3,956 matches
-
zi, Și-a rămas surprinsă tare, Iar vecinul și mai și! Iarna în apartament Seara, după ce mâncăm, Soața mea mă bagă-n draci: “Dragul meu, să ne culcăm, Hai, de ce nu te îmbraci?” Promițându-i un băiat... Cum în loc de un fecior, Azi i-a dăruit doi fii, Soțul e bănuitor: Unu’ oare-al cui o fi?! Soția fotbalistului Nevasta lui, prevăzătoare Nu duce-o viață plicticoasă: Când joacă el în deplasare, Ea are “meciuri” grele-acasă!... Pudoare Cum soața lui bătea din
IOAN TODERA?CU by IOAN TODERA?CU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83934_a_85259]
-
de stavila depărtării. Cât baba Maranda țanțoșă și uitând de clondir și de măsele -, nănașa și cu verele ei, gătite cu bondițe înflorate și cu basmale noi, duseră copila la sfânta cristelniță, cum e rânduiala de dinainte, Nicanor și doi feciori ciolănoși, pe care îi arvonise, cu o zi înainte, recrutându-i cu o garafă de lacrima prunei, măturară în livada cu cireși bătrâni și întocmiseră, pe pari bătuți țeapăn, mesele din scânduri noi de brad, Jana, Cătălina, Berta cea bălaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
la poză: Este cine? Vartolomei lăsă cana de vin pe masă și o porni, cu mersul său de estropiat, încă din copilărie, către peretele cu fotografii. A indicat cu arătătorul, ca să priceapă și Profetul, care nu grăia românește: E Aurelian, feciorul nostru, care acuma-i sub drapel: face stagiul militar. Văzând că nu-l mai întreabă, nici unul, nimic, s-a cocoțat, săltându-se de pe sărmanele lui picioare chircite, pentru a ciocăni cu unghia arătătorului în rama de lemn a unui tablou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Până la noi ordine!... Pe când Zoe, cu o schimă permanentă de extaziată stupoare, nu-i lăuda conduita lui nouă, de teamă să nu producă dispariția mirajului, Nae Calaican, furios că temperanța lui Vladimir favoriza rafale de morală îndreptate către el de feciorul său, își înfunda mai tare pe cap faimosul lui stetson, replicând, cu nestrămutată convingere: Nu mă aburi, măi Ani-bale! Nu cad eu în cur de la atâ-ta lucru: nu-i ni-mic decât o Fa-ta Morga-na. Eu știu zica-la franțuzească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
privire disprețuitoare pentru tot ce se află sub carâmbul cizmelor sale. Aspectul efeminat, ușor pufos, ca și apetitul pentru unele localuri deocheate unde se producea purtând perucă și lenjerie intimă de damă, făcuseră să fie denumit printre camarazii ofițeri Guriță. Feciorul unui angrosist de vinuri, își cumpărase un loc cald la serviciile manutanței unde ar fi putut sta mult și bine dacă dispariția valorilor din casa de bani nu ar fi atins cote alarmante. Bine învăluite în ceață datorită unor înalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
după cedare conform noilor legi în armata maghiară. Plecase și nimeni nu mai știa nimic de el. De la o vecină aflase că bătrânii priviseră mereu, înainte de a-și da sufletul, spre ușa pe unde ar fi trebuit să le intre feciorii. Cu toate că nu am să pricep nici în ruptul capului de ce se ferește lumea simandicoasă de ceapă. La fel ca și alte bunătăți ale pământului și ea e dată de bunul Dumnezeu. Deci, socot că în marea Lui înțelepciune a știut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fost membru al cercului „România muncitoare“ și a condus mai multe publicații legate de aceasta. A fost director al publicațiilor „Era nouă“ și „Reporter“. A rămas în istoria literaturii române pentru pamfletele sale, trei romane - „Vinul de viață lungă“ (1930), „Fecior de slugă“ (1933) și „Nea Nae“ (1935) - și o piesă de teatru, „Canalia“. A trecut în neființă în 1949. MIERCURI, 30 NOIEMBRIE ORĂȘTIE - PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ Prima atestare documentară a orașului Orăștie datează din 1224, de când se păstrează diploma regelui
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
mai puțin talent de om de stat, profesor slab și orator bombastic, în dealtfel prototipul tuturor acelor nulități din Moldova cari se botează fracțiune liberă și independentă, văzîndu-se pus în capul trebilor, începuse a împăna posturile diplomatice, câte sânt cu feciori de popă cari toată viața lor se ocupaseră cu advocatura de mâna a doua pe la tribunale și judecătorii de pace din provincie și acum, fără știrea lui Dmnnezeu, erau chemați să reprezinte maiestatea poporului român lângă celelalte maiestăți. În faptă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Burăh, cum am zice cu d. Paeudo-Misail? Care va să zică în Camera românească, înainte chiar de Tractatul de la Berlin, ne-a învrednicit Iehova să vedem și un român cu cusur pe banca de deputat; căci, după cum vedem în documentul de mai sus, feciorul lui Moișe Leiba Roșu sin Dreicop Burăh a asigurat pe tatăl său, când l-a găsit în proastă stare la Roman, că el, Avram, nu s-a botezat și i-a făgăduit prin urmare că pe ceea lume, la masa
