2,882 matches
-
o literatură sapiențială pe măsură, cu accente hagiografice. În paralel cu un corpus variat al fabulelor a luat naștere, începând cu secolul al IV-lea e.n., și o biografie a înțeleptului, care a circulat cel mai adesea atașată la culegerea fabulelor 62. Cea mai veche variantă românească datează din anul 1703, aparținându-i lui Costea Dascălul din Șcheii Brașovului; este vorba însă doar de viața lui Esop, nu și de fabule. La 1717, în compensație, Vasile Ieromonahul copiază doar Pildele lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înțeleptului, care a circulat cel mai adesea atașată la culegerea fabulelor 62. Cea mai veche variantă românească datează din anul 1703, aparținându-i lui Costea Dascălul din Șcheii Brașovului; este vorba însă doar de viața lui Esop, nu și de fabule. La 1717, în compensație, Vasile Ieromonahul copiază doar Pildele lui Isop cu toate jiganiile. O culegere care alătură biografia romanțată și fabulele apare abia în 1794, la Sibiu, fiind opera lui Petru Bart63. În acest mod, cultura română își asimila
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-i lui Costea Dascălul din Șcheii Brașovului; este vorba însă doar de viața lui Esop, nu și de fabule. La 1717, în compensație, Vasile Ieromonahul copiază doar Pildele lui Isop cu toate jiganiile. O culegere care alătură biografia romanțată și fabulele apare abia în 1794, la Sibiu, fiind opera lui Petru Bart63. În acest mod, cultura română își asimila una dintre referințele ilustre ale literaturii antice. Prea târziu ca să îi mai slujească lui Cantemir, care cunoștea, fără doar și poate, viața
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
au întrebat niciodată de ce istoria naturală nu a înregistrat nici un progres în Evul Mediu. Cauza esențială este că teologii i-au substituit un simbolism animalier. Istoria naturală nu se află în scrierile Evului Mediu, după cum nu se află nici în fabulele lui La Fontaine sau în vreun capitol din Morală. Nici o diferență nu îl deosebește pe naturalist de moralist: căci animalele nu sunt studiate în ele însele, nici pentru ele însele, ci ca eboșe sau reflexii ale omului, centru al Creației
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din secolul al IX-lea, acest tratat atrage imediat și influențează decisiv întreaga cultură europeană, fiind tradus, prelucrat, transformat, imitat, într-un cuvânt adaptat în toate limbile vernaculare și slave ale Europei creștine. Simplitatea sa, continuarea unei tradiții perene, a fabulei, căreia i se extinde de acestă dată morala, care devine mai explicită îi asigură un succes extraordinar. Puține cărți ale Evului Mediu au fost atât de traduse, de citite, de influente ca acest Fiziolog. Deși un fals dovedit îl numără
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
găzdui cu generozitate. Care este efectul acestei covârșitoare influențe? În primul rând, o constatare de bază, care revine la toți comentatorii și editorii Fiziologului, este că acestă lucrare nu reprezintă un tratat de zoologie, ci o lucrare de morală creștină. Fabula propriu-zisă, care atribuie animalelor comportamente "nerealiste" este un simplu pretext pentru interpretarea alegorică: Fiziologul se dorește un îndreptar pus la îndemâna creștinului, un breviar comportamental, o sumă a posibilelor modele comportamentale, a virtuților pe care un bun creștin trebuie să le
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și al exemplarității, capătă astfel o dimensiune propriu-zis politică întrucât el întărește autoritatea morală a Bisericii care explică astfel poziția sa preeminentă în societate și contribuie la întărirea puterii sale materiale, garantă a unei acțiuni eficace în "epocă""80. Prin intermediul fabulelor și al cărților de morală, prin intermediul unei diversificate iconografii, animalul devine un instrument de propagandă. Prin mijlocirea sa, Biserica atribuie calificative și, mai ales, impune o ierarhie lumească în vârful căreia se plasează. Iar lucrările cu ajutorul cărora se produce acest
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să vă iviți! Fiarelor de bună sau de rea priință cari pe vânătoriul ăl de-o să-l prindză 'n bunget de pădure fără șleau, nici hărți, nu mi-l ospătează cu te miri ce abure și niscai sfarog, fiarelor din fabule, din iticești și de zăbavă cărți, mă rog să se ivească! (Șerban Foarță, Invocație) A. BESTIAE DOMINI 1. Inorogul la Porțile Orientului "Do you know, I always thought unicorns were fabulous monsters, too? I never saw one alive before!" "Well
