3,497 matches
-
să producă din ce în ce mai multe albume rap. În timpul anilor '80 și '90 noi interpreți de rap precum N.W.A. (Niggers with Attitude), Public Enemy, Ice-T, Ice Cube, Sister Souljah, Queen Latifah și 2 Live Crew au cîștigat notorietate și faimă datorită muzicii lor din ce în ce mai radicale, mai șocante și uneori ofensatoare. Rap-ul își confruntă ascultătorii cu un colaj de sunete urbane, combinînd mostre din înregistrări radio de televiziune ori de pe discuri și alte sunete familiare, sunetele fiind emise la un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
într-un gest oportunist și eficient, a atacat violența versurilor rap, în prezența lui Jesse Jackson și a altor negri, solicitînd în mod direct cenzurarea cîntecelor interpretate de Sister Souljah. Cîntăreața de rap și-a cîștigat cele cincisprezece minute de faimă media și Clinton și-a cîștigat renumele unui candidat căruia nu-i este frică să denunțe crima și violența și să-i pună pe negri la locul lor un apel oportunist la adresa așa-zișilor "democrați ai lui Reagan", transmițîndu-le, de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să concludă nimic; ale unei gândiri lașe, care pipăie semnele unei Ființe Supreme în unitatea admirabilă a ordinii profunde a lucrurilor și nu are curaj să-i rostească numele; a unei pleiade îngâmfate de mediocrități și lingușiri înălțate pe culmea faimei de o singură zi, în virtutea vocilor sectare ale unei publicități organizate; ale unei istorii care arată că nu cunoaște degradările intelectuale, sociale și morale ale așa-ziselor civilizații păgâne, care-i vede glorioși numai pe aceia care au ucis multă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de har, că nu suntem supuși niciunui stăpân înșelător, că nu urmărim nici un interes pământesc, că nu vrem să fim lacomi, nici stricați, nici lumești, nici ambițioși, nici invidioși, nici orgolioși și nu suntem incapabili de iertare, nici însetați de faimă?... Oare nu este în noi puterea lui Dumnezeu? Îndrăznim să spunem că nu suntem capabili să-I împlinim legea? Să ne ferească Dumnezeu! În realitate, suntem capabili cu adevărat; ni s-a dat tot ceea ce e necesar pentru asta. Vocația
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
o poată coborî la nivelul unei meserii oarecare. În ziua în care poporul va întâlni o preoție iubitoare de sărăcie, atunci ne vom da seama de o mare schimbare de mentalitate în jurul nostru. Avem o garanție în acest sens, în faima de sfințenie care îl înconjoară pe papa Pius al X-lea (1903-1914). Care ar fi motivul acestui plebiscit mondial de venerație în jurul memoriei Sfântului Pontif? Fidelitatea sa față de sărăcie. Lumea a aflat cu stupoare despre un Papă, care, stând pe
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Complicitatea religiunilor cu statul“. La Cameră, debutul lui Tache Ionescu. Tânărul deputat care-și făcuse în cursul campaniei electorale din București reputația unui mare orator, erea supranumit de agenții electorali: „Tăchiță gură de aur“. La Cameră intrase precedat de această faimă și, când s-a urcat la tribună ca să vorbească la mesaj, banca ministerială erea în marele complet, iar Camera cu toate băncile pline. Discursul lu Tache Ionescu a fost pretențios și rece. A fost cel mai slab discurs din toată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
tribuna ziariștilor când a vorbit. (Id., ibid., foiletonul XLIX, AD., nr. 11911, 31 decembrie 1922, p. 1). ** A avut un discurs strălucit, dar lipsit de căldură. (Id., ibid., pp. 1-2.) *** Debutul lui Tache Ionescu fusese așteptat cu nerăbdare în Parlament. Faima talentului său demonstrat la Paris îl precedase în țară, așa că toată lumea aștepta cu nerăbdare ca să-l audă. A vorbit frumos, firește, dar n-a fost marele discurs pe care-l credeau ascultătorii. A fost, poate, cel mai slab discurs din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
rămas pe aceste meleaguri făcând glorie acestor locuri. Ce i-a atras pe acești oameni să rămână sau să revină aici? Ce impuls tainic i-a împins spre acest gest care oferea, oricum, mai puține șanse pentru consacrare, nume și faimă decât, să zicem, măcar metropolele provinciale. Deși spațiul la care se referea monografia amintită este tangent cu spațiul cultural, deși nu rareori interferențele sunt vizibile, extrapolând această atracție, aparent neverosimilă către personalitățile care au făcut și fac gloria acestor locuri
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