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cutezarea așa de departe? Cine sânt acei ce conduc destinele țării noastre? Cine sânt acei ce formează majoritățile în cele două Camere? Cine sânt acei cari ratifică astăzi tale quale proiectul așa-zisei răscumpărări astfel cum îl cere Berlinul? Nepoții, feciorii, demnii urmași ai fanarioților, membri d-ai comitetului bulgăresc, câțiva alții de origini deosebite și foarte puțin români. Acești oameni, acești străini cari au monopolizat liberalismul, patriotismul și naționalismul în țara românească vor astăzi, prin așa numita răscumpărare, să inaugureze
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e nici un om cumsecade, ori nici unul care voiește să primească "slujba" de primar, românul poate să aleagă pe vreunul dintre oamenii fără de căpătâi ce cutrieră țara ca o haită hămisită, pe vreun neguțător scăpătat, un logofăt, un vătaf ori un fecior boieresc. Astfel am ajuns că în cele mai multe sate din țară coada e căpătâi și netrebnicul om de frunte. Numai pe ici pe colo mai găsim câte un țăran ori alt om cumsecade în fruntea satului, și primarul cu notarul, în loc să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
om bogat, avea cinci prăvălii în oraș și se ocupa cu comerțul cu cherestea. A pierdut tot cu naționalizarea și de inimă rea bătrânul a paralizat. Asta, Costaichie, că așa îl cheamă pe numele lui mic, după ce trăise ca un fecior de bani gata și chefuise cu șapte curve pe-un picior fără să facă nimic, acuma, la ananghie, îl lasă pe tat-său la mila trecătorilor... Primea de pomană la poartă tîrîndu-se cum putea cu picioarele lui rablagite. Lumea îi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în afară de mâncarea gătită. Cei apropiați erau mai împăcați, acuma fie ce-o fi, mori tu, dar îți trăiesc copiii, vorba ăluia cu picioarele lungi, ai îmbătrînit, e rândul altora... Palidul însă avusese o zi grea, veniseră la el nevasta și feciorul, un băiat de vreo douăzeci de ani care nu se apropiase de pat de la început... "Nici n-ar fi trebuit să viu", începuse ea așezîndu-se pe pat. Era grasă, nici ea prea tânără, dar cu o privire în care pofta
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
toți știau orientarea, caracterul, țelurile și dorințele tatălui lor. Era aproape ora unsprezece când prințul sună la ușa generalului. Acesta locuia la etaj și ocupa un apartament cât se poate de modest, deși corespunzător poziției sale sociale. Îi deschise un fecior în livrea și prințul trebui să aibă lungi explicații cu acest om, care de la bun început se uitase cu suspiciune la el și la bocceluță. În cele din urmă, după repetate și precise declarații că este prințul Mâșkin și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și publice în gradul în care există la noi? Și când ne întoarcem la pseudocultura noastră și vedem pe bulgarul Mihălescu, cu patru clase primare, administrând o țară de oameni și punând prefect pe un Chirițopol, care a fost slugă, fecior în casă; când vedem alte patru clase primare, pe vestita vivandieră a regimentului de muschetari din Moldova, pe onor. Costinescu, redijând una din cele mai răspândite foi, "Pseudo - românul ", când vedem nulitatea și ignoranța servind ca titlu de recomandație pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Tit 2 11-122). Un om care se conduce după asemenea precepte nu poate fi decât un om frumos, pentru că virtutea și echilibrul realizează o adevărată aoreolă În jurul chipului său. În concepția biblică, prin creație i-a fost lăsat omului două feciorii, ambele preludii al frumosului; fecioria trupului, care reflectă gingășia creației, armonia și perfecțiunea ei, la care se adaugă preludiul iubirii divine (dragostea Creatorului pentru opera sa). Aceste aspecte capătă contur prin frumusețea umană fecioria sufletului, care de fapt Înseamnă puterea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de această boală. Sfântul a răspuns : „Este suficientă vindeca‑ rea stomacului tău. Este voia lui Dumnezeu ca tu să suferi de această boală minoră ; căci, «Căci Domnul ceartă pe cel pe care‑l iubește și ca un părinte pedepsește pe feciorul care Îi este dragă (Proverbe 3, 12)”. Prin urmare, fiind complet vindecat de boala lui de stomac, el s‑a Întors acasă slăvind pe Dumnezeu și pe slujitorii Lui, doctorii fără de arginți. Încheiem acum relatările noastre din The Great Synaxaristes
