5,246 matches
-
mai dureros că parvine cel ce strigă mai tare, că existența este nimicnicie și deșertăciune. Nimeni nu-și face nici un scrupul din a lovi chiar și-n onoarea unui adversar pur teoretic” (XVI, 328). Este limpede că pentru cunoașterea și explicarea lui Eminescu trebuie avut în vedere, ca moment crucial, concursul de împrejurări care au dus la anihilarea lui ca cercetător al științei române. Afectarea psihică a lui E. a fost posibilă datorită purității absolute a geniului său, expus tuturor vicisitudinilor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
care E. condusese la Viena mișcarea pentru deșteptarea și unitatea românilor și căruia îi transcrisese în 1870 1871, pentru Iacob Negruzzi, studiile asupra maghiarilor. Oferta a fost salvatoare întrucât șansa de a-și exprima prin scris preaplinul cunoașterii orientate spre explicarea și promovarea românismului însemna pentru E. prelungirea sensului vieții sale, redusă deja teoretic la calitatea de poet. Dar chemarea inegalabilului cărturar la București a avut în fond ca motivație contracararea lui Hasdeu, care impunea o istorie aberantă a românilor, reducând
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bună și că noi putem să punem chestiunea științific savanților și psihologilor. În faptele psihice atât de noi și străine și complexe, se manifestă o lege naturală atât de simplă!" (Gruber, 1893, p. 396). Aprofundând analiza, s-a ajuns la explicarea formei eliptice a cromatismelor numerelor. Reproducerea minuțioasă a experiențelor și faptelor este realizată în forma extinsă a lucrării. Aceasta este audiția figurată. Din faptele precedent expuse rezultă că în inconștientul nostru, cel puțin într-o anumită parte, există fapte psihice
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
experimentul, metoda inductivă, dubitorul, propus de Descartes sunt fructificate cu discernământ de medicii timpului, fără a le absolutiza și aplica în mod exclusiv, întrucât gândirea sistematică medicală nu poate renunța la deducție pe care Harvey o utilizează cu succes în explicarea circulației sanguine generale. ȘTIINȚELE FUNDAMENTALE ÎN SPRIJINUL MEDICINEI Medicina secolului XVII-lea nu este receptivă numai la viziunea și metodologiile filosofilor. Este foarte interesată de cuceririle științelor fundamentale care au declanșat revoluția industrială pregătind Secolul Luminilor, al XVIII-lea, al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Reichstein, 1937), aldosterona (Simpson și Tait, Wettstein și colab., Reichstein și colab., 1952 - 1954). Iată de ce, în prima jumătate a sec. XX endocrinologia ajunge una din ramurile principale ale medicinei clinice iar hormonologia o disciplină pasionantă prin aplicarea sa în explicarea stării de sănătate sau de dezechilibru funcțional al organismului. Sintetizarea hormonilor și utilizarea ca medicamente în reechilibrarea sănătății nu mai are nevoie de comentariu. Hormonologia, prin aprofundarea cercetărilor, continuă să-și crească rolul. Pe lângă sinteza hormonilor naturali, industrializarea substitutelor cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
condiționate, după 30 de ani de experiențe, dă o nouă interpretare funcțiilor cerebrale, introducând noțiunea de conexiune temporară, capabilă să ofere organismului capacitatea de a dobândi noi reflexe în cursul vieții. școala neurologică creată de Pavlov aduce contribuții importante în explicarea fiziologiei normale și patologice a sistemului nervos. Gh. Marinescu și A. Kreindler aplică teoria reflexelor condițioonate în explicarea isteriei, nevrozelor, afaziei etc. Metodologia electrofiziologică a aprofundat cunoașterea funcțională a formațiunilor neuronale ale creierului facilitând transferul acestei complexe funcționalități în mașini
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
capabilă să ofere organismului capacitatea de a dobândi noi reflexe în cursul vieții. școala neurologică creată de Pavlov aduce contribuții importante în explicarea fiziologiei normale și patologice a sistemului nervos. Gh. Marinescu și A. Kreindler aplică teoria reflexelor condițioonate în explicarea isteriei, nevrozelor, afaziei etc. Metodologia electrofiziologică a aprofundat cunoașterea funcțională a formațiunilor neuronale ale creierului facilitând transferul acestei complexe funcționalități în mașini, apărând astfel cibernetica și medicina cibernetică, aparatură medicală electronică, ordinatoarele medicale etc. MEDICINA ROMÂNEASCĂ FONDATORI ȘI REPREZENTANȚI AI
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
s-au preocupat de teoretizarea artei lor. Când își încep activitatea scenică, la treizeci de ani aproximativ după Corneille, doctrina clasică este elaborată în totalitate. Atunci când Racine începe să scrie, instrumentul tragic este pregătit, de aceea nu se preocupă de explicarea regulilor de compoziție ale tragediei, fiindcă s-a ocupat Corneille de asta înaintea lui. Cât despre Molière, el rezolvă, pe platou, problemele care îi apar de rezolvat, și, zeflemisind regulile, el ironizează deseori pe seama teoreticienilor. În Avertismentul la Pisălogii, în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
