2,802 matches
-
Regatul Ungariei, apartenență ce a încetat în anul 1920 odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi. Activitatea economică a localității este bazată pe agricultură prin cultivarea terenurilor (cereale, cartof, sfeclă de zahăr), exploatarea fânețelor și creșterea animalelor, pe activități în exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, comerțul cu produse agricole și activități agroturistice.
Sânmartin, Harghita () [Corola-website/Science/300485_a_301814]
-
stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi. În perioada interbelică localitatea aparține teritorial județului Ciuc, iar din anul 1968, odată cu desfințarea Regiunii Autonome Maghiare, de zona teritorială a județului Harghita. Economia localității este una predominant agrară, bazată pe cultura plantelor, exploatarea fânețelor și creșterea animalelor.
Mihăileni, Harghita () [Corola-website/Science/300481_a_301810]
-
Vacanță Vârtop, sectoare reprezentate de firme private (prelucrarea lemnului, materiale de construcții, industrie alimentară-panificație). miniatură Datorită profilului sau minier, precum și a condițiilor naturale puțin favorabile, orașul Nucet are o agricultură slab dezvoltată. Aceasta este reprezentată mai ales prin pășuni și fânețe, ceea ce denotă că în centrul agriculturii, creșterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere însemnată datorită tradiției locuitorilor în acest domeniu. Agricultură este reprezentată mai ales prin pășuni și fânețe, ceea ce denotă că în centrul agriculturii, creșterea animalelor (bovine și
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
slab dezvoltată. Aceasta este reprezentată mai ales prin pășuni și fânețe, ceea ce denotă că în centrul agriculturii, creșterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere însemnată datorită tradiției locuitorilor în acest domeniu. Agricultură este reprezentată mai ales prin pășuni și fânețe, ceea ce denotă că în centrul agriculturii, creșterea animalelor (bovine și ovine) ocupă locul de frunte.Suprafața arabila reprezintă o mică parte din totalul suprafeței agricole (5,56%) și reprezintă rareori parcele mari cultivate și mai mult grădini ale populației de la
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
agricultură se datorează faptului că plantele cultivatesunt pentru nevoile proprii, fără a fi implicate în comerț. În ceea ce privește suprafață totală a orașului, 4111ha, aceasta este împărțită după cumreiese din tabelul de mai jos, în: -suprafață agricolă care include: suprafață arabila, pășuni, fânețe, însumând 917hha; -suprafață neagricola care include: fondul forestier, ape, suprafața drumurilor, a construcțiilor și terenuri neproductive, totalizând 3194ha; Dintre ramurile industriale, cea a mineritului reprezintă activitatea de bază a locuitorilor chiar dacă s-a ajuns la un număr foarte mic de
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
biserici greco-catolice din lemn, atestată documentar din anul 1733. În ea se găsesc câteva icoane vechi, prețioase. În Vișea anului 1733 era recenzat un preot greco-catolic, cu numele de Ilyia (Ilie). În localitate exista o casă parohială ("Domus parochialis"). De pe fânețele Bisericii se adunau "7 care de fân" ("Foeneta Currum: 7"). Numele satului, precum și al preoților, erau redactate cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii alcătuite din neromâni, îndeosebi din maghiari În trecut educația se făcea în școli
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
Popa Gligor". Localitatea Jucu era sediu de "Protopopiat" și al "Vicariatului general greco-catolic" ("Archidiaconatus Rmi Dni Vicarii generalis Sukiensis"). Funcționa o biserică și există o casă parohiala. Pământul Bisericii ("Terrae ad Ecclesiam") era destul de întins. Aflăm, de exemplu, ca de pe fâneața aparținătoare Bisericii se puteau strânge" 25 de care de fan" ("Foeneta currum: 25"). Numele localității, ca și cel al unuia dintre preoți, sunt redate în ortografie maghiară, întrucat rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni și în majoritate
Comuna Jucu, Cluj () [Corola-website/Science/299559_a_300888]
-
anului 1733, erau recenzați doi preoți, ambii uniți: "Stephan" și "Stephan jun". Cel de-al doilea "Stephan" (Stephan jun.) era, desigur, fiul celuilalt preot "Stephan". În Jucu de Sus funcționa o biserică greco-catolica. Există și o casă parohiala ("Domus parochialis"). Fânețele Bisericii din Jucu de Sus produceau "7 care de fan" ("Foeneta Currum: 7"). Denumirea localității era redata în limba maghiară, întrucat datele recensământului urmau să fie înaintate unei comisii formate din neromâni, mai ales din unguri. Din același registru al
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
