11,414 matches
-
de asistență socială, fapt ce a obligat Ministerul Muncii și Prevederilor Sociale să ceară suplimentarea bugetului cu 1.500.000.000 de lei6. Astfel, comunitatea evreiască rămânea exclusiv cu funcția religioasă, și anume asigurarea și administrarea necesităților de cult ale populației evreiești. După cum se știe, Partidul Comunist a făcut Întotdeauna caz de respectul pe care Îl purta „libertății religioase”, numai că acest punct teoretic va fi contrazis de acțiunile sale practice. În contextul mai larg al reglementării relațiilor cu diversele culte, noua
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
cu diversele culte, noua putere determină adoptarea, la 1 iunie 1949, a unui Statut al Cultului Mozaic. Fără a intra În amănuntele respectivului document, vom sublinia că prin acest statut se sublinia caracterul religios al comunității prin denumirea oficială: comunitatea evreiască (M). Prin adăugarea inițialei „M” se sublinia caracterul mozaic, deci religios, și nu național. Aceasta provenea din concepția generală a Partidului Comunist, ce refuza să vadă În evrei o minoritate națională. În articolul 3 se definea comunitatea ca „Întrunirea credincioșilor
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Aceasta provenea din concepția generală a Partidului Comunist, ce refuza să vadă În evrei o minoritate națională. În articolul 3 se definea comunitatea ca „Întrunirea credincioșilor de religie mozaică dintr-o localitate”7. Era subliniat astfel, prin chiar definiția comunității evreiești, caracterul strict religios al acesteia. În același timp, Puterea ducea o politică general antireligioasă, astfel că una dintre sarcinile de căpetenie ale „noii comunități” era de „a restrânge sfera de influență a elementelor religioase”1. Este clar că, În concepția
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
al acesteia. În același timp, Puterea ducea o politică general antireligioasă, astfel că una dintre sarcinile de căpetenie ale „noii comunități” era de „a restrânge sfera de influență a elementelor religioase”1. Este clar că, În concepția sa asupra comunității evreiești, Partidul Comunist se baza pe o contradicție: pe de-o parte, aceasta era văzută ca o structură strict religioasă - funcțiile nereligioase Îi fuseseră luate -, pe de alta, ei i se dădea un caracter antireligios. De altfel, conducerea comunitățilorxe "Antonescu" era
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
pe de alta, ei i se dădea un caracter antireligios. De altfel, conducerea comunitățilorxe "Antonescu" era dată unor activiști comuniști care nu aveau nimic În comun cu caracterul religios al comunității. În optica Partidului Comunist, i se recunoștea deci comunității evreiești o singură funcție, cea religioasă, dar ea era dirijată Într-un spirit antireligios. Aceasta a fost una dintre contradicțiile de bază ale concepției comuniste privind organizarea vieții evreiești În România. Într-un memoriu din 1957, rabinul xe "Rosen"Rosen avea
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
religios al comunității. În optica Partidului Comunist, i se recunoștea deci comunității evreiești o singură funcție, cea religioasă, dar ea era dirijată Într-un spirit antireligios. Aceasta a fost una dintre contradicțiile de bază ale concepției comuniste privind organizarea vieții evreiești În România. Într-un memoriu din 1957, rabinul xe "Rosen"Rosen avea să sublinieze absurdul situației În care o instituție de cult, comunitatea, era condusă de „persoane caresedeclară nereligioase, și care În mod public profanează religia...” 2. Rabinul, utilizându-și
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
cult, comunitatea, era condusă de „persoane caresedeclară nereligioase, și care În mod public profanează religia...” 2. Rabinul, utilizându-și un real talent politic, se Întreba retoric asupra dualității de care aminteam mai sus: „...ori este comunitatea evreilor, și deci este evreiască, ori este comunitatea mozaică și este a credincioșilor”3. În fapt, xe "Rosen"Rosen Încerca să se folosească de absurdul situației create de comuniști pentru a consolida instituțiile religioase, și ele amenințate de diversele măsuri politice. Dar critica acestei situații
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej, pentru a se ridica interdicția 1. Dar aceasta va fi reluată periodic, fie pe plan central, În 1963, fie local, cum a fost, În 1964, la xe "Vatra Dornei"Vatra Dornei 2. O altă trăsătură tradițională a comunității evreiești a fost autonomia ce s-a consolidat În timp. Aceasta nu putea fi privită cu simpatie de regimul totalitar comunist. „Noua comunitate” desenată de Partidul Comunist În anii 1948-1949 și-a pierdut complet autonomia, atât bugetară, cât și organizatorică. Comunitatea
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
condusă și controlată de regim. Președinții de comunitate au fost transformați În simpli funcționari, ce răspundeau doar În fața conducerii Federației, și nu a comunității. Dar și Federația era obligată să primească pentru fiecare acțiune aprobare, atât politic, de la Comitetul Democratic Evreiesc, până la desființarea acestuia În 1953, cât și administrativ, de la Departamentul Cultelor. Pentru Întărirea acestei dependențe, Comitetul Democratic Evreiesc Înființează În 1951, la nivelul organizațiilor sale locale, funcția de responsabil cu munca de comunitate, ce trebuia să supervizeze Întreaga activitate comunitară