element nu va trebui adăugat pe margine. "În Poemul Dramatic, trebuie ca Poetul să se explice prin gura Actorilor: el nu poate folosi acolo alte mijloace, și nu ar îndrăzni el însuși să se amestece cu ei pentru a termina explicarea lucrurilor pe care nu li le-ar fi indicat să le facă", scrie el în Capitolul 8 al Cărții I, intitulat: "În ce fel trebuie Poetul să facă cunoscută decorarea și acțiunile necesare într-o piesă de teatru". Tot ceea ce
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
erat demonstrandum"3. În planul mai larg al teoriei cunoașterii ori al metafizicii, absurdul este echivalent cu antiraționalul. În general, reprezentanții iraționalismului Schopenhauer, Kierkegaard, Nietzsche, existențialiștii Heidegger și Jaspers accentuează existența indemonstrabilului, descoperă în intimitatea lucrurilor o entitate ireductibilă la explicarea rațională, proiectează o viziune pesimistă derivată din neîncrederea în existența ordinii schematice a universului, ajungând să conteste însăși ideea universului rațional. În esență, așa cum rezultă din cele mai sistematice teoretizări consacrate absurdului, realizate din perspectiva filosofiei existențialiste la Jean-Paul Sartre
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a acestui subiect, care se pretează la infinite interpretări în funcție de subiectivitatea celui ce se apleacă asupra sa cât și în funcție de timpul în care o face. Roger Caillois ne pune în gardă: analiza unui mit pornind de la un anumit sistem de explicare, oricât de fondat ar fi, lasă inevitabil impresia unei insuficiențe insurmontabile, a adaptării "cu forța", printr-un proces de abstractizare care îl determină să-și piardă, împreună cu caracteristicile sale concrete, și realitatea profundă, reducând diversitatea faptelor la rigiditatea unui principiu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
proces de abstractizare care îl determină să-și piardă, împreună cu caracteristicile sale concrete, și realitatea profundă, reducând diversitatea faptelor la rigiditatea unui principiu sclerozat și socotit aprioric necesar și suficient. Este limpede că extinderea de principiu a unui sistem de explicare îl privează în realitate de orice eficiență sub aspectul determinării precise și, pornind de la aceasta, de orice valoare de explicație.8 Așadar, cu umilința necesară și conștientă în fața unei astfel de încercări, trebuie stabilit din primul moment ce anume își
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a fost dominată de o gândire de tip magic."61 Viziunea obiectivistă dă naștere, în contextul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, interpretărilor pozitiviste ale mitului, primele care încearcă de fapt să propună sisteme comprehensive de explicare a naturii mitului, a originii, a funcțiilor ori a subiectului său, prin cei mai importanți reprezentanți (Tylor, Frazer, Müller o sumară privire asupra contribuțiilor acestor savanți va fi expusă în secțiunea următoare, în acest moment fiind utilă doar o trasare
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
unor povești denumite generic mituri, deși nu se știe de ce (aceleași dificultăți le întâlnim în definirea altor concepte de importanță transculturală și transistorică, precum "religie" ori "filozofie").86 În încercarea de a prezenta câteva dintre cele mai relevante sisteme de explicare a mitului pe cele trei dimensiuni importante amintite (origine, funcție, conținut), care să ajute la plasarea într-o perspectivă teoretică pertinentă tema prezentei lucrări și la extinderea orizontului său ideatic, se face din nou resimțită necesitatea asumării limitelor unui atare
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
elaborat astfel de sisteme explicative, deoarece mitul era considerat o realitate de sine stătătoare, iar privirile care s-au aplecat asupra sa, în special ale lui Platon și Aristotel, se preocupă mai degrabă de efectele mitului asupra gândirii decât cu explicarea originii, a funcțiilor ori a conținutului său), este cea a lui Edward Burnett Tylor, antropologul britanic, un pionier al disciplinei însăși. Preocupat de fenomenul culturii și înscris în fluxul evoluționist al mijlocului secolului al XIX-lea, el propune o abordare
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de care acesta depinde și pe care trebuie să le "îmblânzească". Pe același traseu evoluționist se plasează un alt titan al tinerei discipline a antropologiei, Sir James George Frazer, care, la fel ca Tylor, consideră mitul o încercare (eronată) de explicare a lumii fizice și umane. El propune o abordare ritualistă, în principala și masiva sa lucrare "Creanga de aur" pornind de la aspectul ritualic și construind o ipoteză tipică pentru contextul științific al vremii sale. Astfel, el distinge trei etape majore
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