solurile brune de pădure și solurile brune de fânațe. Condițiile de relief, sol și climă au determinat o vegetație specifică de silvostepă reprezentată de vegetație de lac și teren mlăștinos (papură, stuf, pipirig, stânjeni de baltă), vegetație de pășune și fâneață pe dealuri și vegetație de pădure (stejar, gorun, salcâm, arbuști etc.). Pădurile ocupă 346 ha, iar fondul cinegetic este bogat (căprioare, mistreț, vulpi, iepuri, etc). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cătina se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
ridicat, care ar putea contribui la dezvoltarea orașului și a zonei, în cazul în care ar fi valorificat. Agricultura este reprezentată prin existența unei suprafețe agricole de 6.011 hectare, din care: suprafață arabilă 253 hectare, pășuni 3.115 hectare, fânețe 2.638 hectare, livezi 5 hectare. Efectivele de animale existente în oraș sunt reprezentate de: 1.600 capete bovine, 749 capete porcine, 4.022 capete ovine și peste 13.000 păsări. Rețeaua de învățământ cuprinde 14 unități, din care 7
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
anume: exploatarea și prelucrarea lemnului, exploatarea și valorificarea produselor de balastieră, exploatarea produselor de sondă, creșterea animalelor, turismul. Agricultura este reprezentată prin existența unei suprafețe agricole de 3.060 hectare, din care: suprafață arabilă 560 hectare, pășuni 1.285 hectare, fânețe 1.210 hectare, livezi 5 hectare. Pădurile și terenurile cu vegetație forestieră ocupă o suprafață de 5.351 hectare. Efectivele de animale existente în localitate sunt reprezentate din: 2.081 capete bovine, 1.230 capete porcine, 8.935 capete ovine
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
NATURALE 4.1 Resurse de teren • Evidență cadastrala - stadiul realizării Circa 5 % din teritoriul localității are realizat cadastrul • Evoluția fondului funciar al orașului-comunei Folosință terenului 1948 (ha) 1989(ha) 2000 (ha) 2007 (ha) 1. Arabil 340 320 2. Pășuni naturale (fânețe+pășune) 6215 6231 3. Livezi (pomi) 640 640 4. Pădure 8133 8133 5. Curți și clădiri 104 106 6. Alte terenuri 327 329 Total 15759 15759 • Structura fondului funciar după proprietari (anul 2007 ) Grupe de proprietari /categorii de folosințe Total
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Proprietate publică a UAT (ha) Județeană(ha) Orășenească-comunală (ha) Proprietate privată (ha) Proprietate privată a UAT (ha) Proprietate privată a persoanelor fizice (ha) Proprietate cooperatista (ha) Proprietate obșteasca (ha) Terenuri arabile 320 320 320 Pășuni 4492 3153 1275 1878 1339 Fânețe 1739 1739 6 1733 Livezi 640 640 Terenuri agricole total 7191 5852 1281 4571 1339 Păduri și alte terenuri forestiere 8133 4500 4500 448 198 250 3185 Terenuri cu ape și ape cu stuf 110 110 110 Căi de comunicații
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
pentru fiecare din obștile înregistrate în localitate) (Vezi tabelele cu Obștile) Numele An Înființare ( și reinfințare) Administratori - numele reprezentanților legali (președinte, secretar, membri consiliul de administrație, adresa, telefon, fax) Nr. Membri (la înființare, în prezent) Suprafețele de teren deținute (pășune, fâneața, etc) și limitele acestora Statute, rapoarte adunări generale, proiecte aflate în evidențele primăriei - ex. dezvoltări urbane, concesionari terenuri, etc. • Administrația publică 1. Structura personalului și necesarul de instruire Nr. Post Numele persoanei care ocupa postul Instruiri la care a participat
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
sa, numeroase trofee de mistreț provin de acolo. Arborii din familia stejarului sunt predominanți în pădure. Dar pădurea Chevereș este, în cea mai mare parte a sa, pădure cultivată. În sud, aproape de Vucova, o altă pădurice, Făgimacul, cu statut de fâneață împădurita, a fost masacrata în anii de după 1989. Astazi doar o întindere de tufișuri, presărată de puținii arbori rămași în picioare, amintește de ceea ce a fost. Defrișarea Făgimacului este din plin resimțită în zilele noastre. A dispărut factorul care echilibra
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
existență de lignit superior în bazinul Valea Lungă. Tipurile de stațiune de productivitate inferioară sunt determinate de particularitățile solului, suprafața lor redusă nu influențează productivitatea arboretelor. Vegetația cuprinde păduri de foioase în special de fag, păduri de conifere, pajiști alpine și fânețe. Făgetele constitue formațiunea dominantă și anume de 80%. În afară de masa lemnoasă sunt produsele nelemnoase cum sunt fructele de pădure. În compoziția arboretelor existente în teritoriul, pe lângă făgete se mai întâlnesc și următoarele specii : carpen, paltin, plop, cireș, meri, salcie, tei
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
616 13,40% Total 4581 100% Se constată că agricultura ocupă peste 50% din totalul fondului funciar, ceea ce caracterizează funcțiunea dominantă a locuitorilor din această zonă și care asigură posibilitățile de existență, dacă luăm în considerare ponderea suprafețelor ocupate de fânețe și pășuni ( circa 80%) din terenul agricol. Terenul arabil este cultivat în mare măsură de cartofi, porumb, grâu și legume de grădină. Suprafețele de pășuni și fânețe sunt folosite de către populația care este integrată în agricultură pentru creșterea animalelor. La