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
conducerii Federației, și nu a comunității. Dar și Federația era obligată să primească pentru fiecare acțiune aprobare, atât politic, de la Comitetul Democratic Evreiesc, până la desființarea acestuia În 1953, cât și administrativ, de la Departamentul Cultelor. Pentru Întărirea acestei dependențe, Comitetul Democratic Evreiesc Înființează În 1951, la nivelul organizațiilor sale locale, funcția de responsabil cu munca de comunitate, ce trebuia să supervizeze Întreaga activitate comunitară și să intervină În sensul dispozițiilor primite de la centru 3. Dacă până la comunizare lumea evreiască prezenta În România
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
dependențe, Comitetul Democratic Evreiesc Înființează În 1951, la nivelul organizațiilor sale locale, funcția de responsabil cu munca de comunitate, ce trebuia să supervizeze Întreaga activitate comunitară și să intervină În sensul dispozițiilor primite de la centru 3. Dacă până la comunizare lumea evreiască prezenta În România un tablou pluralist, În care coexistau comunități diferite, deosebite Între ele după specificul cultului (ortodocși, reformați etc.) sau după origine (ashkenazi, sefarzi), În 1949 are loc comasarea lor forțată. Acest act suprima o tradiție Îndelungată, afecta sensibilități
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
traumatică fiind suprimarea cultului greco-catolic și unirea lui forțată cu cel ortodox. Unul dintre aspectele cele mai pregnante ale „noii comunități” era controlul permanent al Puterii, cenzura tuturor actelor sale. Astfel, În fiecare comunitate exista un reprezentant al Comitetului Democratic Evreiesc, denumit „responsabilul cu munca În comunitate”, care avea sarcina de a participa la toate Întrunirile comunitare, având drept de veto În fața conducerii comunității. Prin urmare, nu numai că aceste comunități aveau În frunte oameni de Încredere ai Partidului, dar aceștia
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
practicau forme de control precum critica și autocritica, premierile și pedepsele, și mai ales În care, ca În orice altă Întreprindere, trebuia să domine frica. Cenzura omniprezentă În sectoarele societății controlate de Partidul Comunist se manifesta și În viața comunității evreiești. Această cenzură era sufocantă și lua forme caricaturale. Astfel, În 1951, Comitetul Central C.D.E. trimitea o circulară secretarilor regionali C.D.E., cu specificarea „Strict confidențial”, În care se cerea: „1. Trierea cu atenție a cărților religioase sau de altă natură aflate
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Israel"Israel, Col xe "Israel"Israel Haverim, Beth xe "Israel"Israel etc.” 1. Instituția comunitară era percepută ca un loc suspect, În ciuda comunizării ei, fapt ce explică faptul că devine „obiectiv” informativ al organelor de Securitate. Acesta este „chipul” comunității evreiești născute În perioada comunistă. Ea era foarte departe de tiparul clasic, croit În secole de istorie. Și totuși, dacă observăm reacțiile Puterii față de structura comunitară, vom sesiza „antipatia” aproape nedisimulată a purtătorilor săi de cuvânt față de aceasta. Deși În fruntea
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
fruntea sa stăteau activiști comuniști - după 1950, toți președinții de comunitate erau membri de partid, ca și principalii șefi de secție -, deși comunitatea era politizată și „ascultătoare”, ea era o „oaie neagră” a regimului. Se impune o Întrebare: de ce? Comunitatea evreiască, chiar denaturată de regim, golită de orice conținut, reprezenta un teritoriu ce nu se Încadra În tiparele Partidului. Ea constituia, ca și În alte perioade grele ale istoriei evreiești, un „spațiu paralel”. Aici se Întâlneau oamenii, se discutau probleme specifice
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
o „oaie neagră” a regimului. Se impune o Întrebare: de ce? Comunitatea evreiască, chiar denaturată de regim, golită de orice conținut, reprezenta un teritoriu ce nu se Încadra În tiparele Partidului. Ea constituia, ca și În alte perioade grele ale istoriei evreiești, un „spațiu paralel”. Aici se Întâlneau oamenii, se discutau probleme specifice, se colportau zvonuri - reale sau false, ele erau o formă originală de „informare” - și, nu În cele din urmă ca importanță, se spuneau bancuri În care era persiflată realitatea
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
altă formă de rezistență era ruperea caricaturilor antisioniste și antiisraeliene pe care oamenii C.D.E.-ului le puneau pe pereții comunității sau ai sinagogilor 2. Acest lucru nu i-a scăpat Puterii, care a luat, În repetate rânduri, măsuri Împotriva structurilor evreiești. La 14 ianuarie 1953, Într-un moment de maxim Îngheț politic, În cel mai Înalt for al Puterii - Biroul Politic - se cere desființarea comunităților. În ședința Biroului Politic, Petre xe "Borilă"Borilă și Iosif xe "Chișinevschi"Chișinevschi subliniază „pericolul” comunității