anarhică, care urmărește un efect imediat prin tehnici rituale și modificarea ordinii divine, naturale sau umane în interesul individului, chiar dacă uneori ambele utilizează tehnici similare (acte cu caracter antropocentric).92 O reacție împotriva considerării mitului exclusiv ca o încercare de explicare a lumii fizice, fatalmente eronată, profesată de către Tylor și Frazer, este cea a lui Lucien Lévi-Bruhl, pentru care "în viața spirituală a omului, tot ce nu echivalează cu o simplă reacție a organismului (uman) la impulsurile pe care le primește
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
astăzi, ci e o realitate vie, despre care se crede că s-a petrecut în timpuri străvechi și că influențează în continuare lumea și soarta oamenilor."97 Însă cel mai extins, mai robust și probabil cel mai pretențios sistem de explicare a mitului dezvoltat în viziunea antropologică, dublată de moștenirea lingvistică a lui Saussure, este cel propus de către francezul Claude Lévi-Strauss în bogata sa operă. Abordând comparativ mituri din variate zone ale planetei, el respinge din start opiniile care consideră miturile
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ignora diversitatea datelor care necesită analiza și a încerca zadarnic confecționarea unui aparat teoretic și conceptual cu pretenția de interpretare exhaustivă. Ducându-și raționamentul până la ultimele consecințe, afirmă: "se pare că numai arareori se întâmplă ca un singur principiu de explicare să reușească de două ori sub același unghi și în aceeași proporție. La limită, se pune întrebarea dacă pentru fiecare mit n-ar trebui unul diferit, ca și cum fiecare mit, structură de o singularitate ireductibilă, ar fi consubstanțial principiului său de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să reușească de două ori sub același unghi și în aceeași proporție. La limită, se pune întrebarea dacă pentru fiecare mit n-ar trebui unul diferit, ca și cum fiecare mit, structură de o singularitate ireductibilă, ar fi consubstanțial principiului său de explicare, în așa fel încât unul să nu poată fi despărțit de celălalt fără o scădere sensibilă a densității și a posibilității de înțelegere."149 Prin urmare, analiza unui mit pornind de la un sistem de explicare aprioric nu poate duce decât
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fi consubstanțial principiului său de explicare, în așa fel încât unul să nu poată fi despărțit de celălalt fără o scădere sensibilă a densității și a posibilității de înțelegere."149 Prin urmare, analiza unui mit pornind de la un sistem de explicare aprioric nu poate duce decât la eroare. De altfel, în abordările mitului, există două extreme, "care se întâlnesc în punctul de impact al teologiei bigote cu ateismul bigot: una mitul este forma exprimată a revelației divine, alta mitul este născocirea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
din interior printr-o dialectică specifică de autoproliferare și de autocristalizare care-și este sieși propriul resort și propria sintaxă". Determinările externe doar propun, impun sau dispun, iar rolul lor nefiind contrabalansat de analize complete, au părut ca suficiente în explicare.152 Asupra erorii "evhemeriste" de a considera mitul doar ca transpunerea imaginară a fenomenelor și personajelor reale insistă și Georges Gusdorf, o autoritate de prim rang în filosofia mitului. Eroarea pe care o sesizează este încercarea de a elabora o
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fabulațiile romanești), ceea ce determină două proprietăți ale mitului: aproprierea mitului nu se poate realiza prin descompunerea în elemente inteligibile, ci prin repetarea mitului însuși, ca "formă redundantă a imaginarului" ce funcționează prin impregnare și înțelegere globală, nu prin descompunere și explicare progresivă, iar în al doilea rând simbioza inextricabilă între nucleul intrinsec și activatorii de sens, invarianți, arhetipuri cu rolul lor generator de forme simbolice.204 Povestirile mitice aparțin unui spațiu-timp figurativ extramaterial, unei lumi imaginale, topica culturală a imaginației mitice
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Visul milenarist, cu episoadele sale revoluționare de la sfârșitul Evului Mediu și începutul epocii moderne, prefigurează cât se poate de limpede trăsăturile reprezentative ale ideologiei comuniste."319 Conform lui Boia, religiile științifice, cum le numește, aveau trei scopuri, ca orice religie: explicarea completă a lumii, interpretarea destinului omului, și elaborarea unui cod etic și comportamental.320 Astfel, Saint-Simon vorbea de o "religie a lui Newton", Comte elabora sistemul lumii care avea iubirea ca principiu, ordinea ca bază și progresul ca scop, în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și mistere, p. 15. 132 Joseph Campbell, Myths to live by, p. 22. Campbell insistă asupra unei perspective biologizante, care poate stârni justificate reticențe, dar care merită amintită și nu doar ca fapt divers, ci ca încă o posibilitate de explicare, nu întru totul funcțională, dar nici complet falsă, precum toate încercările de "îmblânzire" a mitului. Astfel, dacă în lumea biologică modelele de structurare din regnul animal sunt înscrise în sistemul nervos moștenit al speciei, coerent în cadrul acesteia, în cazul omului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]