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
care asigură posibilitățile de existență, dacă luăm în considerare ponderea suprafețelor ocupate de fânețe și pășuni ( circa 80%) din terenul agricol. Terenul arabil este cultivat în mare măsură de cartofi, porumb, grâu și legume de grădină. Suprafețele de pășuni și fânețe sunt folosite de către populația care este integrată în agricultură pentru creșterea animalelor. La ora actuală potrivit ultimului recensământ al animalelor locuitorii satului Rebra dețin următoarele efective de animale : Localitatea Rebra fiind situată într-o zonă deluroasă cu accent montan, industria
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
blană de brad sau stejar și zid de piatră. Ferestrele sunt ferecate cu obloane de lemn gros cu balamale metalice. La începutul sec. al XX-lea gospodăriile locuitorilor din această zonă prezintă așezarea cu case risipite pe coamele dealurilor, printre fânețe, creșterea animalelor și prelucrarea lemnului fiind ocupațiile de bază ale locuitorilor. Caracteristică zonei este casa cu moară, constituită din cameră de locuit, cămară, pridvor la fațadă, piuă și presă pentru ulei, vâltoare, grajduri pentru animale și șură mare, monumentală împrejmuite
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
Pinus mugo" și "Rhododendron hirsutum", Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri subarctice de "Salix spp.", Pajiști de "Nardus" bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane și submontane, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Pajiști boreale și alpine pe substrate silicatice, Fânețe montane, Formațiuni pioniere alpine din "Caricion bicoloris-atrofuscae", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Cursuri de apă montane și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
înmormântate sub mohorâta îmbrăcăminte sacramentală”". Hogaș a fost impresionat de frumusețile naturale din jurul mănăstirii și de liniștea de aici: "„munții Văraticului sunt așa de înalți, pădurile atât de umbroase, văile atât de tăinuite și de adânci, râurile atât de limpezi, fânețele atât de dese, de înalte și de înflorite, aerul atât de îmbălsămat, încât sufletul cel mai zglobiu se simte înmuiet de o dulce melancolie și ochiul călătorului se oprește visător când pe o frunză de mesteacăn tremurătoare, când pe potirul
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
Parcul Natural Porțile de Fier agricultura practicată este una de subzistență deoarece suprafața terenurilor agricole este destul de redusă 28500 ha., reprezentând 24,6% din suprafața totală a parcului. Structura suprafeței agricole este următoarea: pășuni 15,20%, terenuri arabile 11,91%, fânețe 6,65%,vii și livezi 0,88%. Pescuitul este practicat în Parcul Natural Porțile de Fier încă din vechi timpuri fiind una din sursele de asigurare a hranei pentru localnici. Starea fondului piscicol în amonte de barajul de la Porțile de
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
iar în partea de vest cu comunele Stănești și Gușoeni. În cadrul hotarelor și limitelor teritoriale pe care le are comuna cu localitățiile învecinate,are o suprafață de 50 km pătrați. Suprafața reală folosită de locuitorii comunei ca teren arabil,pășuni,fânețe,vii și livezi neproductive este de 2739 ha,restul reprezintă păduri,dar aparțin de RomSilva. Zona ce constituie suprafața comunei Glăvile împreună cu suprafețele tuturor localitățiilor din jur,din punct de vedere geologic face parte din podișul Getic. Dealurile au luat
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
rezultatele acestora nu au fost comunicate. Solurile se încadrează în zona solurilor de pădure.Tipul de sol cel mai răspândit este cel brun-roșcat de pădure,caracteristic etajului de stejar,fiind foarte bun pentru cultura pomilor fructiferi,viței de vie și fânețelor.Humusul se formează repede fiind acid și ușor solubil.Cu o răspândire mai limitată sunt solurile aluvionare de luncă ce se întâlnesc în văile dintre dealuri-având fertilitate ridicată,locuitorii le folosesc pentru culturi(grădini,zarzavaturi etc.) Puțin răspândite sunt solurile
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
importante pâraie sunt: Valea Șimișna, care limitează teritoriul comunei la est și Valea Iepii ce traversează satul Rus prin centru, pe cursul ei superior aflându-se satul Fântânele-Rus. Diversitatea vegetației este dată de întinsele suprafețe cu pădure de foioase, pășuni, fânețe naturale, vegetație de lunca precum și plantațiile de conifere. Fauna este specifică zonei pădurilor de foioase: căprioare, mistreți, iepuri, păsări cântătoare, pești în apele curgătoare și bălti. O bogăție însemnată o reprezintă varietatea ciupercilor, ce împânzesc covorul de frunze, în verile
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]