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dragoste-i adoarme în poală-i. Și atunce vin vânătorii de-l prind, că aimentrea nu se poate prinde de n-ară avea nescotință. Ce ș-atunce piare păntru nesocotința și piare păntru nemintea lui"38. În mod semnificativ, deși fabula este preluată cu fidelitate, sensul ei este net deformat: inorogul nu mai este un simbol hristic, ci un exemplu de nesocotință. Atracția sa față de fecioară nu mai e una de ordin spiritual, echivalând cu o epifanie, ci o pornire erotică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ipostaza pozitivă sau negativă în dauna celeilalte. În acest mod, el reduce simbolul la câteva linii, simplificându-l. Este, printre atâtea alte exemple (Corbul, Șoimul, Nevăstuica), și cazul Lupului. În proporție covârșitoare, sursele atestă ferocitatea și viclenia acestei fiare. Toate fabulele pe care Esop i le dedică îl înfățișează ca pe un carnasier neiertător, recurgând adesea la înșelăciune pentru a-și obține hrana. Fie că-i sfâșie pe câini după ce le cerșește complicitatea (fabula 216), fie că devorează oile pe care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
atestă ferocitatea și viclenia acestei fiare. Toate fabulele pe care Esop i le dedică îl înfățișează ca pe un carnasier neiertător, recurgând adesea la înșelăciune pentru a-și obține hrana. Fie că-i sfâșie pe câini după ce le cerșește complicitatea (fabula 216), fie că devorează oile pe care le-a păcălit să îndepărteze câinii de turmă (fabula 217), fie că-l păcălește chiar pe cioban, câștigându-i încrederea (fabula 229)1, lupul pare menit să-și câștige hrana prin fraudă, atunci când
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ca pe un carnasier neiertător, recurgând adesea la înșelăciune pentru a-și obține hrana. Fie că-i sfâșie pe câini după ce le cerșește complicitatea (fabula 216), fie că devorează oile pe care le-a păcălit să îndepărteze câinii de turmă (fabula 217), fie că-l păcălește chiar pe cioban, câștigându-i încrederea (fabula 229)1, lupul pare menit să-și câștige hrana prin fraudă, atunci când argumentele forței brute nu-i sunt de ajuns. Mitologia greacă confirmă această cruzime excesivă a lupului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
obține hrana. Fie că-i sfâșie pe câini după ce le cerșește complicitatea (fabula 216), fie că devorează oile pe care le-a păcălit să îndepărteze câinii de turmă (fabula 217), fie că-l păcălește chiar pe cioban, câștigându-i încrederea (fabula 229)1, lupul pare menit să-și câștige hrana prin fraudă, atunci când argumentele forței brute nu-i sunt de ajuns. Mitologia greacă confirmă această cruzime excesivă a lupului, chiar dacă, în unele texte, acesta este considerat animalul sacru al lui Apollo
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
făcut decât să-l determine sau să-l constrângă cumva să-și dea în vileag gândurile. Lipsit de fățărnicie, acesta și-ar semna automat condamnarea. De aceea, eterna rivalitate dintre cele două animale (atestată încă de Aristotel, IX, 116, de fabule, de legendele arabe adunate în Cartea celor 1001 de nopți și mai ales de Roman de Renart, unde bietul Ysengrin este victima predilectă a șiretului Renart, care-i întinează până și onoarea de familist) se duce aici pe căi diplomatice
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și Dimna. Cum acestea sunt singurele secvențe ale cărții în care Lupul acționează, nu strică să ne oprim puțin asupra lor. Vulpea nu povestește nimic extraordinar, nimic care să aducă vreo noutate asupra firii și abilității Lupului de a vâna. Fabulele lui Esop, Fedru, Avianus, ca și mărturiile adunate de Plinius, Aelian, Albertus Magnus sau de autorii de bestiare atestă în primul rând calitatea de vânător extrem de priceput a carnasierului. Ceea ce ne rămâne să observăm este modul în care își găsesc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tradiționale. După câteva încercări zadarnice, Lupul pricepe că nu e cale de a păcăli vigilența dulăului. Mai întâi, încearcă să-l convingă prin tot felul de șiretlicuri retorice: "cu chipuri filosofești și țărămonii politicești înainte adulmăcând, purceasă"32. Dacă în fabulele lui Esop această metodă dă roade de regulă 33, e limpede că dulăul țăranului este mult mai isteț decât cei ai vechilor greci, căci nu se lasă amăgit. Prin urmare, când nici confruntările directe nu-i aduc victoria, Lupul își
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un verset din Psalmul 102, 5 ("pe Cel ce satură cu bunătăți dorința ta:/ tinerețea ta se va înnoi ca a vulturului"18), lucrarea aceasta anonimă, cu o influență imensă asupra imaginarului zoomorf medieval, mută accentul pe interpretarea alegorică a fabulei, de găsit și în sursele antice. Cum varianta latinească a lucrării este fidelă și cum ea a fost răspândită în întreaga Europă, culeg din această sursă fragmentul care mă interesează: "Despre vultur (aquila n.m.) spune David în Psalmul al o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