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
tezistă cu iz presămănătorist, contrapune, într-o tranșantă antinomie morală, satul orașului, propovăduind, ca sursă a fericirii, munca. Moș Tudor, cu o ușoară patină de vechime, narează un episod din timpul domniei lui Matei Basarab. O nuvelă istorică este și Feciorul banului Udrea, cu o intrigă romanțioasă și dulceagă. V. a mai scris poezii, unele în franțuzește, precum și fabule în versuri. Dar contribuția sa este legată în special de teatru. SCRIERI: Coconu Jenică, București, 1867; Teatrul și școala, București, 1870; Carmen
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
trei sute de piese, de la colinde cosmogonice până la colinde cu caracter epico-eroic. Colecția constituie prima contribuție de seamă la cunoașterea speciei, remarcându-se - cum observă Ovidiu Bârlea - atât prin varietatea tipologică a pieselor, precum Brad înalt și Stan de piatră, Trei feciori, Trei pene, Pe dealul cu stânjinii și Doi frați, cât și prin descrierea obiceiului colindatului. Altă culegere, realizată între 1872 și 1911, dar publicată postum (1976) de Romulus Todoran și Ion Taloș sub titlul Flori de câmp, pune pregnant în
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
tânărul i-a povestit scena de la templu. Întrucât cunoștea, Într-o anumită măsură, artele marțiale, tatăl a Înțeles, În mare, ce i se putuse Întâmpla fiului. A trimis imediat după bătrânul călugăr și i-a spus că, dacă-i salvează feciorul, o să uite toată Întâmplarea și o să cruțe templul. Din păcate, nu a putut obține de la călugăr decât răspunsul „E prea târziu”, un răspuns la fel de blând și de liniștit cum fusese atingerea pe umărul torționarului. Comandantul grupului de Gărzi Roșii a
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
localnici și austrieci, freamătul străzii: „Italianii urăsc pe germani foarte și de aici vine că, deși se par a fi blânzi, pe străzile cetății tot la cincizeci de pași e o santinelă militară”. Printre acești opresori, spune el, „am văzut feciori români În garnizoană”. În lipsa altor comentarii, nu ne putem decât Întreba În ce măsură această situație i-a dat de gândit sau l-a determinat să asume vreo atitudine. Constatări mai interesante Îi sunt prilejuite la Roma, unde decadența orașului și a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și rezolvarea ei se petrec la nivel masculin, Între făt si tată. Motivul pruncului care nu se naște până nu i se făgăduiește o făptură frumoasă de pe celălalt tărâm este cu deosebire răspândit În basmul românesc. În structura basmului Pipăruș, fecior de Împărat și Raura Lună Nișcov fata dorită e nu născută, ci făcută din rouă. Simbolismul legat de rouă pare: În general, apropiat de cel al ploii. Este apa pură, apa prețioasă, apa principiilor prin excelență, care poate fi pusă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
numai atâta grâu cât să aibă cu ce sluji preotul În biserică. Un Împărat află de la o santinelă, care auzise de la o bandă de hoți, că fetele ce iau fost răpite de zmeu, Îi vor fi aduse Înapoi numai de către feciorul pe care Împărăteasa Îl va naște, dacă va lua din grădină, dimineața, ce spic de grâu o fi mai Înalt, În lanul de grâu, să-l frece În palmă și să-l mănânce. Și cât a crește un om mirean
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cere darul de la nănaș, o vacă neagră. În Fata mamei mărei, o babă care locuia singură Într-o pădure, și-a confecționat o păpușă de mărimea unui om, a Îmbrăcat-o și a așezat-o la fereastră, zicându i . Un fecior de Împărat i-a aruncat o pungă cu galbeni, fereastra s-a spart, iar păpușa a căzut. Baba a luat banii și i-a dat fetei haine scumpe, a pieptănat-o mai frumos, cu flori pe cap, după care a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mare din aur, iar Împărăteasa Îl gătește și rămâne Însărcinată. Roaba suge și ea un os de pește, pentru a ști gustul bucatelor speciale pregătite de Împărăteasă și astfel se pomenește Însărcinată. După nouă luni, Împărăteasa și roaba nasc doi feciori, Busuioc și Siminoc, ce seamănă ca două picături de apă. Se observă aici o abatere de la normalitate: peștele pescuit este din aur, semn ambivalent, al norocului și al perfecțiunii, dotat cu atribute apotropaice. În Trandafir și Busuioc, Înghițirea peștelui cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]