal putea fi tentantă, numai că canonul 15 al Sinodului de la Niceea combate această tendință. Asemenea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Integrala publicisticii religioase, p. 176. 25 Ibidem: "De altfel, sinodul local al unei autocefalii nici nu are darul hotărârii fără greșeală. Afirmațiile unui sobor arhieresc nu pot purta pentru norod semnul adevărului decât atunci când unește în aceeași mărturisire pe toți episcopii dreptcredincioși, din toată lumea și din toate vremurile. Este acesta cazul pentru hotărârile Sinodului nostru de la 24 ianuarie, 8 și 23 februarie? Evident, nu. Sinodul, deci, poate să greșească. Mai mult, Sinodul a greșit". 26 Ibidem: "Din moment ce Adevărul pravoslavnic este obiectiv
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de doctorat cu titlul La Portée sociale du principe d'autorité); diacon la Capela Ortodoxă Română din Paris (1905-1909); vicar la Eparhia Dunării de Jos; Profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie din Universitatea București (1913); Locotenent de Episcop al Episcopiei Argeșului (1919-1920), Locotenent de Episcop al Episcopiei Râmnicului (1920-1921), apoi Episcop al Eparhiei Ramnicului Noului Severin (1921-1938). În 1938 este concediat pe caz de boală, iar în 1940 este pensionat și retras din demnitatea de Episcop al Râmnicului la Mânăstirea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
du principe d'autorité); diacon la Capela Ortodoxă Română din Paris (1905-1909); vicar la Eparhia Dunării de Jos; Profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie din Universitatea București (1913); Locotenent de Episcop al Episcopiei Argeșului (1919-1920), Locotenent de Episcop al Episcopiei Râmnicului (1920-1921), apoi Episcop al Eparhiei Ramnicului Noului Severin (1921-1938). În 1938 este concediat pe caz de boală, iar în 1940 este pensionat și retras din demnitatea de Episcop al Râmnicului la Mânăstirea Bistrița, până la moarte. Autor al lucrărilor: Autenticitatea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]