socotind că chip ca acela șie supus a fi s-ar cuvini"3. Iată-l, prin urmare, obiect al disputei. Cătălina Velculescu pune în legătură această situare inedită cu o gravură dintr-o ediție de secol al XV-lea a fabulelor lui Esop, în care era înfățișată exact această situație.4 Liliacul reprezenta, ca într-o fabulă a lui Esop, netradusă în cele două culegeri care au apărut în limba română, singura ființă care se putea socoti, în funcție de interes, când pasăre
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
urmare, obiect al disputei. Cătălina Velculescu pune în legătură această situare inedită cu o gravură dintr-o ediție de secol al XV-lea a fabulelor lui Esop, în care era înfățișată exact această situație.4 Liliacul reprezenta, ca într-o fabulă a lui Esop, netradusă în cele două culegeri care au apărut în limba română, singura ființă care se putea socoti, în funcție de interes, când pasăre, când animal. De fapt, după cum se va vedea, el nu se află decât la originea unui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
temeiuri științifice, ei nu delimitau exact știința de literatură ori de alte arte. Între Esop și Plinius sau între Albert Magnus și Buffon, cel din secolul Luminilor, nu sunt mari diferențe. Ca dovadă, propun un experiment: să comparăm, bunăoară, o fabulă atribuită lui Esop, privitoare la liliac, cu descrierea animalului în tratatul lui Buffon. E vorba de reprezentări situate la aproape 2500 de ani distanță. Asta ca să observăm că știința nu evoluase foarte mult în atâtea mii de ani. Și ca să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
toți șoarecii, liliacul îi zise că nu e șoarece, ci un liliac, și din nou scăpă cu viață. Astfel s-a întâmplat că liliacul, schimbându-și de două ori numele, și-a salvat viața"11. Dată fiind imensa autoritate a fabulelor esopice, influența lor asupra imaginarului zoomorf vreme de secole, dacă nu chiar de milenii, de aici se trage una dintre trăsăturile simbolisticii liliacului: reputația sa de ființă schimbătoare, duplicitatea sa, predispoziția de a trece cu ușurință de la o cauză la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
zoomorf vreme de secole, dacă nu chiar de milenii, de aici se trage una dintre trăsăturile simbolisticii liliacului: reputația sa de ființă schimbătoare, duplicitatea sa, predispoziția de a trece cu ușurință de la o cauză la alta. Dar tot din această fabulă mai învățăm că, încă din Antichitate, liliacului i se rezervase un statut de hibrid, de ființă stranie. Și tot ce este altfel înspăimântă. Sau stârnește, în orice caz, neîncrederea. Liliacul este și pasăre, și mamifer, iar această natură duală stârnește
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
într-un cuvânt, parcă ar fi mai mult un capriciu decât o realizare firească a naturii"12 (s.m.). Caracterizarea lui Buffon, în intenție măcar una științifică, nu se deosebește cu nimic de cele ale predecesorilor săi, care își găseau în fabulele lui Esop un izvor de încredere. Ea nu este cu nimic mai lămurită decât cea mai sus citată a lui Aristotel. Concluzia este simplă: Esop, Aristotel și Buffon știau cam aceleași lucruri despre liliac. Medievalii știau însă mult mai mult
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
colți, sau în unghi, sau într-alta a trupului parte arme de moarte purtătoare poartă"3. Inițial, personajul ar avea toate șansele să se dezvolte, precum majoritatea confraților, într-o direcție negativă. Mai ales că, de regulă, în mai toate fabulele sau povestirile alegorice cu și despre animale, fiarele vărsătoare de sânge nevinovat primesc obligatoriu o astfel de funcție. Dar nu aceasta este și logica lui Cantemir. El are alte socoteli și de regulă preferă să răstoarne bestiarul devenit, în literatura
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cléște împotriva jeraticului m-ai făcut".6 Prin urmare, carnivorul lui Cantemir este capabil să cultive valori morale care pentru celelalte animale rămân simple noțiuni abstracte. El nu este nici crud, nici viclean lipsit de scrupule, așa cum apare în unele fabule orientale, ci decis să lupte pentru adevăr și convins că slujirea acestuia răscumpără orice neajuns. Deși naratorul îl căinează ("Săracul Ciacalul, măcar că și el de viclean ieste lăudat, însă "cu bucățeaoa dulce a Vulpii înghiți și undița otrăvii amară"), animalul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]