Domnica, Ionesi Veronica, Pascari Viorica). Poeții din Costișa: Ion Filipciuc, Cleopatra Hrihor (Isopescu), Răduța Vasilovschi (Lavric), Heracles Isopescu,îi cântă în versuri nemuritoare harurile pământului, mânuitorii penelului. Vespazian Lungu i-a imortalizat chipul, olimpicului sportiv Cornel Nemțoc, i-a dus faima peste hotare; la Bruxelles, la Parlamentul European, Ana Maria Paraschiv Lavric, secția de traduceri și editări; medicul Dan Lavric alină și vindecă bolnavii; ingineri ca oamenii cu multă știință i-au cercetat solul și subsolul, vestigiile arheologice; profesorii istoria, geografia
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
M-a umilit În fața Întregii Curți. Am ajuns de râsul tuturor. Pe unde trec aud În urma mea șoapte și râsete Înăbușite. Lașii, nici unul nu cutează să-mi râdă În față, fiindcă știu c-ar râde ultima oară... — Pentru că ai o faimă de războinic bine Întemeiată, cavalere. Deși nu cred că-i chiar așa cum spui. Orgoliul rănit te face să exagerezi. — Nimeni nu respinge un Opfinger fără să-și primească pedeapsa! În afară de asta, moartea bastardei ar fi o lovitură puternică pentru blestematul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ceru să nu-și mai prăpădească avutul. Singurele lucruri pe care le lua și pentru care le era recunoscător erau boabele de grâu, oleacă de sare și câte un fagure de miere. Uneori primea și câteva nuci. În scurtă vreme, faima lui de ascet făcu ocolul Pădurii Negre. Sătenii veneau de la mari depărtări, aducându-și bolnavii sau, când aceștia nu mai puteau fi urniți, măcar câte-o haină de-a lor, cerându-i sfântului s-o binecuvânteze. Unii se vindecau, alții
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ascet făcu ocolul Pădurii Negre. Sătenii veneau de la mari depărtări, aducându-și bolnavii sau, când aceștia nu mai puteau fi urniți, măcar câte-o haină de-a lor, cerându-i sfântului s-o binecuvânteze. Unii se vindecau, alții nu. Dar faima lui crescu și locul Începu să devină un loc de pelerinaj. Cu timpul Începură să apară și nobilii, cavaleri și doamne. La liturghia de duminică, călugărul predica din fața altarului, fluturându-și barba căruntă și amenințându-i cu legiuni Întregi de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Într-o groapă săpată anume, plină cu cărbuni aprinși... Această rețetă o aflase hangiul de la un călugăr din Sankt Gallen, și pentru ea plătise un ban de aur. E drept, făcuse un schimb bun, pentru că acest fel de mâncare dusese faima până hăt, departe. Nu uitase să adauge și o brânză grasă de Gruyère, care se topea În gură. Bancherul alungă de la sine toate aceste pricini de bucurie de care nu avea timp să se atingă. Voia să se odih nească
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ai văzut la mine și sunt sigur că și tu Îl admiri. Înfățișarea lui e nobilă și inspiră respect. Bine, e puțin arogant, dar cărei doamne nu-i place să fie admirată de un cavaler impunător, ale cărui curaj și faimă Îi intimidează pe ceilalți bărbați? — A, știu acum de cine vorbești, am răspuns. Trebuie să fie Eglord. Ai dreptate, e greu de crezut că fata Îl respinge și-și dăruiește inima unui negustor, oricât ar fi el de bogat. El
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
dincolo), am descoperit perspectivele picturale din Umbria. Un veritabil amfiteatru natural (orașe-cetăți și coline) contemplate din parcul de la capătul animat al lui Corso Vanucci. Vanucci zis Peruginio, maestrul lui Rafael, cum știm. După Umbria, am călătorit, în anii următori, aveam faima de obsedat de Italia, în Toscana, la Florența Medicilor, de aici un titlu ambiguu al unui volum de versuri din 1976, și la Siena madonelor pictate de Duccio, a Sf. Ecaterina, la Roma eternă, apoi în Sicilia unor festivaluri internaționale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
genial numai în marile centre din țară și din străinătate. Oamenii iubesc mult focurile uriașe de artificii. Dar eu am rămas la gândul că e mai folositor să te încălzești la focul din cuptorul lui Heraclit. Să-ți reamintesc legenda. Faima de înțelept a lui Heraclit devenise așa de mare, încât soseau să-l vadă chiar și cei bogați. Se așteptau să-l găsească locuind într-un palat și să oficieze într-un templu, dar, spre marea dezamăgire a celor veniți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Ar trebui să înțelegem mai bine ce-i cu celebritatea în ziua de astăzi. Ca niciodată până acum, societatea umană e tot mai amprentată și mai dependentă de imagine, mai bine-zis de însușirile la zi ale imaginii, cum ar fi faimă, succes social, nume de brand. Imaginea a devenit obiect și, prin efect, a creat o dictatură de imagini-obiect, după formularea inspirată a lui Jean Baudrillard. Astăzi, celebritatea e un rezultat ori chiar un fetiș al imaginii. E oglindirea profană la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
