5,420 matches
-
Mihalache sau Brătienii), au fost prezentați într-o lumină nefavorabilă în biografia lui Iorga în ceea ce privește rolul lor în aceste negocieri 108. Prin primăvara lui 1918 a fost semnat un tratat de pace. Dobrogea de Sud a fost cedată Bulgariei și fîșii strategice întinse din lanțul carpatic au revenit Ungariei. Noul guvern de la București, sub conducerea lui Alexandru Marghiloman (după toate indiciile), era la fel de convins de victoria Aliaților ca și Iorga; încheiaseră acest tratat de pace ca un fel de tratat de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
spumă. Către orizont, se aprinde întrun purpuriu somptuos, striat cu dungi de verde smaraldin. Chiar la muchea orizontului, se topește în indigo. În apropierea uscatului, unde câmpul meu vizual e crenelat de movilițe gheboșate din rocă gălbuie, se așterne o fâșie de un verde deschis, înghețat și pur, mai puțin strălucitor, ba chiar opac, lipsit de transparență. Ne aflăm în nord, și lumina solară nu poate străpunge marea. În locurile unde apa molcomă linge stâncile, stăruie la suprafață o peliculă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
trântit gol-goluț în iarba de lângă turn, simțindu-mă extraordinar de relaxat și de fericit. Din păcate, turnul mai atrage câte un turist ocazional; dar detest să instalez o placardă pe care să scrie „Proprietate privată“. Această micuță pajiște este unica fâșie de iarbă pe care o posed, în afară de un petec mărunt, chiar în spatele casei. Iarba, frământată desigur de vântoasele mării, este foarte scundă, iar firele se răsucesc într-un fel de mici preșuri circulare, țepoase ca niște cactuși. În jurul temeliei turnului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
un intrând foarte atrăgător cu un minunat chei din piatră, povârnit, un golfuleț împotmolit de mâl și complet părăsit. Bănuiesc că, pe vremuri, era folosit pentru bărcile de pescuit, care se avântă acum departe, spre nord: uneori le zăresc pe fâșia mea de mare, altminteri remarcabil de pustie, în spatele intrândului, a fost cioplită în stâncă o pantă terasată, lungă și destul de largă, pentru a se amenaja ceea ce se numește „un loc de scăldat pentru doamne“. Dar n-am văzut nici picior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de balustradă s-a deznodat, nu știu cum, și a fost luată de valuri. Nu mă pricep la noduri. Oricum, s-ar putea ca și funia să fie prea groasă ca să o poți înnoda cum trebuie. Mi-a venit ideea că o fâșie lungă dintr-un material de nailon ar putea să se dovedească mai utilă. Eram cam necăjit, dar cina mi-a redat buna dispoziție. Mi-am pregătit spaghetti cu puțin unt și busuioc uscat. (Busuiocul este, fără îndoială, regele mirodeniilor.) Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
obiecte, ca de pildă pene, bucăți de lemn brut cioplit în formă de fețe primitive, colți de animal și chiar oase cu stranii semne pe ele (inscripții?). Pereții sunt acoperiți în întregime fie cu cărți sau cu broderii, fie cu fâșii de mătase de un albastru strălucitor, pe care au fost fixate măști, cu expresii departe de a fi reconfortante. O sumedenie de coliere (mătănii?) sunt împrăștiate pretutindeni, claie peste grămadă în boluri, sau atârnând în fața unor pergamente desfășurate, a unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să mănânc ceva în grabă. Știți... trebuie să mă duc... să mă duc într-un loc... Nu prea credeam în acest “într-un loc“. Între timp, luând-o pe calea ușoară, aproape că și ajunsesem la drum. Am urcat ultima fâșie de faleză și am rămas o clipă locului, privind către Golful Raven, unde marea mai calmă și mai puțin adâncă avea culoarea turcoazelor. — Frumoasă priveliște, nu? Cunoșteai această parte a lumii? — Nu, răspunse, desfăcându-și larg brațele. Ah, marea, marea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Nu m-am uitat la ceas. M-am așezat lângă Hartley. Își luase mâinile de pe față și acum zăcea inertă, uitându-se la masă. Acolo unde o apucasem de rochie, se ivea o ruptură triunghiulară. Și prin ruptură vedeam o fâșie de piele înroșită de soare, care cobora dinspre gât. Îi zăream sutienul și rotunjimea sânilor conținuți în cupele de pânză. Și palpitul respirației aproape gâfâite. Era într-adevăr obscen. Încă de la primele înfiripări ale acestui plan, îmi încolțise în minte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