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
și Iosif xe "Chișinevschi"Chișinevschi subliniază „pericolul” comunității, ce „este o formă de izolare completă”, iar Dej, deși recunoaște că este dificil de desființat comunitățile, păstrează această opțiune: „Noi ne propunem ca Sfaturile Populare să devină adevărații gospodari ai populației evreiești...” 1. Această violență verbală Împotriva comunității trebuie văzută În contextul clasic al adversității dintre Puterea totalitară și societatea civilă, oricât de fragilă era aceasta din urmă. Din rațiuni de ordin tactic, Partidul Comunist nu a trecut la desființarea comunităților evreiești
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
evreiești...” 1. Această violență verbală Împotriva comunității trebuie văzută În contextul clasic al adversității dintre Puterea totalitară și societatea civilă, oricât de fragilă era aceasta din urmă. Din rațiuni de ordin tactic, Partidul Comunist nu a trecut la desființarea comunităților evreiești. S-a mulțumit să le mențină Într-o formă „falsă”, golite de substanță, dar În același timp sub un control permanent, exercitat sub forme multiple, specifice unui regim polițienesc. Trebuie spus că pentru Partidul Comunist existența unor structuri sociale ce
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
o parte, cât și necesitățile de ordin propagandistic, legate de propria-i imagine, dorința de a se prezenta ca un garant al libertăților religioase, pe de altă parte, au creat o serioasă dilemă Puterii, În deciziile sale legate de problema evreiască. În mare, se poate spune că instituția comunitară proiectată de regimul comunistși realizată În practică, În perioada 1948-1951, a „Înghețat”, păstrându-se nemodificată În toată perioada comunistă. Ea ni se prezintă ca o structură cu minimum de atribuții- dintre care
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
a „Înghețat”, păstrându-se nemodificată În toată perioada comunistă. Ea ni se prezintă ca o structură cu minimum de atribuții- dintre care se detașează cele de ordin religios -, marginalizată social și Îndeaproape supravegheată. Este adevărat că, o dată cu desființarea Comitetului Democratic Evreiesc (C.D.E.), În martie 1953, a avut loc o ușoară slăbire a presiunii politice asupra activităților comunității. Schimbări mai importante - deși tot superficiale - aveau să aibă loc la sfârșitul anilor 50, când, datorită unei schimbări de tactică a Partidului În problema
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
C.D.E.), În martie 1953, a avut loc o ușoară slăbire a presiunii politice asupra activităților comunității. Schimbări mai importante - deși tot superficiale - aveau să aibă loc la sfârșitul anilor 50, când, datorită unei schimbări de tactică a Partidului În problema evreiască, au fost Înlocuite majoritatea conducerilor de comunități și În cele din urmă Însăși conducerea Federației, ca organism supracomunitar. Dacă, imediat după 1953, s-a Încercat plasarea În posturi-cheie a foștilor activiști ai C.D.E. - inclusiv la Federație este numit președinte Israel
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
caracterul religios al vieții comunitare. În al doilea rând, prin numirea unui rabin În fruntea Întregului sistem se Încerca să se dea o imagine mai liberală politicii regimului față de evrei. Regimului Îi era mai comod ca În Întreg ansamblul problematicii evreiești, ce avea și implicații internaționale, să aibă o curea unică de transmisie. Controlul exercitat În special de un organ guvernamental, Departamentul Cultelor, va fi permanent, dar cu o anume „discreție” și printr-un unic canal: Moses xe "Rosen"Rosen, care
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
În paralel, continuă și un control permanent al organului de poliție politică, Securitatea. În mare, structura comunității rămâne neschimbată, dar cu o tentă de depolitizare, În paralel cu o marcată marginalizare a vieții comunitare, ce corespundea cu Însăși marginalizarea populației evreiești, care nu mai era văzută - nici măcar teoretic, la nivel propagandistic - ca un participant cu drepturi egale la procesele social-politice ale României socialiste. Leadership comunitartc "Leadership comunitar" Problema existenței unui establishment comunitar, a rolului său În viața evreiască, a raporturilor sale
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Însăși marginalizarea populației evreiești, care nu mai era văzută - nici măcar teoretic, la nivel propagandistic - ca un participant cu drepturi egale la procesele social-politice ale României socialiste. Leadership comunitartc "Leadership comunitar" Problema existenței unui establishment comunitar, a rolului său În viața evreiască, a raporturilor sale În interiorul, dar și În exteriorul organismului comunitar reprezintă unul dintre reperele dinamicii comunitare. Evreii din România au avut În istoria lor câteva personalități care și-au asumat rolul de conducător și a căror activitate a influențat viața
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]