regimului comunist care încă din 1978, pe baza unei delațiuni și cabale cusute cu ață albă, mă îndepărtase până și din învățământ. Aveam, așadar un dosar cu probleme, eram un proscris, n-aveam ce caută printre literații vremilor de tristă faima ale comuniștilor. Cu o aură de cronicar integru, dublat de un bun cunoscător al teoriei ideilor literare, somat de prietenii din Școala prozatorilor târgovișteni și nu numai, la cincizeci de ani bătuți pe muchie, în 1997, am strâns de prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nevasta în literatură, dar, uneori, mai degrabă să te lipsească. Este și cazul celălalt, dacă sunt mai multe neveste îți dăunează și așa. Lui Esenin, de exemplu, cele câteva neveste și rudele care i-au supraviețuit i-au creat o faimă de scriitor sovietic, pe care Esenin, de fapt, nu a avut-o. Părerea mea, în privința diasporei, trebuie să ținem cont că deja locuim intr-un spațiu mediatic. Nu mai este situația de acum 10 ani. De fapt, acum 10 ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
importante personalități. Tot la „Cornell” lucra celebrul profesor G. F. Warren, care l-a primit călduros pe tânărul nostru profesor; la fel și profesorul Scoville, titularul cursului de „Valorificarea fructelor” (1935). Excursiile organizate de Facultatea din „Universitatea Cornell”, a cărei faimă era cunoscută la acel timp, sunt descrise detaliat, de către profesorul Cornățeanu, accentuând asupra aspectelor tehnologice avansate, asupra organizării și funcționării fermelor și a locului specialistului În procesul de muncă, cu finalizare prin analiza beneficiului obținut, la modul general. În universitatea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
au trecut cu elefantul - râzând zgomotos - a spus: va să zică ăsta sunt eu. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 97 Localitatea Hot Springs e plină de vizitatori. Un grup de sanatorii noi, luxoase, spațioase, au contribuit la sporirea faimei localității. Intrăm apoi În regiunea muntoasă Wichita și ne oprim puțin la Mount Ida (Maunt Aida). Numele e dat ca Ithaca de greci, În amintirea muntelui cu același nume din insula Creta, unde a fost crescut Jupiter. Printr-o regiune
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
lentă și chinuitoare (Bogdanovici a murit fără a mai avea dinți în gură, după ce îi fuseseră scoși, unul câte unul, cu lovituri de picior), deși nu excludem posibilitatea unei alte motivații. Ion Bogdănescu Nu există foarte multe date despre el, faima de care s-a bucurat fiind datorată morții doctorului Ion Simionescu, bătut în brigada condusă de el. Arestat pe când era student la Medicină, se pare ca membru PNȚ, nu se știe dacă și unde a fost torturat, dar a făcut
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
S-a eliberat în 1955, grav bolnav de TBC, petrecându-și restul vieții internat în spitalul de la Cernica. A murit în 1961 și a fost înmormântat în București. Titus Leonida Este unul dintre personajele care se bucură de o nemeritată faimă. Născut la 26 septembrie 1928 în comuna Dofteana, județul Bacău, fusese student la Facultatea de Construcții din cadrul Politehnicii din Iași. A creat și condus organizații anticomuniste în Iași și Timișoara, care aveau legături cu Clujul și Bucureștiul. De altfel, Leonida
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fierbinți din lume, experi‑ ența de teren este valorificată științific în cărțile de ști‑ ință socială publicate în țară și în străinătate. E firesc, cu un astfel de palmares academic internațional, să fiți stimată, dar și invidiată, mai ales că faima dumneavoas‑ tră e întreținută și de rumoarea pe care o treziți fie prin prezența la demonstrații neautorizate, cum au fost cele desfășurate împotriva proiectului Roșia Montană, și de inițiativele insolite ale Societății Academice din România, care nu e doar un
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cei care fugeau de Securitate. Și am avut cer titudinea că regimul se prăbușește la începutul lui decembrie, când diverși ofițeri de Securitate au început să se interneze la noi în secție. Șeful meu era profesorul Tadeusz Pirozynski. Nu avea faima predecesorului lui, profesorul Brânzei, dar, timpurile fiind cum erau, vă dați seama că era o viață profesională imposibilă. Nu pot să spun că a fost un mare profesor și că m-ar fi învățat foarte multe lucruri. MĂ reprima când
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]