după ce Titus ieși din apă, marea începu să-și schimbe starea de spirit. Se dezlănțui un vânt brusc. Valurile potolite își sporiră vigoarea, crescând în înălțime și în forță. Le auzeam urlând în cazan. Jos, spre orizont, se închegase o fâșie lungă de nori pufoși, dar soarele cobora glorios, pe o întindere de lumină festiv albastră, fără nor. Gilbert și Titus se așezaseră acum în umbra aruncată de turn pe iarbă. Îi auzeam cântând Eravamo trecidi. În mod deliberat, impusesem din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lângă mașină. S-a ridicat cu greutate. — James, James, vino, vino! James îmi redase suflul vieții. Desigur că avea să-l reînvie și pe Titus. James arăta năucit și cadaveric. — Vino repede, repede, ajută-l! Când James ajunse în colțul fâșiei de iarbă, unul dintre străini, care erau turiști, încerca să fie de ajutor. Îl întorsese pe Titus cu fața în jos și-i apăsa, fără nici un rezultat, umerii. Peregrine spuse, adresându-se parcă tot lui James: — Sărutul vieții ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sumedenie din plantele acelea mici, galbene, care prind muște, dar și flori purpurii și albe, amintind de miniaturale orhidee. Două perechi din specia uliul șopârlelor populau văzduhul albastru. Dincolo de mlaștini se întindeau țarini, cline de deal împestrițate de oi răzlețe, fâșii întregi de muștar de câmp, care captau soarele în uriașe pete de aur scânteietor. Risipite pretutindeni, vilișoare lăsate în paragină, cu acoperișul smuls, năpădite de răscoage, bălării și fluturi; am descoperit chiar și ruinele unei case mai impozante, cu frânturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și cum lucram în spatele Zărcii, nu ieșeam afară să nu vină gardianul sau șeful de fabrică să ne vadă, și ne feream și să nu vadă prea mulți. Și stăteam de pază acolo și când venea ni-l arunca peste fâșie... Și îl luam și ajungea la Diaconescu și la grupul lor. Era Dogaru, Timaru și Teofil Botlung... Cu Teofil am lucrat și la turnătorie, făceam piese din fontă... Mai știți cum se numea gardianul care vă dădea ziarul? Nu. Era
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a frontierei de stat; ... b) tragerea cu arma peste frontieră de stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor de frontieră, a instalațiilor sau mijloacelor tehnice de pază, supraveghere și control ale Poliției de Frontieră Române, producerea sau extinderea de incendii în limita fâșiei de protecție a frontierei de stat; ... c) aducerea în România de către transportorii aerieni, navali sau rutieri a cetățenilor străini fără documente de călătorie, cu documente sau vize false ori ascunși în mijloacele de transport; ... d) refuzul sub orice formă de
LEGE nr. 98 din 2 iunie 2000 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 80/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128680_a_130009]
-
zonă micului trafic de frontieră, în sensul prezentului acord, se înțelege f��sia de teritoriu care se întinde pe o adîncime de 15 km de o parte și de alta de la linia frontierei de stat româno-iugoslave. La frontiera de apă, fîșia de teritoriu se măsoară de la malul apei. Zona micului trafic de frontieră cuprinde localitățile menționate în anexa nr. I, care face parte integrantă din prezentul acord. Articolul 2 De prevederile prezentului acord beneficiază cetățenii fiecărei părți contractante cu domiciliul în
ACORD din 13 ianuarie 1970 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind micul trafic de călători în zona de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127543_a_128872]
-
Socialiste România, limită comună cu frontieră de stat, mai putin teritoriul municipiului Constantă. Localitățile incluse în zona de frontieră vor fi aduse la cunoștința populației prin grijă comitetelor executive ale consiliilor populare ale județelor limitrofe cu frontieră de stat; ... b) Fîșia trupelor de grăniceri, de-a lungul frontierei de stat, cu excepția litoralului Mării Negre și a porturilor de la Dunăre situate la frontiera, lata de 20 m. ... Lățimea fîșiei trupelor de grăniceri se stabilește începînd de la linia frontierei de stat, pentru frontieră de
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]
-
grijă comitetelor executive ale consiliilor populare ale județelor limitrofe cu frontieră de stat; ... b) Fîșia trupelor de grăniceri, de-a lungul frontierei de stat, cu excepția litoralului Mării Negre și a porturilor de la Dunăre situate la frontiera, lata de 20 m. ... Lățimea fîșiei trupelor de grăniceri se stabilește începînd de la linia frontierei de stat, pentru frontieră de uscat, si de la limita revărsărilor de ape, în afară cazurilor de inundație, pentru frontieră de apă. În locurile din imediata apropiere a frontierei, în care terenurile
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]
-
de inundație, pentru frontieră de apă. În locurile din imediata apropiere a frontierei, în care terenurile sînt mlăștinoase, supuse erodărilor sau avalanșelor, ori unde au fost construite diguri de protecție, precum și în cazul ostroavelor pe care amenajarea nu este posibilă, fîșia trupelor de grăniceri se constituie mai în adîncime. Fîșia trupelor de grăniceri se administrează de către unitățile de grăniceri, cu excepția terenurilor aferente construcțiilor și instalațiilor aparținînd Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne sau altor unități socialiste. Pe aceste terenuri trupele de
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]
-
imediata apropiere a frontierei, în care terenurile sînt mlăștinoase, supuse erodărilor sau avalanșelor, ori unde au fost construite diguri de protecție, precum și în cazul ostroavelor pe care amenajarea nu este posibilă, fîșia trupelor de grăniceri se constituie mai în adîncime. Fîșia trupelor de grăniceri se administrează de către unitățile de grăniceri, cu excepția terenurilor aferente construcțiilor și instalațiilor aparținînd Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne sau altor unități socialiste. Pe aceste terenuri trupele de grăniceri au dreptul să circule, să instaleze posturi de
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]
-
instalațiilor aparținînd Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne sau altor unități socialiste. Pe aceste terenuri trupele de grăniceri au dreptul să circule, să instaleze posturi de pază și mijloace pentru asigurarea pazei frontierei de stat. Suprafețele de teren cuprinse între fîșia trupelor de grăniceri constituită mai în adîncime și linia de frontieră se administrează de către unitățile socialiste cărora le aparțin, cu respectarea normelor prezentului decret. Capitolul 2 Atribuțiile trupelor de grăniceri Articolul 3 Pentru îndeplinirea misiunii ce le revine, trupele de
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]
-
identitate și a legitimației de serviciu cu fotografie, semnată de conducătorul unității în care este încadrat. În cuprinsul legitimației se vor indică seria, numărul actului de identitate și organul emitent. Articolul 14 Accesul persoanelor, inclusiv al personalului unităților socialiste, în fîșia trupelor de grăniceri și pînă la linia de frontieră este permis numai cu aprobarea comandantului unității de grăniceri, care va fi solicitată cu cel puțin 24 de ore înainte. Persoanele prevăzute la alin. 1 sînt obligate să respecte condițiile de
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]
-
grăniceri și pînă la linia de frontieră este permis numai cu aprobarea comandantului unității de grăniceri, care va fi solicitată cu cel puțin 24 de ore înainte. Persoanele prevăzute la alin. 1 sînt obligate să respecte condițiile de acces în fîșia trupelor de grăniceri și pînă la linia de frontieră stabilite de comandanții unităților de grăniceri la obținerea aprobării. Articolul 15 Accesul în zona de frontieră, pînă la fîșia trupelor de grăniceri, este permis în timpul zilei persoanelor care participă la efectuarea
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]
-
prevăzute la alin. 1 sînt obligate să respecte condițiile de acces în fîșia trupelor de grăniceri și pînă la linia de frontieră stabilite de comandanții unităților de grăniceri la obținerea aprobării. Articolul 15 Accesul în zona de frontieră, pînă la fîșia trupelor de grăniceri, este permis în timpul zilei persoanelor care participă la efectuarea muncilor agricole, lucrărilor de întreținere a comunicațiilor, telecomunicațiilor și a altor munci, cu condiția să aibă asupra lor acte de identitate cu care să poată dovedi că se
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]
-
de grăniceri de către Comandamentul aviației militare în termenele prevăzute de regimul de zbor în spațiul aerian al Republicii Socialiste România. Articolul 18 Semănarea culturilor înalte - porumb, floarea-soarelui sau alte asemenea culturi - este permisă pînă la distanță de 50 m de fîșia trupelor de grăniceri. Pentru asigurarea pazei frontierei de stat, în situații deosebite, pe anumite direcții, comandanții unităților de grăniceri, cu acordul organelor locale ale administrației de stat, pot să mărească această limită pînă la 250 m. În cazurile cerute de
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]
-
organelor locale ale administrației de stat, pot să mărească această limită pînă la 250 m. În cazurile cerute de nevoia consolidării terenului, plantațiile de protecție de-a lungul căilor ferate, drumurilor și căilor navigabile pot fi cultivate și în cuprinsul fîșiei trupelor de grăniceri, cu aprobarea prealabilă a Comandamentului trupelor de grăniceri. Articolul 19 Vînătoarea de-a lungul frontierei de stat pe adîncimea de 500 m de la linia de frontieră spre interior - pentru frontieră de uscat și de la limita revărsărilor de
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]
-
de frontieră spre interior, pe baza deciziilor emise de către comitetele executive ale consiliilor populare ale județelor limitrofe cu frontieră de stat și cu acordul prealabil al Comandamentului trupelor de grăniceri. Articolul 20 Pășunatul animalelor este permis în timpul zilei pînă la fîșia trupelor de grăniceri, iar în timpul nopții pînă la distanță de 500 m de la linia de frontieră - pentru frontieră de uscat și de la limita revărsărilor de ape - pentru frontieră de apă. Articolul 21 Orice lucrări de construcții pe o adîncime de
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]